Romanul Ion

de Liviu Rebreanu

Realismul este un curent literar care s-a manifestat în secolul al XIX-lea și are drept centru de
iradiere Franța. Este o mișcare, curent, atitudine în creația sau teoria literară și artistică având ca
principiu de bază reflectarea realității în datele ei esențiale, obiective, caracteristice. Este o concepție
opusă idealismului, potrivit căruia lucrurile există independent de faptul că sunt percepute sau nu.

Liviu Rebreanu (nascut p 27 noiembrie 1885 ,Târlișua, Târlișua, Bistrița-Năsăud, Austro-Ungaria

– decedat pe 1 septembrie 1944,Valea Mare, Priboieni, Muscel, România) a fost un prozator și dramaturg
român, membru titular al Academiei Române.

Romanul ,,Ion'' a fost publicat in anul 1990 si a fost primul roman a lui Liviu Rebreanu ,o
capodopera care infatiseaza universul rural in mod realist. De asemenea ,este un roman social.Geneza
scrierii se poate urmari dupa marturisirile lui Rebreanuînsusi. Procesul creator a fost îndelungat si esenta
lui consta însudarea într-o viziune unitara a trei experiente din propria lui viata : atunci cand vede un
taran care saruta pamantul ,scrisoarea de la sora fetei batute de tatal sau si discutia pe care o poarta cu
Ion Popa.

Este un roman de tip obiectiv, prin specificul relatiei narator-personaj si al naratorului

omniscient -omniprezent.Se observa obiectivitatea naratorului ,naratiunea la persoana a III- a,atitudinea
detasata in descrierea naratorului veriditatea.Viziunea din darat presupunea un narator obiectiv,
detasat,care nu se implica in faptele prezentate,lasa viata sa curga.Naratorul omniscient site mai mult
decat personajele sale si omniprezent, dirijeaza evolutia lor ,ca un regizor univarsal.

Romanul ,,Ion'' face parte din trilogia pe tema pamantului si a conditiei taranului ,acesta fiind
primul din aceasta trilogie . Al doilea roman din trilogie este ,,Rascoala'' ,iar al treilea roman a ramas in
stadiul de proiect ,nefiind terminat inca. Reprezinta drama taranului ardelean care face parte dintr-o
societate in care pamantul reprezinta una dintre valorile principale.

Tema romanului ,prezentarea problematicii pamantului in conditiile satului ardelean,de la

inceputul sec XX. Romanul prezinta lupta unui taran sarac pentru a obtine pamantul si consecintele
actelor sale .Materile de expunere indeplinesc o serie de functii epice in discursul narativ .Descrierea
initiaza are pe langa rolul de obisnuit defixarea coordonatelor spatiale si temporale ,functie simbolica si
de amticipare .Naratiunea obiectiva isi realizeaza functia de a reprezentare a realitatii prin absenta
marcilor subiectivitatii,prin stilul cenusiu. Dialogul sustine veridicitatea si concentrarea epica.

Titlul romanului este sintetil si-l deseneaza ca protagonist pe Ion, presonaj

eponim ,concentrand astfel tragica istorie a taranului roman din primele decenii ale secolului
XX.Protagonistul devine exponentul unei societati in care demnitatea personala este dependenta de
statutul material.
 Viziunea asupra lumii sta sub semnul conceptiei despre literatura a lui Liviu Rebreanu. Acesta
marturiseste ca nu frumosul, o nascocire omeneasca, intereseaza in arta, ci pulsatia vietii. Opera se
incadreaza astfel in realism, propunandu-si sa redea realitatea intr-un mod veridic si critic.

Romanul este alcatuit din doua parti opuse si complementare,coordinateale evolutiei

interioare a personajului principal: Glasul pamantului si Glasul iubirii. Cele 2 parti sunt organizate in 13
capitole,cifra aducatoare de ghinion pt. multedin personaje,in episoade si secvente narative totul bine
echilibrat.Titlurile celor 13 capitole (numar simbolic,nefast)sunt semnificative,discursul narativ avand un
inceput si un sfarsit : Inceputul,Zvarcolirea,Iubirea,Noaptea,Rusinea,Nunta (prima
parte) ,Vasile,Copilul,Sarutarea,Streangul,Blestemul,George,Sfarsitul (partea a doua).Opera are structura
circulara realizata prin simetria incipitului si a finaluluicare descriu drumul care vine si pe cel care pleaca
din satul Pripas.Aceastadescriere simbolizeaza viata care isi urmeaza cursul cu indifferenta la
tragediileoamenilor.

