Fișă de lectură

“Ion”
de Liviu Rebreanu

-Roman realist, obiectiv, social, modern, scris în perioada interbelică

+ Tema: -prezentarea problematicii pamantului, particulizata in confruntarea

devastatoare intre doua pasiuni puternice si la fel de indreptatite, vazute ca doua
jumatati ale aceluiasi intreg: iubirea pentru pamant si iubirea pentru o singura
femeie

+Titlul: -simbolizeaza numele personajului principal

-este semnificativ pentru intenţia autorului de a face din Ion tipul
generic al ţăranului ardelean, dar şi de a sugera evo­luţia lui spre atipic, ca personaj
puternic individualizat

+ Perspectiva narativă: -perspectiva narativă este obiectivă, iar întâmplările

sunt relatate la persoana a treia.
-Naratorul este omniscient şi omniprezent, expunând
în mod obiectiv cele observate

+Momentele subiectului:
1)Expozitiunea
Intr-un sat din Ardeal, numit Pripas, in zona Bistritei, locuitorii se aduna intr-o duminica de vara
calduroasa la hora traditionala. Aceasta se desfasoara in ograda Todosiei, vaduva lui Maxim
Oprea, pe Ulita din dos. Trei lautari tigani (Briceag, la vioara; chiorul Holbea, la o vioara cu trei
coarde si Gavan, la gorduna) canta langa sopron, iar flacaii si fetele satului joaca invartita,
Someseana. Printre privitori se afla primarul Florea Tancu „cu mustati albe rasucite", chiaburul
Stefan Hotnog, Trifon Tataru, fostul invatator, Simion Butunoiu, Macedon Cercetasu, Simion
Lungu, Toader Burlacu, Stefan Ilina, Alexandru Glanetasu, Cosma Ciocanas, mai tarziu Vasile
Baciu; apoi un grup de femei, printre care Maria lui Trifon, Zenobia lui Glanetasu, Margareta lui
Ciocanas, Todosia, mame, babe, fete neinvitate la joc, copii nastrusnici. Curand isi fac aparitia
preotul Ion Belciug, doamna Maria Herdelea, nevasta invatatorului Zaharia Herdelea, impreuna
cu fiul Titu si fiica mai mare Laura, Dintre tinerii prinsi in joc se remarca Ion Pop al
Glanetasului, Ana Baciu, Florica Oprea, George Bulbuc, Ilie Onu.

2)Intriga
La hora, Ion Glanetasu joaca cu Ana Baciu, o fata bogata, dar cam uratica, desi o iubeste pe
Florica, fata vadanei lui Maxim Oprea, o fata frumoasa, dar saraca. Desi Vasile Baciu, tatal Anei,
vrea s-o marite cu George Bulbuc, un flacau instarit, Ana se lasa prinsa in mrejele lui Ion si se
indragosteste de el, lasandu-se amagita de minciunile acestuia Vasile Baciu, venit beat de la
carciuma lui Avrum, il insulta pe Ion (sarantocule ,talharule,hotul), cerandu-i sa lase fata in pace.
Dupa ce flacaii se retrag la carciuma lui Avrum, Ion il bate pe George Bulbuc, razbunand intr-un
fel jignirile aduse de Vasile Baciu, care si-l voia ginere pe George.

3)Desfasurarea actiunii
Intamplarile care urmeaza se diversifica in doua planuri paralele, care se intersecteaza uneori.
Astfel, un prim plan cuprinde viata taranilor, avand in centrul atentiei pe Ion Glanetasu, Ana,
Vasile Baciu, Florica Oprea, George Bulbuc si familiile acestora, in alt plan se desfasoara viata
intelectualilor satului, insistandu-se asupra familiei Herdelea si a preotului Belciug. Punctul de
intersectie a celor doua planuri este Ion, fost elev al invatatorului Zaharia Herdelea, prieten al lui
Titu Herdelea si flacau neagreat de preotul Ion Belciug.

Ion este hotarat sa se capatuiasca, sa scape de saracie prin casatoria cu Ana Baciu. impotrivirea si
vrajmasia tatalui acesteia, care i-a ghicit intentiile, il inversuneaza si mai mult. Planuieste ca
trebuie sa-l oblige cumva pe Vasile Baciu sa-i dea averea, astfel ca o imbrobodeste pe Ana,
prefacandu-se ca i-i draga, si-ntr-o noapte o lasa insarcinata infruntand rusinea satului, Vasile
Baciu o bate si o goneste de acasa pe Ana, iar Ion n-o primeste decat impreuna cu zestrea, care
inseamna tot pamantul lui Vasile Baciu. Dupa mai multe intamplari in care sunt implicati
Herdelenii, preotul Belciug si altii, Vasile Baciu consimte si nunta lui Ion cu Ana are loc. Avand
acum pamantul dorit, Ion nu o mai baga in seama pe Ana si nici copilul nascut pe camp si
botezat Petrisor. Gandurile ii merg tot la Florica, fata frumoasa, casatorita acum cu rivalul lui
Ion, cu George Bulbuc. Familia invatatorului Zaharia Herdelea se confrunta cu o serie de
dificultati materiale, cele doua fete, Laura si Ghighi, au crescut si ajung la varsta maritisului,
avand nevoie de zestre. Laura se marita cu preotul George Pintea, ratele pentru mobila trebuie
platite si i se instituie sechestru. Pe de alta parte, invatatorul se afla in conflict cu preotul Belciug,
deoarece casa a fost ridicata pe un pamant al bisericii.
Zaharia Herdelea intra in conflict si cu autoritatile, deoarece intocmeste reclamatia contra
judecatorului in procesul pierdut de Ion cu Simion Lungu. Predand in limba maghiara, pe care n-
o stapaneste destul de bine, Herdelea se teme de inspectii, mai ales dupa ce inspectorul
Cernatony, care-l proteja, este inlocuit de Horvat. De aceea, in alegeri voteaza cu candidatul
maghiar Bela Beck, in dauna avocatului roman Grofsoru. Este suspendat din slujba, din cauza
condamnarii in procesul lui Ion, iar dupa achitare inspectorul Horvat ii recomanda sa iasa la
pensie.

