Eseu

T.S. Ion scris de Liviu Rebreanu

Introducere
Romanul „Ion”, scris de Liviu Rebreanu, a apărut în perioada interbelică și reprezintă o
adevărată capodoperă a literaturii române, acesta înfățișând într-o manieră realistă universul
satului ardelenesc din primele decenii ale secolului al XX-lea. Întrucât este un roman realist și
obiectiv, în opera lui Rebreanu se reflectă foarte bine viziunea autorului asupra satului
românesc, iar acest lucru este redat atât prin autenticitatea universului creat, cât și prin
complexitatea personajelor.
Statut social- fată bogată, unicul copil rămas în viața lui Vasile Baciu crescută fără mamă, devine
soția lui Ion în urma vicleșugului sarantocul lui mamă a lui Petrișor.
Statut psihologic- naivă în relația cu Ion deoarece nu înțelege că este un instrument în
realizarea planului acestuia neascultatoare fata de tatal ei revoltându-se împotriva deciziei
acestuia de a o căsători cu George
statut moral- personal supus care își acceptă destinul până când nemai rezistând
umilinței,decide să se sinucidă pentru că moastea este izbăvitoare. Statutul Anei doua brate de
munca, o producătoare de copii și o aducătoare de zestre, tipul femeii tradiționale (G
Călinescu )
Ion personaj principal care determină destinul celorlalte personaje si reprezintă tipul arivistului

Statut social- țăran fără pământuri neavând posibilitatea să se bucure de respect în lumea tradițională ca
un câine la ușa bucătăriei Devine posesor de pamanturi in urma casatoriei cu Ana . Este fiul lui
Aalexandru Glanetasul si al Zenobiei dar care pierde avere din cauza soțului leneș ce stă mai bucuros la
cârciumă .

Sub raport psihologic fire pătimașă care renunță la ,,glasul iubirii,, pentru pământurile Anei. Era cel mai
iubit elev al învățătorului Herdelea dar renunta la scoala deoarece ii era mai drag pamantul. Este violent
in relatiile cu George , lautarii, Ana dar și părinții. Viclean ,,o brută inge 9 căreia viclenia îi ține loc de
inteligență,,optimist alergând pământul în loc locul Floricai.

Statut moral- Imoral deoarece o iubește pe Florica o seduce pe Ana și o face de râsul satului pentru al
obliga pe Vasile Baciu să-I dea pământurile ,,era harnică și iubea pământul ca ochii din cap sau ca pe o
mama,,.
Scena spânzurării

Scena spânzurătorii este pregătită cu abilitate de către scriitor încă din timpul nunții lui george
cu Florica. Ana constată că Ion poftește pe florica dacă adinioară s-ar fi prăpădit de durere acum numai o
rușine crâncenă îi îngrețoșa sufletul mai cu seamă că observau și oaspeții. Pe drumul de întoarcere
femeia simte nevoia unui sprijin dar fiindcă Ion o privește cu nepăsare ,,parcă pe ea nici n-ai cunoaște o,,
determină să-l amenințe cu moartea ,,am să mă omor Ioane,, . Răspunsul lipsit de orice urmă de
omanie ,, doar omoară te dracului că ca poate asa am să scap de tine,, determină pierderea echilibrului
interior al femeii . Repetarea amenințării se transforma într-o soluție salvatoare în acest moment Ana
este percepută de săteni drept nebună, situație determinată de bătăile suferite de la tată și soț în
subcapitolul 5 din capitolul ștreangul se descrie gestul Anei condamnat de condamnat de George
Călinescu ,,soarta anei este rea dar nu cu mult mai rea decât a femeilor din acea perioadă,, aspect ce
denotă că Ana este un personaj tipic pentru condiția femeii tradiționale.

Elemente de structura si compozitie

Acțiunea este structurată riguros pe momentele subiectului pe 2 planuri narative surprinse prin
tehnica alternanței sau contrapunctului.

Expozitiunea :Timpul (o zi de duminică), spațiul (într-un sat din Ardeal numit Pripas aflat între
reperele reale Jidovița, Stramtoarea Bârgăului, Cârlibaba în apropiere de Cluj și Someș. Trecerea de la
spațiul real la cel ficțional este surprinsă prin toponimele ,,râpele dracului, cișmeaua mortului ,, .

Intriga este prezentată de momentul în care ion o invită la dans pe ana deși o iubește pe florica.

Desfășurarea acțiunii surprinde momentele semnificative ale evoluției comunității din Pripas
împărțită în 2 clase (intelectual și țărani). lon este hotărât să se căsătorească prin vieleşug, să scape de
sărăcie prin căsătoria cu Ana Baciu, împotrivirea tatălui acesteia, care i-a ghicit intenţiile, îl ambiţionează
şi mai mult. Plănuişte să-l oblige cumva pe Vasile Baciu să-i dea averea, astfel că o minte pe pe Ana,
prefacându-se că îi dragă, si o lasă însărcintă, făcând-o să înfrunte ruşinea satului, Vasile Baciu o bate şi
oalungă de acasă pe Ana, iar lon n-o primette decât împreună cu zestrea, care înseamnă tot pamântul lui
Vasile Baciu. După mai multe intamplari în careeste implicată familia Herdelea, preotul Belciug și alții,
Vasile Baciu este de acord şi nunta lui lon cu Ana are loc. Având acum pământul dorit, lon nu o mai bagă
în seamă pe Ana şi nici copilul născut pe câmp și botezat Petrişor. Gândurile îi merg tot la Florica, fata
frumoasă, căsătorită acum cu rivalul lui lon, cu George Bulbuc. Familia învăţătorului Zaharia Herdelea se
confruntă cu o serie de dificultăți materiale, cele două fete, Laura ți Ghighi, au crescut şi ajung la vârsta
căsătoriei, având nevoie de zestre. Laura se mărită cu preotul George Pintea, ratele pentru mobilă
trebuie plătite şi i se instituie sechestru. Pe de altă parte, învăţătorul se află în conflict cu preotul
Belciug, deoarece casa a fost ridicată pe un pământ al bisericii.

Punctul culminat este declanșat de uciderea Anei urmată de moartea lui Petrișor .

Deznodământul este declanșat de moartea lui Ion, arestarea lui George și rușinea Floricai .

Conflictul este un element de structură sugestiv în construirea personajelor deoarece urmărește

relația dintre personaje si mediul social in prim plan se evidentiaza conflictele exterioare, specifice
romanului obiectiv, proiectate pe fundalul satul Transilvănean aflat sub dominație austroungară (conflict
național). In satul Pripas lumea țăranilor este divizata in bogatasi si sarantoci, între cele 2 evidențiindu-
se atitudini de neacceptare ,,întotdeauna i-a pismuit pe cei bogați,, această secvență sugereaza opozitia
dintre Ion si George . Conflictul dintre protagonist si Vasile Baciu este zugravit din scena horei când tatăl
Anei îl numește pe erou sărăntoc talhar si hoț dar tânărul se abține să nu-i strivească fața pentru a-și
realiza planul. Conflictul de natura inferioara este zugravit prin cele doua patimi ale lui Ion prin
denumirile celor doua parti ale romanului ,,glasul pământului,, și ,,glasul iubirii,,.

Incheiere- Ion este un personaj sugestiv pentru pentru elementele nefaste ale patimii pentru pamant
asupra destinului uman.