ION de Liviu Rebreanu

RELATIA DINTRE DOUA PERSONAJE

Aparut in 1920 ,in forma sa definitiva, romanul Ion
fundamenteaza formula romanului social modern, obiectiv si realist.
Ion este o monografie a satului ardelean de la inceputul secolului XX,
in care se impletesc planul destinului individual, planul destinului
familial si planul destinului comunitatii. Tematica romanului este
diversa: tema pamantului, tema iubirii expusa prin conturarea evolutiei
protagonistului, intre glasul pamantului si cel al iubirii, tema destinului
celor doua personaje , Ion si Ana, un destin implacabil care nu iarta pe
niciunul dintre ei. Cele doua personaje realiste sunt construite prin
descrieri simbolice precum cele din incipitul si finalul romanului , care
anunta destinul lor tragic .
Romanul este o drama a casniciei taranesti , cuplul Ion Ana ,
fiind astfel un cuplu detestat in literatura deoarece la baza relatiei lor
nu sta iubirea , ci obsesia pentru pamant si dorinta nestapanita de
tandrete si afectiune.
Elementele textului narativ
1)Romanul are o structura simetrica , circulara, sferica , deoarece
ncipitul si finalul contin un motiv literar comun , si anume drumul.
Care intra si iese din lumea fictiunii, care continua insensibila la
dramele individuale ale personajelor .
Particularitatea compozitionala este data de cele doua parti ale
romanului Glasul pamantului si Glasul iubirii care se dovedesc a fi
reprezentative pentru cele doua ipostaze in care se afla Ion . Metafora
glasurilor semnifica cele doua chemari launtrice , obsesii ale lui Ion-
pamantul reprezentat de Ana si iubirea reprezentata de Florica-care se
constituie in termini ai conflictului interior al acestuia. Glasul
pamantului cuprinde 6 capitole, toate cu titluri suggestive :
Zvarcolirea- care sugereaza zbuciumul interior al lui Ion , care dorea
cat mai mult pamant si cel al Anei care voia sa aiba parte de iubire;
Iubirea- prezinta intalnirile lui Ion cu Florica si dragostea acestuia
pentru fata; Noaptea-Ana il iubeste pe Ion in care vede tot ce si-a
dorit ea si relatia lor se consuma. Glasul iubirii cuprinde 7 capitole :
Vasile- Vasile Baciu nu vrea sa ii dea pamanturile lui Ion; Copilul-
Ana ramane insarcinata iar acel copil reprezinta ultima ei speranta
pentru dragostea fata de Ion; Sarutarea-Ion saruta pamanturile luate
de la Vasile Baciu , ca sic and si-ar saruta marea iubire , pe Florica;
Streangul-Ana decide sa isi curme suferinta prin spanzuratoare;
Blestemul-Destinul se razbuan pe Ion , luandu-I marea iubire , pe
Florica , care se casatoreste cu George ; George- George este cel care
pune capat destinului lui Ion . Primul si ultimul capitol ( Inceputul si
Sfarsitul) intaresc ideea circularitatii existentei si pun in abis destinul
implacabil al personajelor, care devin victim ale propriei pasiuni: Ion nu
se bucura e pamanturile luate , iar Ana nu traieste iubirea alaturi de
Ion.
2)Discursul naratorului extradiegetic este impersonal.
Naratorul este omniscient si omniprezent; el stapaneste destinele
personajelor si le controleaza evolutia. Viziunea naratorului nu mai este
una moralizatoare, enuntandu-si impasibil si impartial lumea. Vocea
naratorului nu este punitive pentru ca personajele isi poarta destinul
caruia nu I se pot sustrage, semnificativa fiind replica Anei Norocul
meu- care care evidentiaza soarta pe care nu o poate schimba.
Viziunea realista prezinta o lume profund semnificativa,
incarcata de simboluri si de semnele asupra destinelor personajelor.
Totul are o semnificatie care anunta sfarsitul tragic al celor doua
personaje.