Fiind un roman ,sunt prezente relatiile spatio-temporale :actiunea romanului incepe intr-o
duminica din vara si se desfasoara in satul Pripas, in Ardeal, la inceputul secolului al XX-lea .Spatiul este
fictiv ,iar incipitul romanului prezinta drumul catre universul rural prin tehnica detaliului si a restrangerii
perspectivei.De asemenea ,pe parcursul romanului personajele evolueaza si in imprejurimile Pripasului :
Jidovita ,Armadia ,iar plecarea lui Titu in Regat este precedata de trecerea granitei la Sibiu.

Actiunea romanului incepe intr-o zi de duminica,in care locatarii satului Pripas se afla la
hora,in curtea Tudosiei ,vaduva lui Maximoprea.In expozitiune se prezinta un sat din Ardeal, numit
Pripas,in zona Bistritei, locuitorii se aduna intr-o duminica de vara calduroasa la hora traditionala.
Aceasta se desfasoara in ograda Todosiei, vaduva lui Maxim Oprea, pe Ulita din dos. Trei lautari tigani
(Briceag, la vioara; chiorul Holbea, la o vioara cu trei coarde si Gavan, la gorduna) canta langa sopron, iar
flacaii si fetele satului joaca invartita, Someseana .

Intriga prezinta cum la hora ,Ion joaca cu Ana Baciu ,care este o fata bogata ,dar nu foarte
frumoasa ,desi o iubeste pe Florica, fata vadanei lui Maxim Oprea, o fata frumoasa,dar saraca. Desi Vasile
Baciu, tatal Anei, vrea s-o marite cu George Bulbuc, un flacau instarit, Ana se lasa prinsa in mrejele lui Ion
si se indragosteste de Ion. Vasile Baciu vine beat de la carciuma lui Avrum si il insulta pe Ion spunandu-i
ca este sarac ,talhar si hot si spunandu-i sa o lase pe Ana in pace . Dupa ce flacaii se retrag la carciuma lui
Avrum, Ion il bate pe George Bulbuc, razbunand intr-un fel jignirile.

Desfasurarea actiunii ne sunt prezentate intamplarile, care se diversifica in doua planuri

paralele, care se intersecteaza uneori. Astfel, un prim plan cuprinde viata taranilor, avand in centrul
atentiei pe Ion Glanetasu, Ana, Vasile Baciu, Florica Oprea, George Bulbuc si familiile acestora, in alt plan
se desfasoara viata intelectualilor satului, insistandu-se asupra familiei Herdelea si a preotului Belciug.
Punctul de intersectie a celor doua planuri este Ion, fost elev al invatatorului Zaharia Herdelea, prieten al
lui Titu Herdelea si flacau neagreat de preotul Ion Belciug.

Ion este hotarat sa se capatuiasca, sa scape de saracie prin casatoria cu Ana Baciu.
impotrivirea si vrajmasia tatalui acesteia, care i-a ghicit intentiile, il inversuneaza si mai mult. Planuieste
ca trebuie sa-l oblige cumva pe Vasile Baciu sa-i dea averea, astfel ca o imbrobodeste pe Ana,
prefacandu-se ca i-i draga, si-ntr-o noapte o lasa insarcinata infruntand rusinea satului, Vasile Baciu o
bate si o goneste de acasa pe Ana, iar Ion n-o primeste decat impreuna cu zestrea, care inseamna tot
pamantul lui Vasile Baciu. Dupa mai multe intamplari in care sunt implicati Herdelenii, preotul Belciug si
altii, Vasile Baciu consimte si nunta lui Ion cu Ana are loc. Avand acum pamantul dorit, Ion nu o mai baga
in seama pe Ana si nici copilul nascut pe camp si botezat Petrisor. Gandurile ii merg tot la Florica, fata
frumoasa, casatorita acum cu rivalul lui Ion, cu George Bulbuc. Familia invatatorului Zaharia Herdelea se
confrunta cu o serie de dificultati materiale, cele doua fete, Laura si Ghighi, au crescut si ajung la varsta
maritisului, avand nevoie de zestre. Laura se marita cu preotul George Pintea, ratele pentru mobila
trebuie platite si i se instituie sechestru. Pe de alta parte, invatatorul se afla in conflict cu preotul Belciug,
deoarece casa a fost ridicata pe un pamant al bisericii.

