Particularitati - Ion

Ion este un roman realist de observatie sociala. Romanul are o structura

complexa: urmarind destinul personajului principal, pe fundalul satului ardelean cu
traditiile si obicieiurile sale. Prin tema unei opere literare se înţelege aspectul
general din realitate abordat în creaţia literară respectivă. Tema aleasă de scriitor
este tratată într-o anumită viziune despre lume, înţelegând prin aceasta modul în
care scriitorul vede lucrurile, le înţelege şi le interpretează, precum şi atitudinea şi
opinia lui faţă de aspectele realităţii înfăţişate. Viziunea obiectivă este specifică
romanului realist-obiectiv și ea pornește de la orientarea tematică, mai ales de
natură socială, și continuă cu structurarea tradițională a conținutului, la acțiune
participând personaje aparținând unor clase și structuri sociale diverse.

Titlul romanului este unul semnificativ, Ion fiind modelul taranului cu dorinta
de pamant. El este un om, care vrea sa-si transforme viata intr-o lume, care nu-i
ofera prea multe. Ion al Glanetasului este un personaj reprezentativ pentru
colectivitatea umana din care face parte prin mentalitatea clasei taranesti si a
vremurilor careia ii apartin.

Romanul este impartit in doua volume : Glasul pamantului, si Glasul iubirii. In

sufletul lui Ion exista o lupta intre "Glasul Pamantului" si "Glasul Iubirii", dar fortele
sunt inegale si nu domina decat succesiv. La inceput, Ion e lipsit, deci, de interesul
unei lupte: "Glasul Pamantului" il stapaneste si in fata lui totul tace; numai la urma i
s-a adaugat si "Glasul Iubirii". Ajungind la stapanirea pamantului dorit, Ion se
umanizeaza, devenind un om ca oricare altul care poate iubi pe Florica fara ca
dragostea sa contrarieze marea si unica pasiune a vietii. Apare o alternanta narativa
la nivelul subiectului, pentru a arata o imagine complexa asupra satului.

Timpul si spatiul sunt cunoscute. Actiunea se petrece in lumea satului

ardelean de la inceputul secolului al XIX-lea, in satul Prispas. Monografia satului
ardelean se constituie treptat din prezentarea satului si a taranilor, a problemelor,
care-i framanta problema pamantului; prezentarea obiceiurilor si a traditiilor legate
de momentele fundamentale ale vietii: nasterea, nunta, inmormantarea; prezentarea
vietii intelectualitatii ardelene si a problemei nationale. Satul Pripas este locuit de
romani si maghiari sub dominatie austro-ungara. In sat exista o ierarhie bine
determinata in functie de averea fiecaruia. In frunte se afla Vasile Baciu, Toma
Bulbuc, tarani instariti, ca Simion Lungu si saraci ca Ion, Florica, vaduva lui Maxim.
Nu intamplator romanul incepe cu descrierea horei, scena antologica prin care
autorul realizeaza mai multe obiective: prezentarea unui joc popular specific zonei,
somesana, si introducerea treptata a personajelor si sugerarea viitoarelor conflicte.

Incipitul si finalul se afla in simetrie in roman intrucat initial Rebreanu

imagina intrarea in satul Pripas dintr-o perspectiva regizorala : initial de departe,
apoi se apropie cu rabdare de sat, de drum si de personaj. Calea serpuita are valente
anticipative si anunta destinul intortocheat al eroilor. Sunt inserate repere spatiale
cu o conotatie negativa : ,,rapele dracului" , ,,cismeaua mortului". Intrarea in sat este
strajuita de o troita neingrijita care dovedeste lipsa de preocupare a oamenilor
pentru dimensiunea religioasa a inexistentei. Finalul marcheaza iesirea din sat si din
destinul epic al personajelor, intalnim aceleasi repere ca la incipit, insa se pare ca
oamenii s-au intors cu fata la Dumnezeu intrucat, troita era ingrijita.

În concluzie, ,,Ion” este un roman realist-obiectiv, care prezintă destinul tragic

al unui personaj memorabil. Totodată, Rebreanu oferă cititorului o viziune
monografică asupra satului ardelenesc de la începutul sec. al XX-lea, prezentând
condiția tăranului și a intelectualului român, probleme sociale și naționale.