3) Incipitul este reprezentat de descrierea drumului care intra in
Pripas si a asezarii rurale. Drumul este un motiv anticipativ, alaturi de
alte elemente care compun cronotopul , precum crucea, casele si
toponimele. Drumul este simbol anticipativ pentru destinele celor doua
personaje: la inceput este anevoios , apoi dinamic, apoi se curma brusc
sub Rapele Dracului asemenea evolutiei lui Ion si a Anei care manati de
dorinta de a avea pamant si dragoste apeleaza la orice mijloace pentru
a-si vedea visul implinit(Ion profita de Ana, o lasa sa creada ca este
indragostit de ea , iar Ana ramane insarcinata, privind copilul ca pe
ultima ei sansa de a fi cu Ion). Crucea de la marginea satului este
stramba sugestie a unui declin moral: cel al lui Ion , care profita de Ana
pentru a-i lua pamanturile si declinul Anei care s-a lasat sedusa inainte
de casatorie. Satul Pripas este un topos cu semnificatie interna, o
alegorie a destinelor personajelor sugerata si de simbolul drumului. In
acest spatiu este prezentata conditia omului de pripas ca si Ana care
nu are un loc stabili , care este alungata de tatal ei la Ion si de Ion la
tatal ei . Este prezentat blestemul vietii traita in pripa si sfarsita brutal
: Ana se sinucide , iar copilul ei este doborat de boala; Ion este ucis
dintr-o intamplare lipsita de importanta , atat de lipsita de importanta
asa cum au devenit si pamanturile lui care au fost revendicate de
biserica.
4) Scena horei prefigureaza conflictele in planul destinului lui Ion
in relatie cu celelate personaje. Conflictul cu Vasile Baciu ii accentueaza
complexul saraciei. Bataia cu George ii tradeaza caracterul impulsiv,
violent, frustrarea. Ion allege sa danseze cu Ana, desi niciodata nu a
considerat-o frumoasa. El o privea straniu, cu nedumerire si un
viclesug neprefacut, aratand astfel intentiile sale ascunse . In scena de
sub nuc, Ion arata ca nu o iubeste deloc pe Ana. El nu o priveste in ochi ,
desi glasul ei plangator ii starnea compasiune, el se gandea numai la
Florica.
Situatia initiala a celor doua personaje
Statutul initial al celor doua personaje, ale caror destine se
intersecteaza, ii aseaza la poli opusi ai ierarhiei sociale: Ana este fiica
celui mai bogat om din sat , in timp ce Ion este un taran harnic,
muncitor , dar sarac, insa dornic de a obtine avere. Fiecare dintre ei are
un scop , generat de o cauza. Ion este exponentul taranului ce are ca
valoare pamantul , dorindu-si pamanturile lui Vasile Bciu din cauza
saraciei familiei sale, din cauza ca tatal sau a vandut toate pamanturile
Zenobiei pentru a se duce la carciuma. La polul opus este Ana, personaj
care reprezinta cel mai bine tipologia victimei, care vrea iubire din
partea lui Ion din cauza lipsei de tandrete, de afectiune generata de
absenta unei figuri materne.
Statuturile psihologice ale celor doi sunt , de asemena, antitetice:
Ana este cea manipulata , iar Ion este manipulatorul. Din dorinta de a-l
determina pe Vasile Baciu sa i-o dea pe Ana dar si pamanturile, Ion
urmeaza constient un plan de seducere a Anei, in urma caruia fata
ramane insarcinata. Ana devine obiectul conflictului celor doi barbati.
Paralel cu evolutia conflictului dintre cei doi, Ana devine fascinate de
moarte, gasind-o ca solutie salvatoare. Dupa ca baba Savista ii spune
despre relatia dintre Ion si Florica , aceasta isi da seama ca nici macar
copilul nu il poate face pe Ion sa o iubeasca . In consecinta, ea se
spanzura. In schimb , Ion este consecvent in urmarirea planului sau , si
dupa seducerea fetei, gnora suferinta acesteia cauzata de bataile si
jignirile tatalui ei. Dupa obtinerea pamanturilor, el incearca sa isi
refaca relatia cu Florica, femeia pe care o iubeste cu adevarat.
