Rezumat Ion

Actiunea romanului incepe intr-o zi de duminica, in care locuitorii satului Pripas se

afla la hora in curtea Todosiei, vaduva lui Maxim Oprea. In centrul adunarii este grupul
dansatorilor. Descrierea dansului traditional somesan este o pagina etnografica prin portul
popular, prin pasii specifici, prin viguarea dansului, prin figurile pitoresti ale lautarilor. Cercul
horei este centrul lumii satului, este o descatusare de energie. Asezarea privitorilor reflecta
relatiile socilale, fruntasii satului, primarul si chiaburii disculta separat de taranii asezati pe
prispa. Fetele ramase nepoftite la hora privesc, iar mamele si babele mai retrase vorbesc
despre gospodarie. Este prezentata si Savista, oloaga satului, prezentata cu un portret
grotesc. Sunt prezentati intelectualii satului, preotul Belciug, familia invatatorului
Herendelea care vin sa priveasca fara sa se amestece in joc.In hora sunt numai fete si flacai.
Hotararea lu Ion de o lua pe Ana la joc, desi o place pe Florica cea saraca constituie inceputl
confictului.
Vasile Baciu, tatal Anei, vine de la carciuma la hora si se confruntă verbal cu Ion pe
care-l numeste hot si talhar pentru ca sarantocul umbla sa-i ia fata promisa unui bogat
George Bucluc. Rusinea pe care i-o face Vasile Baciu lui Ion la hora in fata satului starneste
dorinta de razbunare a lui Ion care la randul lui il face de rusine pe Baciu lasand-o insarcinata
pe Ana pentru al determina sa accepte nunta.
La safarsitul petrecerii flacaii merg la carciuma. Este prezentata bataia flacailor in
aparenta pentru plata lautarilor, dar in fapt pentru a o lua pe Ana de sotie. Acest lucru
constituind victoria lui Ion care il rapune pana la urma cu parul pe George. Conflictul central
al romanului este lupta taranului pentru pamant. Drama lui Ion este drama taranului sarac
care nu-si accepta conditia si este pus in situatia de a alege intra iubirealui petru Florica si
averea Anei. Conflictele secundare intre Ion si George Bucluc mai intai pentru Ana si apoi
pentru Florica. Conflictul tragic este sinuciderea Anei.
La nunta cu Ana, Ion isi da seama ca tot pe Florica o iubeste. In plus, el nu-i cere acte
socrului pentru pamantul - zestre, si simtindu-se inselat, incep bataile si drumurile Anei de la
Ion la Vasile. Preotul Belciug mediaza conflictul dintre Ion si Vasile, in care „biata Ana nu este
decat o victima tragica". Sinuciderea sotiei nu-i trezeste regrete sau constiinta vinovatiei,
pentru ca in Ana, iar apoi in Petrisor, fiul lor, nu vede decat garantia proprietatii
pamanturilor. Nici moartea copilului nu-l opreste din drumurile lui dupa Florica, maritata
acum cu George, astfel ca deznodamantul este previzibil. Actiunea se desfasoara pe doua
planuri paralele, al taranilor si intelectualitatii rurale, care confera impresia de monografie a
lumii infatisate. Personaje apartinand celor doua planuri sunt prezentate in scena simbolica
de la inceputul romanul o hora a soartei.
In celalalt plan, rivalitatea dintre preot si invatator pentru autoritate in sat este
defavorabila celui din urma. El are familie: sotie, un baiat, poetul visator Titu, si doua fete de
maritat, dar fara zestre, Laura si Ghighi. In plus, casa si-o zidise pe lotul bisericii, cu invoirea
preotului. Cum relatiile dintre ei se degradeaza, pornind de la atitudinea lor fata de faptele
lui Ion, invatatorul se simte amenintat. Marturisirea lui Ion ca invatatorul i-a scris jalba
determina conflictul celui din urma cu autoritatile austro-ungare si problemele sale de
constiinta nationala. Accepta inutil compromisul, votandu-l pe candidatul maghiar la alegeri.
Preotul Belciug este un caracter tare. Ramas vaduv inca de tanar, se dedica total comunitatii.
Visul sau de a construi o biserica noua in sat este urmarit cu tenacitate, iar romanul se
incheie cu petrecerea poporului prilejuita de sfintirea bisericii.

George nu este decat un instrument in mana destinului pentru ca il omoara pe

Ion, si este arestat, Florica ramane singura, iar averea lui Ion revine bisericii.