Caracterizarea lui Ghiță

Nuvela „Moara cu noroc” de Ioan Slavici, publicată în 1881 în

volumul de debut al scriitorului, este o nuvelă psihologică în care atenţia
naratorului se îndreaptă spre trăirile şi frământările personajului. Nuvela
are ca temă consecințele nefaste și dezumanizante ale dorinței de
îmbogățire, iar conflictul evidenţiază trăirile sufleteşti şi gândurile
personajului, cu un accent mai mare pe viaţa interioară decât pe
desfaşurarea exterioară a faptelor, respectând în acelaşi timp principiile
realismului.
Tema acestei nuvele urmărește degradarea morală a individului care,
stăpânit de patima banului, își pierde echilibrul sufletesc. Viziunea este
specifică prozatorului ardelean și se rezumă la ideea că banul, avuția îți
conferă demnitate socială, îți asigură respectul celorlalți, dar numai
atunci când sunt agonisite în mod cinstit. Când s-a încălcat legea morală,
personajele sunt pedepsite exemplar. Familia este o altă temă bine
conturată în nuvelă. Aceasta se destramă tot sub acțiunea dorinței de
înavuțire. Ghiță, soț și tată iubitor, se înstrăinează de Ana, care, părăsită,
optează pentru alt bărbat: Lică. Un alt aspect tematic al nuvelei ar putea
fi destinul sub imperiul căruia par să acționeze personajele.
Ghiţă, protagonistul nuvelei, ilustrează tipul tânărului din a doua
jumătate a sec. al XIX-lea dornic de schimbare, de îmbogăţire într-o
societate capitalistă incipientă. Statutul lui social este umil, pentru că
este un cizmar nemulțumit, într-un sat în care oamenii umblă mai mult
desculţi. Are şi o meserie umilitoare, iar ţelul său este să adune bani ca
să-şi poată deschide un atelier în oraș. Luarea în arendă a cârciumii de la
Moara cu noroc îi oferă soluţia de a obţine aceşti bani. Ghiță este
considerat un pater familias (”trudind pentru fericirea familiei sale”),
deoarece este harnic, tăcut și așezat, se gândește la bunăstarea familiei,
fiind prezentat în ipostaza de soţ al tinerei Ana, pe care, la început, o
iubeşte şi o protejează, dar și în ipostaza de tată a doi copii, pentru care
ar dori să fie un om cinstit. Apariţia la Moară a Sămădăului îl tulbură pe
cizmarul devenit cârciumar, îl face să descopere în sine patima banului,
dorinţa de îmbogăţire: „vedea banii grămadă înaintea lui şi i se
împăienjeneau ochii” atunci când se gândea la câştigul pe care l-ar fi
putut avea în tovărăşia Sămădăului. Ghiţă pune acum în balanță
angajamentele faţă de familie şi dorinţa de a se angaja în afacerile
necinstite ale lui Lică, dorinţa de a rămâne un om cinstit şi aceea de a
câştiga bani mulţi. După apariția porcarului, Ghiță devine ”mai de tot
ursuz”, trist, posomorât, nostalgic.
Pe plan psihologic, Ghiță se zbate între dorința de a câștiga cât mai
mulți bani și simțul înnăscut al cinstei pe care l-a cultivat în familie, dar
lăcomia învinge, iar dezumanizarea personajului, sub influența nefastă a
lui Lică, domină tot spațiul nuvelei.
Principala trăsătură de caracter a personajului este patima banului.
Aceasta este evidenţiată în numeroase momente ale desfăşurării acţiunii,
prin caracterizare directă făcută de narator şi de alte personaje, respectiv,
de Lică Sămădăul.
O secvență ilustrativă pentru caracterul personajului se derulează
la începutul nuvelei, când, Lică Sămădăul vine la cârciuma de la moara
cu noroc și îi propune lui Ghiță să devină complice la fărădelegile lui.
Această scenă constituie chiar intriga nuvelei și determină faptele care se
