ION de Liviu Rebreanu Ca orice roman, Ion este o specie a genului epic , in proza, de mare intindere , cu actiune complexa

desfasurata pe mai multe planuri narative , organizate prin alternanta , cu o intriga ampla si complicata.Personajele numeroase sunt angrenate in conflicte puternice .Principalul mod de expunere este naratiunea , iar personajele se contureaza direct prin descriere si indirect , din propriile fapte, ganduri si vorbe , cu ajutorul dialogului , al monologului interior. Romanul este structurat in doua parti : Glasul pamantului si Glasul iubirii si treispezece capitole purtand titluri sinteza : Inceputul, Sfarsitul, Rusinea, Nunta, Streangul, Vasile, George, Blestemul. Tema .Romanul Ion este o monografie a realitatilor satului ardelean de la inceputul sec. 20 , ilustrand evenimente importante din viata omului, obiceiuri, relatii de familie , destine individuale care participa la evenimentele din viata satului..Conflictul central il constitue lupta apriga pentru avere , intr-o lume in care statutul social al omului este stabilit in functie de pamantul sau starea materiala a fiecaruia , fapt ce justifica actiunile personajelor. Incipitul simetric finalului , este realizat prin descrierea drumului spre satul Pripas , la care se ajunge prin soseaua ce vine de la Carlibaba , intovarasind Somesul , pana la Cluj , din care se desprinde un drum alb mai sus de Armandia , apoi coteste brusc pe sub Rapile Dracului , ca sa dea buzna in Pripasul pitit intr-o scrantitura de coline.La intrarea in sat , te intampina o cruce stramba pe care e rastignit un Hristos cu fata spalata de ploi si cu o cununita de flori vested agatata de picioare.Imaginea lui Iisus este reluata simbolic nu numai in finalul romanului , ci si in desfasurarea actiunii , in scena licitatiei la care se vindeau mobilele invatatorului , sugerand destinul tragic al lui Ion si al Anei , viata tensionata si necazurile celorlalte personaje. Actiunea romanului incepe cu ,,Glasul Pamantului , unde se fixeaza timpul si spatial in care vor avea loc evenimentele si anume, intr-o zi de duminica, in satul Pripas , cand toti locuitorii se afla adunati la hora traditional , in curtea Todosiei , vaduva lui Maxim Oprea , constituind expozitiunea romanului.Nu lipsesc nici intelectualii satului , invatatorul Herdelea cu familia , preotul Ioan Belciug , primarul si nici botocanii care cinstesc cu prezenta lor sarbatoarea. Ion al Glanetasului joaca somesana cu Ana lui Vasile Baciu , unul din botocanii satului , iar cand muzica inceteaza , flacaul o urmareste cu o privire stranie , parca nedumerire si un viclesug neprefacut.Ion o iubea pe Florica , fiica vaduvei lui Maxim Oprea , fata cea mai frumoasa din Pripas , insa mai saraca decat dansul , pe cand Ana avea locuri si case si vite multe.De aceea Ion ii face curte Anei , pe care o cheama in dosul surii si o asculta cum se plange de faptul ca tatal ei vrea sa o marite cu George Bulbuc.Vasile Baciu flacau sarac , se insurase cu mama Anei , o fata bogata si urata dar barbatul o iubise si reusise prin munca sa ramana printre fruntasii satului. Alexandru Glanetasu , tatal lui Ion , risipise zestrea Zenobiei , ii placuse rachiul dar canta frumos la fluier, de accea lumea l-a poreclit Glanetasu.De cand crescuse Ion cele 3 petice ramasesera intregi , pentru ca baiatul era iute si harnic.Glasul pamantului il copleseste si arde de dorul de a avea pamant , de aceea considera ca trebuie sa o ia pe Ana de nevasta desi nu o iubea.Un prim conflict exterior mocnit intre George si Ion izbucneste la carciuma si cei doi se iau la bataie. Conflictul principal al romanului consta in lupta pentru pamant , Ion fiind convins ca averea i-ar fi convenit respectul celorlalti si nimeni n-ar fi avut curaj sa-l mai jigneasca de aceea este hotarat sa puna

