Roman social realist de tip obiectiv

Ion – Liviu Rebreanu

Perioada literară
Perioada literara interbelica schimba mentalitatea epocii
datorita viziunii textelor poetice si in proza dezvoltate pe
tendinte moderniste, realiste si traditionaliste. Scriitori
precum: Vasile Voiculescu, Mihail Sadoveanu, Liviu Rebreanu,
Camil Petrescu se remarca in aceasta perioada datorita
povestirilor, nuvelelor si romanelor care au vazut lumina
tiparului sub incidenta acestor tendinte literare.

Autor
Liviu Rebreanu ramane in literatura ca un nuvelist si romancier
a carui opera se afla la granita dintre realism si modernism.
Marile evenimente sociale viata rurala sau citadina, iubire sau
razboiul sunt doar cateva teme ale operelor sale. Din sirul
romanelor se desprind Ion, Rascoala, Padurea Spanzuratilor,
romane care creeaza adevarate mentalitati sociale si tipuri
umane.
In anul 1920 este publicat romanul “Ion”, roman ce a fost
prefigurat de o nuvela si un alt schelet de roman.

Ipoteza
Opera literara Ion de Liviu Rebreanu apartine genului epic, ca
specie literara este un roman social, obiectiv, apartinand
realismului.

Definirea romanului
Romanul este specia literara a genului epic in proza de mare
intindere cu personaje numeroase, complexe si amplu
caracterizare cu o intriga complicata si actiune ampla.

Definirea romanului social

Romanul social este roman ce dezbate ca tema viata citadina
a unei comunitati.

Citat reprezentativ
“Ion este cea mai puternica creatie obiectiva a literaturii
romane si cum procesul firesc al epicei este spre obiectivare,
poate fi pus pe treapta ultima a scarii evolutive”.

Definirea realismului
Realismul este curentul literar aparut in context european la
mijlocul sec. al 19-lea a carui estetica se baza pe reflectarea
veridica a realitatii in arta.

Caracteristici ale realismului

Operele surprind o realitate neinfrumusetata, veridica, dar
valorificata artistic. Se realizaza o fresca sociala prin
ilustrarea categoriilor sociale in evolutie. personajul este
reflectat cristic, in mediul existential care isi pune emprenta
asupra evolutiei lui. Tipologiile umane reflecta in special
apartenenta la o clasa sociala, distingandu-se astfel intelectul
sau taranul. Tema de inspiratie este surprinsa prin viata
sociala fie in mediul citadin, al orasului, fie al saturlui
traditional. Se realizeaza o succinta analiza psihologica prin
intermediul monologului interior sau reflectarea framantarii
personajului de catre narator. Printre alte teme si motive
literare se reflecta mostenirea si banul, in avutirea sau
confruntarea intre grupuri sociale. Limbajul este artistic
deoarece imbina mai multe registre stilistice cu scopul
reflectarii veridice a spatiului si timpului plasarii actiunilor.
Reperele sp-temporale sunt bine ilustrate.
Opera, dupa marturisirile scriitorului se bazeaza pe
evenimente reale. In satul de bastina, Liviu Rebreanu a intalnit
un taran pe nume Ion Pop al Glanetasului care i-a vorbit de
pamant cu patima, s-a plans de faptul ca nu are pamant,
pentru el fiind echivalent cu statutul social. In opera, il
surprinde oe Ion, personaj principal al romanului si pe Titu
Herdelea stand de forma despre pamant.
In acelasi sat intr-o duminica de sarbatoare, scriitorul a
observat un taran iesit de la biserica, mergand peste hotare si
aplecandu-se asupra pamantului si-a apropiat fata de pamant
ca o sarutare, dar vazand ca cineva il priveste a fugit. La
randul ei, scena se regaseste in roman atunci cand Ion saruta
pamanturile lui Vasile Baciu. Avand o mentalitate rigida, lumea
satului s-a confruntat cu o povste aparte o fata din sat pe
nume Rodovica ramane insarcinata cu “cel mai becisnic flacau
din sat”. Scriitorul o identifica pe aceasta cu Ana, personaj al
romanului. Intre alte personaje regasite in lumea reala, se afla
si Titu Herdelea si Zaharia Herdelea, realizati dupa prototipul
sriitorului si al tatalui acestuia.
Romanul este realizat pe baza tehnicii circulare a sferoidului,
viziunea de inceput si finala asupra drumului fiind panoramica.

