Moara cu Noroc

Ioan Slavici
1. INCADRAREA AUTORULUI Ioan Slavici este unul dintre cei mai mari scriitori ardeleni i clasic al literaturii romne alturi de Eminescu, Creang, Caragiale. A colaborat la revista Convorbiri literare condus de Titu Maiorescu i la ziarul Timpul din Bucureti. Opera: A scris nuvele adunate-n diferite volume (Novele din popor), amintiri (nchisorile mele, Lumea prin care am trecut) , romanul Mara. 2. INCADRAREA TEXTULUI NARATIV Moara cu Noroc apare in anul 1881 in volumul Novele din Popor. Moara cu noroc este o nuvela realista-psihologica: Nuvela: Este o nuvela deoarece este o proza de intindere medie cu un singur fir epic in care accentul cade pe caracterizarea personajelor dintr-o perspectiva obiectiva a unui narator ominscient si omniprezent. Realista: - Este realista deoarece intalnim toate trasaturile acestui curent literar, descrierea veridica a vietii. -Oamenii sunt surprinsi in mediul lor social, in imprejurari tipice. -Descrieriile minutioase dau sentimentul de autenticitate; dau impresia unui document de epoca. -Sunt surprinse relatiile familiale/interumane degradate de puterea banului ( banul este zeul in fata caruia se inchina toti) -Este prezenta analiza psihologica, personajul se introspecteaza singur -Tehnicile de compozitie ale circularitatii dar si ale detaliului semnificativ -Stilul este cenusiu fara multe inflorituri dar limpede si concis -Perspectiva obiectiva cu narator ominscient si omniprezent Psihologica: Este deasemena o nuvela de analiza psihologica deoarece tipic realismului sunt surprinse procesele psihologice ale personajelor principale, dramele lor, pendularile lor sufletesti. 3. SEMNIFICATIA TITULUL Titlul nuvelei surprinde toposul unde au loc evenimentele. Initial Moara cu noroc era un han care aducea castiguri celor care il arendau. (Moara- pentru ca se afla pe ramasitele unei mori). Unii critici literari au remarcat latura simbolica a titlului: hanul redevenind o moara care macina destinele eroilor. Altii au remarcat latura ironica: Moara cu noroc devenind defapt moara care aduce ghinion ultimilor chiriasi. 4. TEMA

Tema principala este de factura realista, a destinului,a degradarii umane la care se adauga tema sociala, tema iubirii, tema destinului si tema mortii. 5. COMPOZIIA Compozitia este clasica, alcatuita din 17 capitole numerotate care se succed dupa pricipiul circularitatii pentru ca nuvela se deschide si se inchide simetric cu vorbele batranei: Omul sa fie multumit cu saracia sa caci daca e vorba, nu bogatia, ci linistea colibei tale te face fericit; se vede ca au lasat ferestrile deschise(...) simtiam eu ca nare sa iese cum trebuie; dar asa le-a fost dat! 6. STRUCTURA Structural avem mai multe secvente: Un plan exterior, al realitatii exterioare Un plan interior, al trairilor, al mcinarii sufletesti 7. SUBIECTUL Subiectul nuvele se poate imparti pe momentele subiectului. Expoziiunea. Ghi, eroul principal, nemulumit de condiia sa sociala de cizmar modest i srac, se hotrete (mpotriva sfaturilor soacrei sale) s ia in arend crciuma de la Moara cu Noroc. El intenioneaz s stea aici numai trei ani, s se pun pe picioare, astfel nct s lucreze cu zece calfe i s le dea altora dea crpit i astfel se mut cu familia aici. La nceput, treburile merg bine, viaa este linitit i prosper iar Ghi este mulumit seara cnd i numr ctigul. Intriga ncepe odat cu apariia la Moara cu noroc , a lui Lic Smdul, un simbol al rului care i d de neles c , dac rmne aici, va trebui s devin omul lui. Conflictul psihologic se amplific treptat pe msur ce Ghi se implic n afacerile necinstite a lui Lic. Desfaurarea aciunii. Stpnit de setea de bani, Ghi se ndeprteaz de familia sa, fiind din ce n ce mai mult manevrat de Lic, devenindu-i complice i prta n afacerile sale necurate. Se gndete la un moment dat s prseasc hanul, aceasta fiind unica soluie de a ramne un om cinstit, dar lcomia pentru bani l face s nu mai poat s se retrag din ncurcturile n care intrase. Jefuirea unui arenda i uciderea femeii n negru,evenimente care au avut loc n preajma hanului, l fac pe Ghi s depind definitiv de Lic, devenind complicele acestuia la aceast crim, prin faptul ca depunde mrturire mincinoas n faa justiiei. Cnd Buz-Rupt i Sil sunt condamnai, Ghi este convins ca acetea sunt nevinovai, dar nu le ia aprarea pentru c nu putea s se pun n primejdie de dragul altora, cci avea nevast i copii. Se hotrste s ia legtura cu Pintea pentru a-l denuna pe Lic, ns patima aurului uor ctigat -l fac s renune, chiar dac l amenin pe Lic, spunndu-i i dac te-a da eu de gol. Punctul Culminant l constituie momentul cnd Ghi, turbat de mnie i gelozie, i vede pe Ana i Lic prini n jocul dragostei i vrea s se rzbune. De acee, se duce la jandarmul Pintea ca sa-i spun adevrul i s i ofere probe de vinovie a lui Lic. Chiar i jandarmul i reproeaz , ns, procedeul la care Ghi recursese, oferindu-i soia ca momeala: si eu l ursc pe Lic, dar n-a fi putut s-mi arunci o nevast ca a ta drept momeal n cursa cu care vreau s-l prind. Deznodmntul. ntorcndu-se la Moara cu Noroc, Ghi o njunghie pe Ana, care, n agonie, striga numele Lic. n acelai moment, la comanda lui Lic, Raut l mpuc pe Ghi n ceaf, care czu napoi fr s mai poate afla cine l-a mpucat. Dup aceea ddu foc casei, ca s nu se mai afle nimic. Lic,