Din punct de vedere moral , atat Ion , cat si Ana sunt victimele
unor destine implacabile, manipulate de dorinte diferite ; pamantul si
iubirea. Sunt vinovati pentru ca incalca legile nescrise conform carora
omul nu isi poate depasi conditia. Ei se razvratesc impotriva unor
principia vechi ale satului . Ion este revoltat de marginalizarea celor
saraci . Pe cealalta parte , Ana se razvrateste impotriva casatoriei fara
iubire , impotriva tatalui sau care doreste sa o casatoreasca cu George
Bulbuc.

Secvente narative semnificative pentru prezentarea trasaturilor celor
doua personaje
O scena semnificativa in evidentierea relatiei dintre Ion si Ana
este cea in care Vasile Baciu isi alunga fata si o trimite la casa
Glanetasului , dupa ce acesta afla ca Ion este tatal copilului . Ana ajunge
fara sa stie cum la Ion , insa barbatul dovedeste o nepasare ucigatoare, o
indiferenta totala, exprimata gestural , spre nedumerirea incremenita a
femeii: mananca taindu-si cu grija feliile , isi sterge briceagul pe
cioareci, cu mare bagare de seama, gest insotit de cantarirea in
priviri a burtii gravidei. Surasul de mandrie de pe buze este un semn ca
planul sau este pe cale sa dea roade. El o trimite pe Ana acasa,
spunandu-I ca trebuie sa discute cu tatal ei , nu cu ea. Ana este o
victima intr-un razboi al barbatilor , care ajunge fara sa stie de la o
casa la alta , pe cand Ion este sigur pe el , arrogant , cu un aer de
superioritate , iar copilul din pantecele Anei ii da siguranta ca va reusi.
O alta scena reprezentativa este nunta . De cand Vasile Baciu a
acceptat nunta si cedarea unor pamanturi , Ion era plin de sine si se
gandea numai la pamanturi , cum o sa le munceasca si o sa aiba grija de
ele . In schimb , Ana, se gandea numai la Ion , bataile si toate umilintele
stergandu-se din sufletul ei . La petrecere, Ion a dansat cu Florica , Ana
neputand din cauza sarcinii . Desi Ion se simtea implinit si o strange ape
Florica in brate , Ana se simtea rusinata si geloasa. Cand Ion i-a
declarant iubirea Floricai , Ana a simtit ca fericirea ei se spulbera si a
inceput sa planga , insa Ion , nepasator la lacrimile miresei , se gandea
la Florica si la banii stransi .Ion da dovada de aroganta , de nepasare ,
indiferenta brutala fata de mama copilului sau, pe cand Ana ramane o
victim a rautatilor lui Ion , o fiinta trista fara noroc in viata .
Opinia argumentata despre relatia dintre cele doua personaje
Consider ca relatia celor doi este una de tipul manipulator-
manipulat , insa niciunul nu reuseste sa obtina ce vrea de la celalalt . Pe
de-o parte , cei doi au in comun dorinta si speranta de a-si schimba
statutul : Ion-statutul social, prin imbogatire, Ana-statutul psihologic,
prin dobandirea unei iubiri de care nu a avut parte niciodata. Pentru
Ana , Ion este un substitute al afectiunii , iar pentru Ion , Ana este o
cale de a se imbogati rapid si sigur. Pe de alta parte, ei esueaza din
cauza incapacitatii de a disimula adevarul. Ana nu poate lua atitudine
in fata lui Ion din cauza piedicii impuse de iubirea imensa pe care i-o
poarta , in vreme ce Ion , brutal in sinceritatea lui , nu poate sa isi
ascunda repulsia pe care o simte fata de Ana si dragostea fata de
Florica.
In mod deosebit, romanul ,,Ion'', roman unanim apreciat inca de la
aparitie impresioneaza prin constructie, stil, prin modul deosebit de
individualizare a personajelor si prin maniera obiectiva a lui Rebreanu
de a surprinde o lume, devenind insa datorita adancimii textuale un
roman al esecurilor, al cuplului refuzat de soarta.