Explicarea titlului
Titlul operei constituit morfologic dintr-un substantiv propriu,
indica denotativ un nume inspirat din sfintii ortodocsi.
Conotativ, titlul ilustreaza numele persoanjului principal, tipul
taranului saraca pentru care pamantul inseamna demnitate,
dar incapabil de a dobandi aceststatul moral indiferent ce ar
face.

Geneza titlului
Surprinzand cele 3 scene din care se inspira in opera literara,
scriitorul concepe o nuvela intitulata in final “Rusinea”, dupa
care scrie un roman schemat intitulat “Zestrea”. In forma
aproape finala, acesta se transforma in “Ion”, roman in doua
parti intitulat “Blestemul pamantului” si “Blestemul iubirii”.
Considerand insa ca personajul nu este blestemat in soarta sa,
ci cade prada propriului glas, numele final al celor doua parti
este glasul pamantului si glasul iubirii.

Tema operei
Tema operei este blestemul banului care urmareste personajul
principal pe care il schimba si il distruge, facandu-l sa renunte
la dragostea vietii pentru pamant.

Tipul de narator si perspectiva narativa

Tipul de narator omniscient si omniprezent, iar perspectiva
narativa este obiectiva. Naratorul este detasat si nu se implica
in faptele prezentate.

Comentarea incipitului
Incipitul prezinta locul in care se desfasoara actiunea si
introduce cititorul in viata satului ardelean. Descrierea caselor
ilustreaza prin aspect si asezare, conditia sociala a locuitorilor
si anticipeaza rolul unor personaje (Herdealea, Glanetasu) in
desfasurarea actiunii. Crucea stramba de la marginea satului
anticipeaza destinul tragic al personajelor.

Prezentarea scenei horei

Actiunea romanului incepe intr-o zi de duminica in care
locuitorii satului Pripas se afla la hora, in curtea lui Maxim
Oprea. Aserea privitorilor reflecta relatiile sociale. Cele doua
grupuri ale barbatilor sunt determinate de partea economica.
Fruntasii satului si primarul discuta separat de tarani. Fetele
neinvitate la dans privesc hora, iar mamele si babele vorbesc
despre gospodarie. Copiii se amesteca in joaca printre adulti,
iar intelectualii satului, preotul Belciug si familia invatatorului
Herdelea vin sa priveasca fara sa se amestece in joc.

