MOARA CU NOROC

De IOAN SLAVICI

Primul mare scriitor modern al Transilvaniei, IOAN SLAVICI, este intemeietor

al unei directii literare, operand o remarcabila deschidere a prozei romanesti spre
psihologic. Slavici este primul scriitor care demonstreaza ca sufletul taranului nu este
nici simplu, nici linear, ci se alcatuieste ca un spatiu al dilemei morale, al incertitudinilor
si zbuciumului sufletesc dramatic. Slavici considera ca literatura trebuie sa aiba
finalitate etica , sociala si nationala , sa propuna lectorului o dezbatere morala si o
reflectie grava asupra valorilor existentiale.

‘’MOARA CU NOROC’’ de IOAN SLAVICI este publicata in volumul ‘’ NOVELE

DIN POPOR’’ IN ANUL 1881 , fiind o nuvela realista , psihologica, remarcabila nu
numai prin complexitatea personajului principal, ci si pri observatia sociala pe care se
contruieste imaginea unei lumi de sfarsit de veac : secolul 19 .

‘’MOARA CU NOROC’’ este o nuvela , adica o specie epica , in proza, cu un fir

narativ central si o constructive epica riguroasa, cu un conflict concentrat, Personajele
relativ putine scot in evidenta evolutia protagonistului , puternic individualizat.

Este o nuvela realista prin trasaturile prezente, precum : tema familiei si a

dorintei de imbogatire , obiectivitatea perspective narrative , includerea personajelor
tipice pentru o categorie sociala : Ghita reprezinta tipul carciumarului dornic de
imbogatire, Pintea este jandarm , iar LIca este Samadau, dar si talhar, analiza
psihologica , verosimilitatea(care pare a fi adevarat), prezentarea veridica a societatii
ardelenesti din a doua jum a sec al 19lea , prezentarea unor toponime reale: Arad, Ineu
si Oradea Noua , pt a crea iluzia vietii , tehnica detaliului semnificativ in descriere si In
portretizare.

Realismul impune tipul de nuvela psihologica prin interesul pt framantarile de

constiinta ale protagonistului care traieste un conflict interior , moral si se transforma
sufleteste . Analiza se realizeaza prin tehnici de investigare psihologica: monolog
interior, stil indirect liber, scene dialogate, insotite de gesture, dar si de mimica .

Analiza psihologica este pusa in slujba unei teze morale : goana dupa inavutire
cu orice pret distruge echlibrul interior si linistea familiel. Avertismentul batranei din
incipit, expresia mentalitatii traditionale este ignorant de GHITA , atras de mirajul
banilor.
 O alta trasatura a realismului o constituie perspectiva narativa obiectiva , deoarece
intamplarile din nuvela sunt relatate la persoana a III a , de catre un narrator detasat,
omniscient si omnipresent. Interferenta dintre planul naratorului si cel al personajelor se
realizeaza prin folosirea stilului indirect liber : ‘’Ana isi calca pe inima si se dete la joc’’.

Pe langa perspetiva narativa a naratorului, apare tehnica punctului de vedere in

interventiile simetrice ale batranei, din incipitul si din finalul nuvelei. Soacra afirma in
discutia cu Ghita: ‘’ Omul sa fie multumit cu saracia sa, caci daca e vorba, nu bogatia,ci
linistea colibei tale te face fericit’’, iar la sfarsit atribuie intamplarile tragice din nuvela
destinului recrutator: ‘’Asa le-a fost data”. Cele doua afirmatii constituie tezele morale
ale nuvelei.

Titlul nuvelei inchide in el o adevarata ironie. ‘’Moara cu noroc’’ este numele

hanului asezat la rascrucea dintre drumuri, o raspantie care schima ‘’linistea colibei’’ in
zbucium, insingurare tradare si moarte. ‘’Norocul’’ se dovedeste astfel efemer si
insulator, ispita scoasa in calea omului slab .Dualitatea loc binecuvantat-loc blestemat
este sugerata prin imaginea celor 5 cruci care ‘’stau inaintea morii’ . Tabloul final al
hanului prefacut in cenusa fixeaza motivul spatiului malefic purificat prin foc.

Moara cu noroc de I S are a tema consecintele nefaste si dezumanizante ale

dorintei de imbogatire,in contextul patrunderii relatiilor capitaliste in satul transilvanean.
Tema poate fi privita din mai multe perspective: din perspectiva sociala, nuvela arata
incercarea lui Ghita de a-si schimba statutul social : din cizmar vrea sa devina
carciumar si de a asigura familiei un trai mai bun. Din perspectiva moralizatoare,
scriitorul descrie consecintele nefaste ale dorintei de a avea bani , iar din perspectiva
psihologica, nuvela prezinta conflictul interior trait de Ghita care, dornic de prosperitate
economica isi pierde treptat increderea in sine si in familie.

