TEXT ARGUMENTATIV

Tema banului/a inavutirii in nuvela

Moara cu noroc, de I. Slavici

Conform dictionarului, tema reprezinta aspectul general de viata pe
care un autor alege sa il abordeze intr-o creatie . O tema literara cuprinde o
intreaga viziune despre lume a unei societati la un moment dat. Temele nu
se rezuma la a fi simple capricii de gust ale prozatorilor, din contra ele
evidentiaza principiile si opiniile unei anumite societati.
Tot astfel, nici tema dezumanizarii produse de obsesia inavutirii din
nuvela Moara cu noroc, de Ioan Slavici, publicata in volumul Novele din
popor in 1881, nu este desprinsa de realitatea de sfarsit de secol XIX, cand
principiile societatii traditionale si patriarhale se confrunta cu noile idei
capitaliste, producand zadarnice framantari in viata oamenilor pe care
Mircea Florian le pune pe seama magiei banului ori a magnetismului
aurului.
Astfel, pentru a descrie cat mai convingator noua structura sociala ce
se contureaza la sfarsitul secolului al XIX-lea inArdeal, anume un spatiu in
care traditiile si obiceiurile arhaice sunt amenintate de relatiile umane
bazate pe interesulfinanciar, Slavici alege sa foloseasca o perspectiva lipsita
de idilizare, cat mai obiectiva, nuvela sa castigand un caracter realist.
Totodata, autorul realizeaza ca tensiunea pe care o produce intalnirea
mentalitatii traditionale cu noua obsesie pentru a obtine bunastare
prin acumularea de bani nu poate fi verosimila in lipsa unor minime sondari
ale interioritatii personajelor. Prin urmare, naratorul obiectiv al lui Slavici
utilizeaza adeseori stilul indirect liber sau le permite personajelor
monologuri interioare, aspecte narative ce duc invariabil la o prima forma a
analizei psihologice din literature romana. Asadar, prin combinarea celor
doua tehnici narative-crearea iluziei vietii si analiza psihologica-Ioan Slavici
prezinte pe tot parcursul nuvelei efectele dezumanizante ale obsesiei
pentru bani.


Inca din incipitul nuvelei, dialogul dntre Ghita si batrana inteleapta
sugereaza confruntarea dintre doua mentalitati: una traditionala,
cumpatata, ce pune in prim-plan linistea si fericirea familiei, cealalta
capitalista, moderna care are ca ideal imbogatirea. Batrana, simbolizand un
alterego al naratorului si intelepciunea populara, il sfatuieste pe Ghita ca
omul sa fie multumit cu saracia sa, caci , daca e vorba, nu bogatia, ci
linistea colibei tale te face fericit. Ghita ironizeaza grija si cumpatarea
batranei si doreste sa ia in arenda carciuma de la moara noroc, fapt ce il
vede ca pe o sansa de a evolua pe plan social.El vede banul ca pe o valoare
poztiva , usor idolatrizandu-l, acesta jertfeste totul:linisteam cibstea,
iubirea proprie si a celorlati. Cuvintele batranei au semnificatii in esenta
moralizatoare si psihologica a nuvelei, viziunea moralizatoare a naratorului
demonstrand ca imoralitatea este pedepsita intr-un final.
Odata cu intriga nuvelei, caracterul moral al carciumarului Ghita este
pus in dilemma. Intriga incepe cu aparitia la han a lui Lica Samadaul, un
symbol al raului, despre care Ghita stie ca , desi tot porcar si el, este om
cu stare, care poate sa plateasca grasunii pierduti ori pe cei furati. De frica
lui Lica tremura toata lunca. Deoarece era om aspru si neindurat, care
cunoaste toate infundaturile, pe toti oamenii buni, dar mai ales pe cei rai.
Era un om de treizeci si sase de ani, inalt si uscativ si supt la fata, cu
mustata lunga , cu ochii mici si verzi si cu sprancenele dese si impreunate
la mijloc. Desi era porcar , era imbracat cu camasa alba , pieptar cu bumbi
de argint si bici de carmajin.Portretul fizic tradeaza fizionomia unui om
rau , fioros, inspaimantator, care ascunde lucruri necurate, cu un
temperament vulcanic , impulsiv, temperament ce il sperie pe Ghita. Lui
Ghita ii inspira teama prin infatisarea lui. Lica are o strategie de convingere,
acapareaza dialogul , incercand s ail intimideze, sa il determine pe
carciumar sa lucreze pentru el .
Ghita este coplesit de ganduri negre, pentru ca simte pericolul care-l
pandeste daca se supune lui Lica , dar si riscul si mai mare daca il refuza
Conflictul exterior de interese dintre cei doi genereaza unul interior , de
facture morala. Ghita doreste sa ramana om cinstit si sa nu o supere pe Ana,
insa simte ca trebuie sa ii fie loial lui Lica Samadaul, daca voia sa o duca mai
bine.
Pe parcursul nuvelei, Ghita trece prin mai multe transformari din
cauza dorintei excesive de a avea bani, care la final are un efect
dezumanizant asupra lui . Procesul dezumanizarii sale este realizat prin