urmrit de jandarmi, se sinucide lovindu-se cu capul de trunchiul unui copac: Pintea l gsi cu capul sfrmat la tulpina stejarului. Ioan Slavici i pedepsete exemplar toate personajele implicate n afaceri necinstite, arendaul este prdat i btut nct abia se mai inea pe picioare, femeia tnr n negru, bnuit c avea slabiciuni de aur i pietre scumpe, e asasinat prin sufocare; Buz-Rupt i Sil sunt condamnai i ntemniai . Lic se sinucide ntr-un mod violent; Ghi este pedepsit de dou ori, ntruct i njunghie soia pe care o iubea nc foarte mult i devine astfel criminal. Moara cu Noroc se mistuie ntr-un inccendiu care distruge i transform totul n scrum, ca semn c noul trebuie purificat, curat de relele ce se nrdcinaser acolo. Tot sugestive sunt i cuvintele btrnei din finalul nuvelei:aa le-a fost dat. Modurile de expunere ndeplinesc o serie de funcii epice n discursul narativ. Descrierea iniial are, pe lng rolul obinuit de fixare a coordonatelor spaiale i temporale, funcie simbolic i de anticipare. Dialogul contribuie la caracterizarea indirect a personajelor, susine veridicitatea relaiilor dintre personaje i concentrarea epic.

