Sunteți pe pagina 1din 2

Argumente cu propozitii compuse

Argumente deductive cu propozitii compuse

Propozitiile compuse pot fi utilizate in constructia unor argumente .De exemplu,argumentul:

-Daca inveti ,atunci vei obtine note bune la logica.

Procesul de intemeiere (argumentare) prin intermediul propozitiilor compuse cunoaste numeroase


forme, dintre acestea unele dovedindu-se uzuale.Potrivit numarului de premise,se disting in
general,doua mari categorii de argumentare deductive cu propozitii compuse:

1.Argumente deductive cu doua premise care se impart in:

a.ipotetice (modul afirmativ-afirmativ)

b.disjunctive (modul afirmativ-negativ sau modul negativ-afirmativ)

2.Argumente deductive cu trei premise ,numite si dileme:

a. dilema constructiva:

-simpla: Obtin note bune la logica.

-complexa:Obtin note bune la logica saau gandesc corect.

b.dilema distructiva:

-simpla: Nu invat.

-complexa: Nu invat sau nu inteleg logica.

Erori in constructia argumentelor cu propozitii compuse

Pornind de la aceasi definitii ale principalilor operatori propozitionali pot fi puse in evidenta si erorile
uzuale care apar in constructia argumentelor cu propozitii compuse.

1.eroarea afirmarii consecventului: Invat.

2.eroarea negarii antecedentului : Nu obtin note bune la logica.

3.eroarea afirmarii disjunetului : Nu ma duc la plimbare.

Metode de probare a validitatii argumentelor cu propozitii compuse

Corectitudinea logica a argumentelor cu propozitii compuse poate fi probata prin intermediul mai
multor metode ,intre acestea cele mai utilizate fiind:

1.metoda matricela (metoda tabelelor de adevar) :presupune acelasi algoritm ca in cazul calculului
logic prin intermediul caruia se putea pune in evidenta tipul formulelor din logica propozitiillor. De
exemplu :

-Daca Andrei si Mihai ajungeau la timp la concurs,atunci Andrei castiga concursul de atletism /

-Andrei nu a castigat concursul de atletism ,ceea ce inseamna ca Andrei si Mihai nu au ajuns la timp.

2.metoda tabelelor de adevar partiale(metoda deciziei prescurtate) :se bazeaza pe proprietatea


implicatiei de a fi falsa atunci cand antccedentul este adevata,iar consecventul fals. De exemplu:

-Daca Andrei si Mihai ajungeau la timp la concurs atunci Andrei castiga concursul de atletism ,iar
Mihai se situa pe un loc bun.

-Andrei nu a castigat concursul de atletism si nici Mihai nu a obtinut un loc bun,ceea ce inseamna ca
Andrei sau Mihai nu au ajuns la timp.

S-ar putea să vă placă și