O secventa semnificativa pt tema dezumanizarii lui Ghita o reprezinta scena

confruntarii din capitolul al 5 lea care prezinta 2 caractere puternice. Lica are o atitudine
de stapan asupra vietilor tuturor, care dicteaza dupa bunul sau plac , in timp ce Ghita
incearca sa-si castige un statut cat mai favorabil si demn in fata Samadaului. Daca
Ghita la inceput parea stapan pe situatie , treptat, isi pierde cumpatului, cedand in fata
‘’imprumutului’’ facut. Banii reprezinta slabiciunea carciumarului, iar LIca se foloseste cu
cinism de acest lucru , scena amintand de pactul faustic.

In nuvela realista, spatial si timpul sunt precizate, ceea ce confera veridicitate.

Carciuma de la moara cu noroc este asezata la rascrucea de drumui, izolata,
inconjurata de pustietati intunecoase. Actiunea se desfasoara pe parcursul unui an,
intre 2 repere temporale cu valoare religioasa : de la Sfantul GHEORGHE pana la
Pastele din anul urmator.

Alcatuita din 17 capitole , cu prolog si epilog, nuvela are un subiect concentrate.

 In expozitiune, descrierea drumului care merge la Moara cu noroc si a locului in
care se afla carciuma fixeaza cadrul actiunii.Ghita, cizmar sarac hotaraste sa ia in
arenda carciuma de la MOARA CU noroc, pt a castiga bani mai multi si mai repede. O
vreme , afacerile ii merg bine, iar prime semen ale bunastarii si ale armoniei nu intarzie
sa apara .

Aparitia lui LICA SAMADAUL, eful porcarilor si a turmelor de porci din imprejurimi, la
MOARA CU NOROC, constituieintriga nuvelei, declansand conflictul interior al lui
GHITA si tulburand echilibru familiei. Lia ii cere sa-I spuna cine trece pe la carciuma, iar
Ghita isi da seama ca nu poate ramane la moara fara acordul SAMADAULUI.

Mai intai , Ghita isi ia toate masurile de aparare impotriva lui LICA, mergand la
Arad sa si cumpere 2 pistoale, isi face rost de 2 caini si isi angajeaza inca o sluga , pe
Marti’’ un ungur inalt ca un brad’’.

Desfasurarea actiunii ilustreaza procesul instrainarii carciumarului fata de families i

al dezumanizarii provocate de dorinta de imbogatire prin complicitatea cu LICA. Datorita
generozitatii Samadaului, starea materiala a lui Ghita ajunge tot ma infloritoare,numai
ca Ghita incepe sa si piarda increderea in sine. Carciumarul devine interiorizat ,
mohorat,violent: ii plac jocurile crude, primejdioase, se poarta brutal fata de ANA , dar si
fata de copii. Dornic de faca avere, se indeparteaza de ANA si devine compicele lui Lica
la diverse nelegiuri , priminand bani obtinuti din jafuri si crime. SE aociaza cu jandarmul
PINTEA , fost hot de codru si tovaras a lui LICA pt a l da in vileah pe Samadau, insa nu
este cinstit fata de acesta.

Punctul culminant este redat prin scena degradarii morale a lui Ghita in duminica
sarbatorilor Pascale. Ghita isi arunca sotia in bratele Samadaului, lasandu-o singura la
crasma, in timp ce el merge sa l anunte pe jandarm ca LICA are asupra lui bani furati.
Dezgustata de lasitatea sotului si fara sa stie motivul real pt care acesta please, intr-un
gest de razbunare disperata, ANA I se daruieste lui LICa, deoarece , spune ea, in ciuda
nelegiuirilor comise el e ‘’om’’ pe cand ‘’Ghita nu e decat muiere imbracata in haine
narbatesti’’

Deznodamantul este tragic. Dandu-si seama ca sotia l-a inselat , Ghita o ucide pe
ANA, CARE ESTE OMORAT DE RAUT, din ordinal lui LIca . Un incediu provocat de
oamenii lui Lica mistuie moara cu noroc , iar pt a nu fi prins de Pintea, LICA se
sinucide , izbindu-se cu capul de un copac . Nuvela are character moralizator, singurele
personaje care supraviuetuiesc fiind batrana si copiii, finite morale si inocente.

Nuvela este psihologica, iar de aceea conflictul central este unul moral.Conflictul
interior al protagonistului este Acela de a oscila intre dorinta de a ramane om cinstit si
dorinta de a se imbogati alaturi de Lica. Conflictul exterior consta in confruntarea dintre
carciumar si Samadau.
 In concluzie, MOARA CU NOROC de IOAN SLAVICI este o nuvela realista
psihologica prin tema dezumanizarii , tipologia personajelor si stil , urmarind
framantarile interioare ale protagonistului ,iar observatia este minutioasa, detaliata si
serveste realizarii unor psihologii complexe.