Ion este un roman social scris de Liviu Rebreanu ?i aparut �n anul 1920.

Liviu Rebreanu este creatorul romanului rom�nesc modern, deoarece scrie primul
roman obiectiv din literatura rom�na, Ion ?i primul roman de analiza psihologica
din proza rom�neasca, Padurea Sp�nzura?ilor.

Ion este primul roman obiectiv din literatura rom�na, fiind aparut �n anul 1920,
dupa o lunga perioada de elaborare, a?a cum �nsu?i autorul men?ioneaza �n finalul
operei, �ntre martie 1913 - iulie 1920. Apari?ia romanului a st�rnit un adevarat
entuziasm �n epoca, mai ales ca nimic din crea?ia nuvelistica de p�na atunci nu
anun?a aceasta evolu?ie spectaculoasa: �Nimic din ce e publicat �nainte nu ne putea
face sa prevedem admirabila dezvoltare a unui scriitor, care a �nceput ?i a
continuat vreo zece ani, nu numai fara stralucire, dar ?i fara indica?ii de
viitor�, nota Eugen Lovinescu. Criticul prime?te romanul Ion ca pe o izb�nda a
literaturii rom�ne, iar satisfac?ia sa este consemnata �n studiul �Crea?ia
obiectiva. Liviu Rebreanu: Ion�. Pentru ini?iatorul modernismului rom�nesc, al
carui principiu de baza era sincronismul literaturii rom�ne cu cea europeana,
romanul Ion este cel care �rezolva o problema ?i curma o controversa�. Aceasta
afirma?ie a lui Lovinescu se refera la faptul ca apari?ia primului roman obiectiv
direc?ioneaza literatura rom�na catre valoare europeana ?i stinge polemica pe care
criticul o avea cu samanatori?tii epocii.

Cuprins
1 Rezumat
2 Personaje
3 Istoria publicarii
4 Teme principale
5 Perspectiva
6 Ecranizare
7 Note
8 Legaturi externe
Rezumat
Information icon.svg Aten?ie: urmeaza detalii despre nara?iune ?i/sau deznodam�nt.
Glasul pam�ntului

Romanul �ncepe cu descrierea drumului care duce catre satul Pripas, la care se
ajunge prin �?oseaua ce vine de la C�rlibaba, �ntovara?ind Some?ul� p�na la Cluj,
din care se desprinde �un drum alb mai sus de Armadia� ?i dupa ce lasa Jidovi?a �n
urma, �drumul urca �nt�i anevoie p�na ce-?i face loc printre dealurile str�mtorate
(...), apoi cote?te brusc pe sub R�pile Dracului, ca sa dea buzna �n Pripasul pitit
�ntr-o scr�ntitura de coline�. La intrarea �n sat, �te �nt�mpina (...) o cruce
str�mba pe care e rastignit un Hristos cu fa?a spalata de ploi ?i cu o cunini?a de
flori ve?tede aga?ata de picioare�. Imaginea este reluata simbolic nu numai �n
finalul romanului, ci ?i �n desfa?urarea ac?iunii, �n scena licita?iei la care se
vindeau mobilele �nva?atorului, suger�nd destinul tragic al lui Ion ?i al Anei,
precum ?i via?a tensionata ?i necazurile celorlalte personaje: Titu, Zaharia
Herdelea, Ioan Belciug, Vasile Baciu, George Bulbuc etc.

Ac?iunea romanului �ncepe �ntr-o zi de duminica, �n care to?i locuitorii satului

Pripas se afla aduna?i la hora tradi?ionala, �n curtea Todosiei, vaduva lui Maxim
Oprea. Nu lipsesc nici frunta?ii satului, familia �nva?atorului Herdelea, preotul
Belciug ?i �bocotanii� care cinstesc cu prezen?a lor sarbatoarea. Hora este o
pagina etnografica memorabila prin jocul tradi?ional, vigoarea flacailor ?i
candoarea fetelor, prin lauta ?iganilor care compun imaginea unui ritm impetuos:
�De tropotele jucatorilor se hurduca pam�ntul. Zecile de perechi bat some?ana cu
at�ta pasiune, ca potcoavele flacailor scapara sc�ntei, poalele fetelor se
bolbocesc, iar colbul de pe jos se �nv�ltore?te, se a?aza �n straturi groase pe fe?
ele brazdate de sudoare, luminate de oboseala ?i de mul?umire�.
Lui Ion �i place Florica, dar Ana are pam�nt, a?a ca el �i face curte acesteia,
spre disperarea lui Vasile Baciu, tatal Anei, care se cearta cu Ion ?i-l face de
r�sul satului, spun�ndu-i �sarantoc�. Alexandru Glaneta?u, tatal lui Ion, a risipit
zestrea Zenobiei, care avusese avere c�nd se maritase cu el. Vasile Baciu, om
vrednic al satului, se �nsurase tot pentru avere cu mama Anei, dar fiind harnic
sporise averea ?i se g�ndea sa-i asigure fetei zestre atunci c�nd se va marita.