Zaharia Herdelea intra in conflict si cu autoritatile, deoarece intocmeste reclamatia contra

judecatorului in procesul pierdut de Ion cu Simion Lungu. Predand in limba maghiara, pe care n-o
stapaneste destul de bine, Herdelea se teme de inspectii, mai ales dupa ce inspectorul Cernatony, care-l
proteja, este inlocuit de Horvat. De aceea, in alegeri voteaza cu candidatul maghiar Bela Beck, in dauna
avocatului roman Grofsoru. Este suspendat din slujba, din cauza condamnarii in procesul lui Ion, iar dupa
achitare inspectorul Horvat ii recomanda sa iasa la pensie.

Punctul culminant ne arata tratarea cu dispret si brutalitate a lui Ion asupra Anei ,care
intelege ca a fost doar unealta prin care Ion si-a atins scopul: obtinerea pamantului lui Vasile Baciu.
Avand in minte imaginea lui Avrum, carciumarul care s-a sinucis, Ana se spanzura, nemaiputand rabda
batjocura lui Ion si a Zenobiei. Ion este bagat la puscarie ,iar dupa o luna acesta isi pierde copilul si
pamanturile deoarece socrul sau si le cere inapoi . De asemanea, Ion si Florica reinnoada firul intrerupt al
iubirii de altadata.

In deznodamant ni se prezinta sfarsitul tragic in care George Bulbuc ,sotul Floricai ,afla de
relatia dintre aceasta si Ion de la oloaga Savista. Acesta incearca ii intinda o capcana sotiei ei ,pentru a-i
testa onestitatea si loialitatea .O anunta ca se duce la padura duminica ,dar defapt se intorce mai
devreme si il surprinde pe Ion in curte si il loveste cu sapa pana nu mai respira , acesta murind intr-un
sant.Romanul se incheie tot cu hora din ograda Todosiei, cu lautarii care canta invartita, cu Vasile Baciu,
venit mai tarziu, tot beat, certandu-se cu preotul pentru pamanturile sale, ramase bisericii.

Conflictul central al acestui roman realist este determinat de lupta pentru pamant in satul
traditional, ardelenesc in mod special. Drama lui Ion, taran sarac, este de a nu putea semnifica nimic in
ordinea sociala si umana a lumii, din cauza lipsei averii. Calitatile personale nu sunt luate in calculul
acestei ierarhii, de aceea personajul este pus in situatia de a alege intre iubirea pentru Florica si
pamanturile Anei. Principalul conflict exterior, social se manifesta intre Ion al Glanetasului si Vasile Baciu,
adversarii care isi disputa pretentiile la posesiunea pamantului, Ana fiind doar pretextul neglijabil al
confruntarii. Adevarata dimensiune a dramei personajuli principal o da conflictul interior, precizat in
structura romanului prin titlul celor doua parti: Glasul pamantului si Glasul iubirii . Cele doua voci
rezoneaza in sufletul lui Ion cand succesiv, cand simultan, pana la explozia lor asurzitoare in situatia-
limita. O retea complexa de conflicte secundare completeaza tabloul complicatelor relatii umane:
invatatorul Herdelea- preotul Belciug, Ion- George, Ion- Simion Butunoiu etc.Adevarata dimensiune a
dramei personajuli principal o da conflictul interior, precizat in structura romanului prin titlul celor doua
parti: Glasul pamantului si Glasul iubirii . Cele doua voci rezoneaza in sufletul lui Ion cand succesiv, cand
simultan, pana la explozia lor asurzitoare in situatia-limita. O retea complexa de conflicte secundare
completeaza tabloul complicatelor relatii umane: invatatorul Herdelea- preotul Belciug, Ion- George, Ion-
Simion Butunoiu etc.

Incipitul si finalul , construite pe motivul drumului, evidentiaza aspectul de “corp sferoid” al

romanului, care închide in sine un bogat univers rural, stratificat social şi economic (săraci-bogaţi), dar
şicultural (ţărani-intelectuali).

Simetria incipitului cu finalul se realizează prin descrierea drumului spre satul Pripas, loc al
acţiunii romanului. Personificat (“se desprinde”, “aleargă”, “urcă”, “înaintează”),drumul are semnificaţia
simbolică a destinului.

In concluzie , avand in vedere toate evenimentele, ideile ,trasaturile ,putem spune ca Ion
este una din cele mai bune romane realiste.