Un alt fir al actiunii urmareste aventurile amoroase ale lui Titu Herdelea (cu Roza Lang, Virginia
Gherman), efuziunile lui nationaliste, lumea avocatilor, a notarilor s.a.m.d.

4)Punctul culminant
Tratata cu dispret si brutalitate de sotul ei, Ana intelege ca a fost doar unealta prin care Ion si-a
atins scopul: obtinerea pamantului lui Vasile Baciu. Avand in minte imaginea lui Avrum,
carciumarul care s-a sinucis, Ana se spanzura, nemaiputand rabda batjocura lui Ion si a Zenobiei.
Dupa luna de puscarie facuta, Ion isi pierde si copilul, iar socrul sau isi cere pamanturile inapoi,
in acelasi timp, Ion si Florica reinnoada firul intrerupt al iubirii de altadata.

5)Deznodamantul
Avertizat de oloaga Savista in legatura cu relatia dintre Ion si Florica, George Bulbuc, sotul ei, ii
intinde lui Ion o capcana- Anuntand ca se duce la padure duminica, doreste sa se convinga de
onestitatea sotiei. Se intoarce mai devreme si, noaptea, surprinzandu-l pe Ion in curte, il ucide cu
sapa. Peste cateva zile se sfinteste biserica noua facuta prin stradania preotului Belciug. Romanul
se incheie tot cu hora din ograda Todosiei, cu lautarii care canta invartita, cu Vasile Baciu, venit
mai tarziu, tot beat, certandu-se cu preotul pentru pamanturile sale, ramase bisericii.

+Construcția personajelor:
● Ion este personajul principal al romanului, la începutul textului el fiind
prezentat ca un tânăr harnic, perseverent, stăpânit încă de mic de iubirea
pentru pământ. Pe parcursul celor două părți ale romanului este surprinsă
evoluția lui Ion și oscilația acestuia între „glasul pământului” și „glasul
iubirii”, goana după avere fiind cea care pune stăpânire pe personaj. Pentru
că dragostea pentru pământ era de nestăpânit, Ion își înfrânează sentimentele
pe care le are pentru Florica și se căsătorește cu Ana doar pentru a intra în
posesia pământurilor lui Vasile Baciu. Lupta lui Ion pentru a deveni
proprietarul pământurilor scoate la iveală o parte dintre trăsăturile de
caracter ale personajului: agresivitate, brutalitate, prefăcătorie. Odată ce
 obsesia pentru pământ este satisfăcută, „glasul iubirii” reapare în mintea și
sufletul lui Ion, astfel că destinul tragic al eroul nu poate fi evitat.
● Ana este un personaj secundar al romanului și prezintă destinul tragic al
femeii de la țară, ea fiind văzută mai mult ca o unealtă. Orfană de mamă și
victima unui tată violent, Ana speră să îți găsească fericirea cu ajutorul lui
Ion, însă pentru acesta ea nu reprezenta decât un mijloc de îmbogățire și de
obținere a pământurilor mult visate.
● Vasile Baciu reflectă spiritul realist al lui Rebreanu, el întruchipând lumea
satului acelei vremi, când păstrarea pământurilor și înmulțirea acestora era
scopul principal. Asemenea lui Ion, se însurase cu o fată urât, dar bogată, pe
care însă a tratat-o cu respect. În momentul în care Vasile Baciu află că Ana
s-a lăsat sedusă de Ion, acesta dă dovadă de o brutalitate ieșită din comun.
● Dascălul Zaharia Herdelea reprezintă figura intelectualului. Acesta duce o
viață lipsită de spectaculos, însă tensiunile și conflictele interioare sunt
uneori prezente, acesta aflându-se într-o permanentă incertitudine în ceea ce
privește orientarea sa morală și politică.
● Alte personaje prezente în operă sunt: Alexandru Pop (tatăl lui Ion),
Zenobia Pop (mama lui Ion), Părintele Belciug, Titu Herdelea (fiul
învățătorului Herdelea), George Bulbuc