Ion, flacau harnic ?i m�ndru, dar sarac o necinste?te pe Ana ?i �l obliga astfel pe
Vasile Baciu sa i-o dea de nevasta �mpreuna cu o parte din pam�nturi. Ob?in�nd
avere, Ion dob�nde?te situa?ie sociala, demnitate umana ?i satisfacerea propriului
orgoliu.

�n celalalt plan, familia �nva?atorului Herdelea are necazurile sale. Herdelea �?i
zidise casa pe lotul ce apar?inea bisericii, cu �nvoirea preotului Belciug. Rela?
iile �nva?atorului cu preotul se degradeaza cu timpul, de aceea Herdelea se teme ca
ar putea pierde toata agoniseala ?i i-ar ram�ne familia pe drumuri. Preotul
Belciug, ramas vaduv �nca din primul an, are o personalitate puternica, este cel
mai respectat ?i temut om din sat, av�nd o autoritate totala asupra �ntregii
colectivita?i.

�n sat, domina mentalitatea ca oamenii sunt respecta?i daca au oarecare agoniseala,

fapt ce face ca rela?iile sociale sa fie tensionate �ntre �sarantoci� ?i
�bocotani�, �ntre chibzuin?a rosturilor ?i nechibzuin?a patimilor, ceea ce face sa
se dea �n permanen?a o lupta apriga pentru existen?a.

Destinele personajelor sunt determinate de aceasta mentalitate, de faptul ca

familiile nu se �ntemeiaza pe sentimente, ci pe interese economice: ��n
societatea ?araneasca, femeia reprezinta doua bra?e de lucru, o zestre ?i o
producatoare de copii. Odata criza erotica trecuta, ea �nceteaza de a mai �nsemna
ceva pentru feminitate. Soarta Anei e mai rea, dar deosebita cu mult de a oricarei
femei, nu� (G. Calinescu). Batuta de tata ?i de so?, Ana, ramasa fara sprijin
moral, dezorientata ?i respinsa de to?i, se sp�nzura. Florica, parasita de Ion, se
casatore?te cu George ?i se bucura de norocul pe care �l are, de?i �l iubea tot pe
Ion.

Glasul iubirii

Casatorit cu Ana ?i a?ezat la casa lui, Ion, din cauza firii lui patima?e, nu se
poate mul?umi cu averea pe care o dob�ndise ?i r�vne?te la Florica. Sf�r?itul lui
Ion este naprasnic, fiind omor�t de George Bulbuc, care-l prinde iubindu-se cu
nevasta lui, a?adar Rebreanu propune pentru sf�r?itul patima?ului Ion o crima
pasionala.

Finalul romanului surprinde satul adunat la sarbatoarea sfin?irii noii biserici,

descrie drumul care iese din satul Pripas, via?a urm�ndu-?i cursul firesc:
�Pripasul de-abia �?i mai arata c�teva case. Doar turnul cote?te, apoi se �ndoaie,
apoi se �ntinde, iar dreapta ca o panglica cenu?ie �n amurgul racoros. (...) Satul
a ramas �napoi acela?i, parca nimic nu s-ar fi schimbat. C�?iva oameni s-au stins,
al?ii le-au luat locul. (...) Drumul trece prin Jidovi?a, pe podul de lemn,
acoperit, de peste Some?, ?i pe urma se pierde �n ?oseaua cea mare ?i fara
�nceput ...�.