mana pe zestrea Anei.Ion este sfatuit de Titu Herdelea sa o lase insarcinata pe Ana , fapt care se si intampla datorita faptului ca Ana era indragostita de el, apoi o paraseste in asteptarea reactiei lui Vasile Baciu. Dupa lungi tocmeli , Vasile Baciu ii da toate pamanturile Anei ca zestre.Nunta tine 3 zile iar ca insotitoarede mireasa este aleasa Florica.Ion este macinat de un conflict interior si se gandeste sa fuga cu Florica dar isi da seama ca ar ramane tot sarac. Partea a-doua Glasul iubirii , sugereaza cealalta patima a lui Ion care nu-I da pace, tanjirea dupa Florica.Pamantul il facuse tantos dar socrul il pacaleste si ii da numai 5 loturi , din acest moment viata Anei devenind un chin fiind batuta si alungata de tata cat si de sot.In acesta atmosfera tensionata Ana naste pe camp iar Vasile Baciu de teama unui proces ii doneaza ginerelui tot pamantul. Nunta lui George cu Florica are loc in casa mirelui .Evenimentul reaprinde in sufletul lui Ion dorinta nestapanita a iubirii.La scurt timp dupa ce-l avertizeaza Ana se spanzura .In timp ce isi ispaseste pedeapsa in inchisoare copilul moare. Deznodamantul este anticipativ , intrucat Ion , scapat de Ana , este din ce in ce mai nestapanit in iubirea pentru Florica , il viziteaza des pe George si se preface ca-I este prieten.Prevenit de Oloaga , George vine acasa, aude zgomote in curte, ia sapa si loveste .Rebreanu propune pentru sfarsitul patimasului Ion o crima pasionala , savarsita cu o unealta agricola cu care se lucreaza pamantul.George este arestat , asteptand sentinta iar Florica ramane de rusinea satului. In celalat plan narativ , locul central il ocupa familia invatatorului Herdelea , iar planurile secundare sunt conturate de comunitatea si fruntasii din satul Pripas , de preot , de oficialitatile statale.In sat domina mentalitatea ca oamenii sunt respectati daca au oarecare agoniseala , fapt ce declanseaza conflicte sociale intre sarantoci si botocani , intre chibzuinta rosturilor si cea a patimilor , ducand la o lupta apriga pentru existenta.Destinele personajelor sunt determinate de aceasta mentalitate , de faptul ca familiile nu se intemeiaza pe sentimente , ci pe interese economice , nu numai in colectivitatea rurala ci si intre intelectuali.Concuzia este ca Ion se casatoreste cu o fata bogata ,Ana, desi nu o iubeste , Florica se marita cu George pentru ca are pamant , iar Laura fiica invatatorului Herdelea , il accepta pe Pintea ca sot numai pentru ca nu cere zestre. Finalul inchis al romanului surprinde satul adunat la sarbatoarea sfintirii noii biserici , la care participa episcopul si protopopul de Armandia.Fetele si flacaii satului jucau somesana in batatura vaduvei lui Maxim Oprea. Prin simetrie cu incipitul , circularitatea operei este argumentata si de finalul romanului , unde descrierea drumului care iese din satul Pripas , sugereaza ca viata colectivitatii isi urmeaza cursul firesc.Romanul se incheie cu o dedicatie finala adresata ,,CELOR MULTI UMILI. Limbajul artistic al lui L.R. se individualizeaza prin respectful pentru adevar , de unde reiese obiectivarea si realismul romanului , precum si prin precizia termenilor , acuratetea si concizia exprimarii. Despre monumentalitatea modernista a romanului lui L.R. , G. Calinescu spunea ca Ion este un poem epic , o capodopera de maretie linistita.