Sunteți pe pagina 1din 3

Ion

Liviu Rebreanu -roman realist obiectivI. Unul dintre cei mai importanti scriitori romani este Liviu Rebreanu. Acesta a realizat numeroase opere, printre care se evidentiaza romanul Ion. Tema o reprezinta conditia taranului roman, reliefata prin destinul tragic al personajului principal, ce incearca sa obtina pamant prin orice mijloace. In acelasi timp aceasta opera este o monografie a satului romanesc din Transilvania de la inceputul secolului al XX-lea, prin prezentarea ocupatiilor, a claselor i a categoriilor sociale, a traditiilor i a obiceiurilor. O alta tema prezenta in text este iubirea, reflectata mai ales in partea a doua a romanului, prin incercarea lui Ion de a o recuceri pe Florica. Titlul reprezinta continutul de idei al textului i este constituit din substantivului propriu Ion. Acest titlu nu anunta doar numele personajului principal, ci i tematica rurala, deoarece acest prenume este cel mai utilizat in mediul taranesc. II. 1. Romanul este o specie literar narativa de mari dimensiuni care prezinta o actiune ampla, complexa, derulata pe mai multe fire epice la care participa un numar mare de personaje. 2. Opera literara Ion apartine genului epic, deoarece modul de expunere predominant este naratiunea, mbinata cu descrierea i diaogul. Se remarca prezenta unui narator omniscient i omniprezent care nareaza faptele la persoana a III-a dintr-o perspectiva narativa nonfocalizata, fiind vorba despre o naratiune heterodiegetica. 3. Actiunea este cronologica i se desfasoara pe momentele subiectului. In expozitiune este descris drumul care intra in satul Pripas. Satenii sunt adunati la hora in fata bisericii vechi. Ion Pop Glanetau danseaza cu Ana, fiica lui Vasile Baciu, unul dintre cei mai bogati tarani din sat, dar o priveste pe Florica, fata vaduvei lui Maxim Oprea. Intriga este reprezentata de incercarea lui Ion de a se insura cu Ana. Intentia sa este inteleas de Vasile Baciu care l badjocoreste. Ion se bate cu George Bulbuc, pretendent la mna Anei. Desfasurarea actiunii prezinta patima pentru pamant care se amplifica in sufletul lui Ion. Desi o iubeste pe Florica, o curteaza pe Ana fara stirea tatalui acesteia i o lasa insarcinata. Cnd Vasile Baciu afla adevarul, o bate pe Ana i o goneste. Ion accepta nunta doar dupa ce Vasile Baciu i promite ca-i da pamaturile. Dupa nunta Ana naste un baiat, Petrior, dar Ion ramane indiferent fata de aceasta i incearca sa se intoarca la Florica, desi aceasta se casatorise cu George Bulbuc. Umilita i dezamagita Ana se spanzura i la putin timp moare i copilul datorita proastei ingrijiri pe care parintii lui Ion o acorda in timp ce acesta este la inchisoare. Dupa moartea acestuia conflictul

intre Ion i Vasile Baciu reizbucneste, este mediat conflictul de preotul Belciug, pamantul ramanandu-i lui Ion, cu conditia ca dupa moartea acestuia sa revina bisericii. Ion incepe sa-l viziteze tot mai des pe George cu diferite pretetxe, dar scopul real era Florica. Savista, oloaga satului, i aude pe cei doi planuind o intalnire i i spune lui George. Acesta pleaca la padure, asa cum planuise initial, dar se intoarce pe neasteptate seara, motivand ca are dureri de cap. Asteapta pregatit pana tarziu i, cnd aude semnalul lui Ion, l loveste pe acesta de trei ori cu sapa. Acest episod constituie punctul culminant. Ion nu moare imediat, este gasit dimineata de sateni. George este arestat. Deznodamantul prezinta inmormantarea lui Ion. Satenii sunt adunati apoi, la slujba de sfintire a bisericii noi, invatatorul Herdelea i familia sa paraseste satul, fiind mutat disciplinar. Aceasta actiune ampla se desfasoara intr-un cronotop extins, delimitat de indicii spatiali i temporali clari: din toamna pana-n primavara, Pripas, Armandia, Bistrita. 4. Complexitatea acestei actiuni consta in derularea ei pe doua planuri narative. Primul plan este cel al tranului romn, avand ca nucelu problematica pamantului. In al doilea plan, desfasurat in paralel, print tehnica contrapunctului, este cel al intelectualitatii romne din Transilvania. Conflictele acestuia sunt de natura politica i etnica, in contextul in care invatatorul Herdelea i fiul sau Titu incearca sa promoveze drepturile romanilor in Imperiul Austro-Ungar. Invatatorul Herdelea este santajat i fortat sa voteze la alegeri candidatul ungur, fapt ce-l revolt pe Titu. Personajele sunt numeroase, cele mai multe sunt personajele episodice: Laura, Ghighi, Alexandru Glanetasu, Toma Bulbuc, Avrum i altele. Personajele secundare sunt: Vasile Baciu, Ana, George, Florica, Zaharia Herdelea, Titu Herdelea. Personajul principal este Ion, deoarece participa la toate momentele subiectului si intercationeaza cu taote celelalte personaje. In conturarea trasaturilor personajului principal este folosita caracterizarea directa, cat i cea indirecta. Personajul este caracterizat direct de catre narator care-i evidentiaza statutul social de taran sarac i care-i traseaza cateva trasaturi morale importante: harnic i iute ca m-sa. Ion este caracterizat direct i de catre alte personaje, Vasile Baciu numindu-l zdreanta, talhar, hot, deoarece ghiceste intentiile necurate ale acestuia. Opera literara Ion se incadreaza in estetica realismului, in primul rand, datorita tematicii de natura sociala. De asemena, in text sunt redate intamplari verosimile, desfasurate in limite de spatiu i timp clar definite: Pripas, Armandia, Carlibaba, din vara pn-n primavara. O alta trasatura a realismului o reprezinta ideea conform careia omul este rezultatul mediului social in care traieste. In acest context, personajele intruchipeaza tipuri umane surprinse in imprejurari tipice. Astfel, Ion intruchipeaza tipul taranului sarac, ce nu se poate linisti decat daca isi asigura pamantul. Pentru el pamanatul nu inseamna doar o avere, ci mai ales o modalitate de a obtine respectul celorlalti sateni .

Viziunea obiectiva a naratorului se manifesta prin faptul ca acesta nu se implica in text, nu judeca personajele si faptele lor, nu isi exprima opinii proprii, lasand cititorului libertatea absoluta de receptare si de interpretare. Un alt aspect al realismului l reprezinta finalul moralizator, personajele fiind rasplatite sau pedepsite in functie de faptele lor. III. In contextul literaturii romane, opera literara Ion de Liviu Rebreanu ocupa un loc aparte prin complexitatea ei i a personajului principal. Ion intruchipeaza conditia taranului roman si viziunea despre lume a acestuia: pamantul nu reprezinta doar o sursa de venituri, sau doar un obiect al muncii, ci este sursa vitala a puterii, a respectului din partea comunitatii. In acest context, statutul taranului depinde de relatia acestuia cu pamantul, de capacitatea de a-i simti ritmurile ancestrale. In concluzie, romanul Ion se constituie intr-o capodopera a scriitorului, fiind un roman realist obiectiv, datorita tematicii si structurilor narative, care au la la baza vizinea obiectiva a naratorului.