Personaje
Ion al Glaneta?ului, protagonistul ?i personajul eponim al romanului.
Vasile Baciu (tatal Anei)
Zenobia Pop (mama lui Ion ?i so?ia Glaneta?ului)
Alexandru Pop (capul familiei Pop, poreclit �Glaneta?ul�, tatal lui Ion)
Zaharia Herdelea, �nva?atorul din Pripas
Parintele Belciug
Titu Herdelea (fiul �nva?atorului Herdelea, poet ?i na?ionalist)
George Bulbuc (flacau din satul Pripas, foarte �nstarit)
Ana (fata cu avere, dar nu at�t de frumoasa ca Florica)
Florica (fiica vaduvei lui Maxim Oprea, cea mai frumoasa fata din sat, �nsa fara
zestre)
Aurel Ungureanu (student la medicina, pe care Laura �l simpatiza)
Roza Lang (so?ia celuilalt �nva?ator ?i una dintre �iubitele� poetului Titu)
Laura (fiica �nva?atorului Herdelea)
Maria (so?ia �nva?atorului)
Avrum (cr�?marul care se sinucide)
Simion Lungu
Aizic (fiul lui Avrum)
Filipoiu (doctor)
George Pintea (preot, iubitul ?i so?ul Laurei)
Toma Bulbuc (tatal lui George Bulbuc)
Ilie Onu (fratele de cruce a lui George Bulbuc)
Petre Ispas
Macedon Cerceta?u
Virginia Gherman (alta "iubita" de a lui Titu)
Ghighi (sora Laurei)
Savista (oloaga, luata din mila �n casa de catre George Bulbuc)
Florea Tancu
Briceag
Gavan
Holbea
Simion Butunoiu
Simion Lungu
Toader Burlacu
?tefan Ilina
Cosma Ciocana?
Macedon Cerceta?u
Trifon Tataru
Todosia ( mama Floricai, vaduva lui Maxim Oprea)
?tefan Hotnog
Istoria publicarii
Liviu Rebreanu marturise?te ca �n lunga sa truda de crea?ie, �n cei 7 ani �n care a
lucrat la roman, un rol important l-a avut, pe de o parte �impresia afectiva�, emo?
ia, iar pe de alta parte, acumularea de material documentar.

O scena vazuta de scriitor pe colinele dimprejurul satului l-a impresionat �n mod

deosebit ?i a constituit punctul de plecare al romanului �Ion�. Aflat la v�natoare,
Rebreanu a observat �... un ?aran �mbracat �n haine de sarbatoare�, care s-a
aplecat, deodata �?i a sarutat pam�ntul. L-a sarutat ca pe-o ibovnica. Scena m-a
uimit ?i s-a �ntiparit �n minte, dar fara vreun scop deosebit, ci numai ca o simpla
ciuda?enie�.

O alta �nt�mplare relatata de sora sa, Livia, i-a re?inut aten?ia: o fata
�nstarita, ramasa �nsarcinata cu un t�nar sarac, a fost batuta cumplit de tatal ei
pentru ca trebuia sa se �nrudeasca acum cu un sarantoc, �care nu iubea pam�ntul ?i
nici nu ?tia sa-l munceasca�.

Un eveniment care l-a marcat �n mod deosebit a fost convorbirea pe care Liviu
Rebreanu a avut-o cu un t�nar ?aran vrednic, muncitor, pe nume Ion Boldijar al
Glaneta?ului, care nu avea pam�nt ?i pronun?a acest cuv�nt cu �at�ta sete, cu at�ta
lacomie ?i pasiune, parc-ar fi vorba despre o fiin?a vie ?i adorata ...�.

O alta sursa o constituie amintirile sale de copil ardelean, care a observat �n

jurul lui mentalita?ile ?i obiceiurile ?aranilor, via?a lor complicata ?i complexa
din cauza ocupa?iei Imperiului Austro-Ungar.

Prima varianta a romanului �Ion� a fost o schi?a, scrisa de Rebreanu �n 1908.

Aceasta schi?a purta titlul �Ru?inea�, iar subiectul ei a fost reluat �n alta proza
�Zestrea�, �n care Rebreanu contureaza portretul lui Ion ?i schi?eaza �nt�lnirea
dintre flacau ?i Ileana (Ana din roman).