mijloace realiste, dar si prin mjloace ale analizei psihologice. Ghita este un
personaj dilemmatic, osciland intre mai multe ipostaze(omul moral, omul
dilemmatic si omul immoral). La inceput ete un om moral, un cizmar sarac
cu spirit practi, cu gustul riscului si al aventurii. El vrea sa scape de saracie
, vrea sa ia in arenda carciuma desi soacra il avertizeaza ca oamenii trebuie
sa se multumeasca cu cat au. Ghita este omul necompromis moral, harnic-
cariumarul prosper care transforma hanul in carciuma. Este comunicativ si
are ca valoare familia-isi petrecea serile de sambata alaturi de famile.
Aparitia lui Lica Samadaul il transform ape carciumar intr-un om
dilemmatic. El penduleaza intre dorinta de a ramane cinstit si ispita banului
nemuncit. In raport cu sine este nehotarat, are sentimentul instrainarii de
fondul sau sufletesc nepervertit, are sentimentul culpabilitatii. In raport cu
familia, trece de la grija tandra si duiosie , la raceala, vorba rastita, batai,
dorinta de a nu fi avut sotie si copii. Se inchide in sine, devine irascibil si
taciturn, indepartand-o astfel pe Ana. In raport cu lumea in jur el este
duplicitar. Joaca rolul carciumarului instit , el fiind in realitate complicele
lui Lica. Scena procesului lui Lica este momentul de culminatie a crizei
morale-Ghita este victim patimii si imbogatire, dar si victma unui destin
tragic.El depune marturie mincinoasa in favoarea lui Lica, condamnand alti
doi oameni la inchisoare. Ghita decade din demnitatea fiintei in zonele
obscure ale instinctelor-lacomia, orgoliul, setea de razbunare, gelozia. El isi
justifica slabiciunile prin ideea destnului, dar optiunea finala este tardiva.
In final , Ghita renunta la jocul dublu; o ucide pe Ana cu sange rece, fapt
care arata ca el transpune in fapte ceea ce seintamplase in constiinta sa, si
anume indepartarea Anei si renuntarea la propria viata. Ghita nu ramane
nepedepsit , moare si el , demonstrandu-se astfel ca insusi personajele au
provocat destinul, indepartandu-se pas cu pas catre propria pierzanie.
Asadar, nuvela psihologica Moara cu noroc, scrisa de Ioan Slavici,
are ca tema dorinta de inavutire, tema ce se reflecta in mod original prin
intermediul constructiei personajului principal, personaj ce se
dezumanizeaza total din cauza banilor nemunciti, care de altfel ii aduc
sfarsitul.