Surprinderea evolutiei personajului literar Ion

Personajul Ion este surprins in evolutie datorita ascultarii
glasului pamantului si al iubirii. La inceput, Ion incearca sa
obtina pamanturile lui Vasile Baciu, astfel Ana devina singura
cale. Relatia om-pamant arata ca dincolo de aceste aspecte se
poate vorbi si de conflictul tragic dintre om (nu intamplator
taran) si o forta mai presus de calitatile individului. In fond,
destinul personajului principal nu este marcat numai de
confruntarile cu semeni de-ai lui, pe care ii domnina, cat si de
relatia sa cu pamantul. Dorinta obsesiva a personajului de a
avea pamant, il face sa-si bata joc de Ana si de copilul lor. Ana
ajunge sa se sinucida, iar copilul moare de boala, dar viata lui
Ion se incheie omeneste, prin intoarcerea in aceasta matrice
universala. Astfel, Ion asculta glasul pamantului, ii face curte
Anei, o seduce si il forteaza pe Vasile Baciu sa accepte
casatoria. Dupa ce ii distruge viata Anei prin comportamentul
lui, sinuciderea ei nu-i trezeste regrete pentru ca in Ana sauin
fiul lor nu vede decat garantia proprietatii asupra pamanturilor.
Glasul iubirii il determina ca dupa ce ana moare sa inceapa sa-
i dea tarcoale Floricai, maritata cu George atunci. Astfel ca
glasul iubirii ii aduce moartea, fiind lovit de George. Fpatul ca
este lovit nu este decat un instrument al destinului, George
este arestat, Florica ramane singura, iar averea lui Ion devine
a bisericii.
Asadar, evolutia personajului literar Ion este surprinsa in doua
etape. Prima etapa este glasul pamantului, cand obtine averea
lui Vasile Baciu prin Ana, iar a doua etapa este glasul iubirii
cand incearca sa o recupereze pe Florica, gasindu-si moartea.
Astfel, personajul decade datorita obsesiei pentru pamant,
renuntand la unica lui dragoste, care in final, ii aduce moartea.
Evidentierea destinului personajului Titu
Herdelea
Titu Herdelea este fiul sotilor Herdelea (Maria si Zaharia) mai
avand inca doua surori Ghighi si Laura. Titu este un personaj
complex, ii place sa studieze oamenii pentru a vedea reactiile
lor, insa fara a face rau cuiva. A avut pentru o vreme o
aventura cu Roza Lang, sotia unui invatator. El scrie poezii si
citeste foarte multe carti si ziare de la preotul Belciug. Mai
tarziu, lucreaza la un notar indemnat de parintii lui ca sa nu
stea degeaba. Notarul si familia acestuia il trateaza cu respect
pentru faptul ca scrie versuri. In aceasta perioada, afectiunea
pentru Roza Lang scade, ajungand sa o uite. Sta un timp acsa,
facand niste afaceri. Dupa ce nu mai suporta sa stea acasa in
urma faptelor tatalui sau de a vota pe Bela Beck, pleaca din
nou sa lucreze la notar, unde fiica acestuia se indragosteste
de el, in timp ce el incepe sa simta ceva pentru Virginia
Gherman. De la inceputul romanului, pana la sfarsitul acestuia
cand pleaca din Romania, el socheaza prin complexitatea
comportmenului sau.

Comentarea finalului
Finalul este reluarea incipitului “parca nimic nu s-ar fi
schimbat” cu execeptia catorva oameni sinsi. Astfel, finalul
devine o concluzie pentru obsesia lui Ion. Toate suferintele se
pierd intr-un mod misterior. Totul se incheie cu imaginea raului
Somes, exact cum a si inceput.

Clasificarea si tipologizarea personajelor

Personajul “Ion” este personaj principal si este tipul taranului
obsedat de pamant, dar care evolueaza intre doua atitudini
extreme in prima parte a romanului este convins ca dragostea
nu ajunge in viata, in timp ce spre final isi da seama ca
degeaba ai pamant daca persoana draga nu iti este alaturi.
Astfel, personajul devine memorabil prin imaginea sa dura si
plina de forta. (citește Caracterizarea personajului literar Ion)
Personajul “Ana” este un personaj secundar, dinamic, realist si
este tipul femeii nascute sub semnul nefericirii, fiind
predesitnata unei existenta tragice, dar si tipul de femeie
blanda, harnica, supusa, rusinoasa si fara personalitate care
devine victima flacaului interesat numai de averea ei.
Personajul “Florica” este un personaj secundat, plat, pozitiv si
este tipul femeii adolescentine.
Personajul “Titu Herdelea” este un personaj secundar, rotund,
pozitiv, autobiografic si este tipul omului inteligent care sta
departe de necazuri, dar in sinea lui stie tot ce se intampla.

Evidentierea modurilor de expunere si rolul

lor
Modurile de expunere indeplinesc o serie de functii epice in
discursul narativ. Descrierea initiala are, pe langa rolul
obisnuit de fixare a coordonatelor spatiale si temporale,
functie simbolica si de anticipare. Naratiunea obiectiva isi
realizeaza functia de reprezentare a realitatii prin absenta
marcilor subiectivitatii, prin “stilul cenusiu” (Tudor Vianu).
Dialogul sustine veridicitatea si concentrarea epica.

Registre stilistice
In roman este constata autenticitatea limbajului regional si
diferenta limbajului in functie de conditia sociala. In roman se
gasesc idverse procedee artistice precum personificari,
epitete, comparatii sau hiperbole.

Concluzie
In concluzie, “Ion” de Liviu Rebreanu este un roman realist de
tip obiectiv, avand toate trasaturile acestuia.