Opera lui Liviu Rebreanu reprezinta o lume �ntr-o lume. Liviu Rebreanu este
ctitorul romanului rom�nesc modern, unul dintre cei mai valoro?i romancieri
interbelici, alaturi de Mihail Sadovenu, Camil Petrescu, George Calinescu, Mircea
Eliade ?i Hortensia Papadat Bengescu. Liviu Rebreanu ?i-a pregatit marile romane
prin nuvele. Romanul �Ion� este anticipat de nuvela �Rafuiala�, �n care apare
acela?i sf�r?it tragic al unui ?aran sarac, harnic, care o iubea pe Rafila,
devenita so?ia unui ?aran �nstarit.

Exista trei fapte care constituie geneza romanului Ion: prima data, autorul poarta
o discu?ie cu un fecior sarac, dar harnic din sat. A doua oara, autorul vede �ntr-o
zi de sarbatoare, pe c�mp, un ?aran �n straie albe, care saruta pam�ntul. A treia
oara este vorba despre povestea unei fete seduse ?i abandonate, fiind �nsarcinata
cu un fecior din sat. De asemenea, nucleul epic din romanul �Ion� este anticipat ?i
�n nuvele ca �Zestrea� ?i �Ru?inea�.

A?adar, romanul �Ion� este un roman obiectiv, realist, doric, de crea?ie. Apare �n
anul 1920, fiind o capodopera care �nfa?i?eaza universul rural �ntr-o maniera
realista, fara idilizarea tipica samanatori?tilor ?i poporani?tilor. Capodopera lui
Liviu Rebreanu este romanul �Ion�, dar acesta a mai scris ?i alte romane izbutite
artistic, precum: �Padurea sp�nzura?ilor�, �Rascoala� ?i romanul de dragoste
�Adam ?i Eva�.

Teme principale
Romanul �Ion� este o monografie a realita?ilor satului ardelean de la �nceputul
secolului al XX-lea, ilustr�nd conflictul generat de lupta apriga pentru pam�nt,
�ntr-o lume �n care statutul social al omului este stabilit �n func?ie de averea pe
care-o poseda, fapt ce justifica ac?iunile personajelor. Solu?ia lui Rebreanu este
aceea ca Ion se va casatori cu o fata bogata, Ana, de?i nu o iube?te, Florica se va
casatori cu George pentru ca are pam�nt, iar Laura, fiica �nva?atorului Herdelea �l
va lua pe Pintea nu din dragoste, ci pentru ca nu cere zestre. Personajul central
al car?ii, Ion al Glaneta?ului, este personaj reprezentativ pentru colectivitatea
umana din care face parte prin mentalitatea clasei ?arane?ti ?i a vremurilor careia
�i apar?ine.

Perspectiva
�ntr-o alta perspectiva, satul este ilustrat �n rela?iile cu regimul
administrativ ?i politic austro-ungar. Realita?ile social-concrete ale raporturilor
dintre institu?ii ?i oameni sunt prezentate obiectiv de Rebreanu, prin fapte, prin
situa?iile �n care eroii romanului se gasesc �n conflict cu autorita?ile. Cei mai
afecta?i sunt intelectualii, deoarece slujba?ii ?i autorita?ile �nabu?a cu orice
prilej con?tiin?a asupririi na?ionale care se manifesta cu predilec?ie la aceasta
clasa sociala. Avocatul Victor Grof?oru militeaza pentru emanciparea sociala ?i na?
ionala pe cai legale; profesorul Spataru este un extremist, pe c�nd Titu Herdelea,
cu aere de poet, este un entuziast.

Liviu Rebreanu �?i lasa personajele sa ac?ioneze liber, sa-?i dezvaluie firea, sa
izbucneasca �n tensiuni dramatice, sa-?i manifeste modul de a g�ndi ?i de a se
exprima.

Limbajul artistic al lui Liviu Rebreanu se individualizeaza prin c�teva trasaturi:

respectul pentru adevar, de unde reiese obiectivarea ?i realismul romanului;

precizia termenilor, acurate?ea ?i concizia exprimarii;
sobrietatea stilului;
stilul anticalofil, lipsit de imagini artistice, �ntruc�t crezul prozatorului era
ca �stralucirile artistice, cel pu?in �n opere de crea?ie, se fac mai totdeauna �n
detrimentul preciziei ?i al mi?carii de via?a (...), e mult mai u?or a scrie
frumos, dec�t a exprima exact.
Ecranizare