derulează în desfășurarea acțiunii între care un șir de crime înfăptuite de
Lică, procesul în care Ghiță este suspectat de complicitate cu Lică
Sămădăul la jaf și crimă, declarația falsă a acestuia și achitarea lui Lică.
O altă secvență semnificativă pentru caracterul personajului este
momentul uciderii Anei, din final, care constituie punctul culminant al
nuvelei. Este apogeul degradării morale a individului stăpânit de patima
banului. Hotărât să-l dea pe Lică pe mâna jandarmului Pintea, Ghiță își
folosește soția drept cursă, în timp ce el merge la autorități. Întorcându-
se, nu-l mai găsește pe Lică la han și, curprins de o gelozie dusă la
extrem, o înjunghie pe Ana care moare în brațele lui Lică, revenit între
timp la han. Deznodământul marchează o purificare a spațiului de forțe
malefice, hanul arde, iar Ghiță este ucis de oamenii Sămădăului, în timp
ce acesta se sinucide, izbindu-se cu capul de un copac, pentru a nu cădea
în mâinile jandarmului.
Așadar, conflictul nuvelei este complex, de natură socială
(confruntarea a două lumi cu mentalități diferite), psihologică și morală
(lupta dintre bine și rău). Din perspectivă socială, nuvela prezintă
încercarea lui Ghiță de a-și schimba statutul social, dar pentru asta se
confruntă cu Lică Sămădăul (conflictul exterior). Scriitorul consideră că
goana după avere zdruncină tihna sufletească și duce la pierzanie, de
unde persepectiva moralizatoare: consecințele dramatice ale setei de
înavuțire. Din perspectivă psihologică, nuvela prezintă conflictul interior
trăit de Ghiță care este sfâșiat de dorințe puternice, dar contradictorii: să
rămână om cinstit, pe de o parte, și să se îmbogățească alături de Lică,
pe de altă parte.
Limbajul artistic al nuvelei se caracterizează prin sobrietatea și
concizia stilului de factură clasică. Stilul direct și cel indirect sunt
completate de stilul indirect liber, modalitatea de reproducere la
persoana a 3-a a ceea ce gândesc personajele. Monologul interior se
împletește cu narațiunea, descrierea și dialogul, determinând evoluția
tensionată a conflictului către un deznodământ tragic.
Surprinzând viaţa şi moravurile unei lumi, Slavici creează
personaje complexe şi verosimile al căror destin este dirijat de puterea
de seducţie a banilor. Ele sunt la început personaje antitetice care
evoluează paralel, devenind complementare. Analiza psihologică,
monologul şi dialogul, faptele şi gândurile protagonistului, opiniile
celorlalte personaje dezvăluie procesul devenirii lui Ghiţă sub influenţa
nefastă a Sămădăului
damn, vad ca nu se dau " " la caracterizare…

1881 "Novele din popor"

critic G Calinescu "acel amestec de bine si rau ce se afla in oamenii
adevarati"

ART
a.
Tema vag 3/10
Protagonist 8/10 COMBINAT 2+3
Social 7/10. SCRIS CA E FAIN 1+3
Moral si psih gunoi

b.
FAIN 10/10 tras: dezumanizarea, generata de lacomie, manifestata fata
de familie, prin minciuna, razbunare, gelozie, crima

I. Prima intalnire FAIN DAR MULT, 8/10 1+3

II. Ucidere ana / final 6/10, multe citate idk 2+3

c.
I. Conflict 7/10 PREA SUCCINT 1+2+3
 II. Mod caract 9/10 " " Direct: 3+3+3 :)
III. Titlu 5/10 PREA SUCCINT 1+1+3
III. Persp narativa 10/10 3+3+3

holy fuck sunt mandru de sistemu meu

1. Citit portofoliu
2. Eseu doamna
3. Art
4. Maria Dius
5. paralela 45

La fiecare caracterizare I conflicte si II mod de caracterizare III Altele:

titlu/relatie incipit-final