Ghi personajul central al nuvelei 1. Ghita om moral, este un adevarat pater familist, este plin de iubire si mandru fata de ai sai, este plin de responsabilitate, este un sot indragostit, un tata cald si un ginere respectos. Acestui model uman i se asociaza dimensiunile unui civilizator; el reuseste sa aduca ordinea si disciplina in hanul de la rascruce de drumuri. Harnicia, priceperea, perseverenta, destoinicia sunt substantive care il caracterizeaza. El transforma ruinele morii intr-un han prosper care devine mai repede cunoscut ca Hanul lui Ghita. Imaginea casnica a serilor de sambata cand Ghita cu familia numara banii castigati, ilustreaza registrul unei linisti sufletesti al unei impacari cu sine si si cu lumea. 2. Ghita om dilematic Ghita penduleaza intre dorinta de a ramane om cinstit si ispita castigului rapid. Tentativa de a i se impotrivi lui Lica esueaza si este defapt inceputul sfarsitului. Ghita va accepta compromisul moral de voie, dar mai ales de nevoie. Lica il subjuga psihic dar si material lundu-i banii din casa. Intre cei doi barbati apare o confruntare fatise de vointe si orgolii barbatesti. Sfasiat de trairi contradictorii Ghita face gresala omului slab de a se inchide inauntrul lui. Lipsa de comunicare va genera drama ulterioara pentru ca Ghita se va inchide in el: taciiturn, mohorat, nervos si nehotarat. In raport cu familia dar si cu cei din jur Ghita devine duplicitar. El vrea sa para cinstit si independent stapan pe situatie dar nu este. In cadrul fmilie vrea sa para un sot hotarat stapan pe sine fapt care insa nu ii reuseste. Autorul surprinde dintr-o dubla perspectiva framantarile lui Ghita oscilatiile dintre lumini si umbre, momentele de slabiciune. Cap. XI reprezinta un momente cheie in devenirea lui Ghita cand acesta da marturie mincinoasa. In acest moment Ghita se desprinde de orice clipa de moralitate si intra in umoralitate definitiv. Optiunea lui Ghita de a depune marturie falsa nu este facuta de frica ci de faptul ca Lica are stapani puternici care il protejeaza. Astfel Ghita este invins nu numai de patima banilor ci invins de un destin tragic. Ultima ipostaza este aceea 3. a omului imoral lipsit de orice demintate si dominat de orgoliu.Cel mai grav lucru care se produce in constiinta sa este acceptarea slabiciuniilor. Intrebarea refren:Ce sa fac daca asa m-a lasat D-zeu, genereaza acceptarea slabiciuniilor sale. Confruntarea dintre Ghita si Lica, se va sfarsi prin dorinta lui Ghita de a-l preda pe Lica la spanzuratoare, chiar daca: va trebui sa merg si eu de gat cu tine. Ultimele scene sunt pline de dramatism. Publicitatea lui Ghita generand o adevarata tragedie; isi lasa propria nevasta ca momeala fiind plin de slabiciune si

lasitate. Realizand acest lucru Ana il caracterizeaza extrem de concis si de taios:Ghita nu e decat o muiere imbracata-n haine barbatesti. Finalul nuvelei il surprinde pe Ghita om de actiune: degeaba acum actioneaza hotarat dar inutil, uciderea Anei ar putea fi interpretata simbolic ca o inscenare de a-si asuma intreaga vina/ de a-si asuma toate pacatele. Destinul celor trei personaje se inscriu sub semnele unuei fascinatii a raului. Ca dramele ale singuratatii ale incomunicarii ca esecuri existentiale generate de slabiciune si vanitate. Caracterizare Ana Ana reprezinta personajul feminin principal din Moara cu noroc de Ioan Slavici. Portretul ei fizic depinde de sufletul barbatului care o iubeste, care sclupteaza in cuvinte un model al feminitatii:Ana era o tanara frumoasa, Ana era frageda si subtirica. Evolutia ei se desfasoara pe doua planuri: in familie mama si sotie iubitoare; iar in contact cu lumea exterioara, mai ales cu Lica la inceput tremuratoare si apoi razbunatoare si apoi apriga. In evolutia Anei, momentul aparitiei lui Lica la moara este o cumpana: Fascinata de prezenta lui, Ana ramane privind ca un copil uimit. Femeia intuieste primejdia si actioneaza cu disperare la transformarile sotului. Indurerata si zbuciumata, Ana inregistreaza fiecare gest al lui Ghita, dorind sa-i fie de folos acestuia. Dar el o respinge, izolandu-se. In jurul Anei se tese o plasa. E seminificativa scena in care Ghita il invata pe copil sa calareasca pe caine. Ana isi simnte copilul in primejdie. Ea este un exemplu de daruire si devotament. Instrainarea ei fata de Ghita se accentueaza pe masura ce cei doi barbatise leaga tot mai mult. Evolutia personajului tranverseaza mai multe stari, la inceput ingrijorare, nedumerirea, spaima, revolta, infruntarea si sila fata de Lica, pe care il refuza la inceput, cand o invita la joc. Sensibila fragila, vazandu-si barbatul instrainundu-se de ea Ana se va intoarce spre pacat cu forta egala cu cea a puritatii ei interioare, o forta devastatoare, care o face sa-i afirme:Tu esti om Lica, Ghita nu este decat o muiere cu haine barbatesti. Apropierea de Lica se face atat datorita atractiei malefice a acestuia, act si datorita dorintei de razbunare a sotiei inselate in increderea ei in sot. Ana il paraseste in disperarea iubirii convertite in ura. E greu de stabilit vinovatia ei sau nevinovatia. Uciderea Anei de catre Ghita devine o pedeapsa a divinitatii pentru ca Ana a incalcat legea crestineasca a casatoriei poate din prea multa iubire pentru sot care n-a mai fost capabil sa asculte freamatul sufletului ei.