Sunteți pe pagina 1din 6

ION

DE LIVIU REBREANU

Tema si viziunea despre lume ale autorului Liviu Rebreanu se


reflecta atat prin elemente formale cat si ideatice. Viziunea
autorului asupra lumii se raporteaza si la curentul literal in care
se incadreaza opera.
Liviu Rebreanu este unul dintre constructorii romanului
interbelic romanesc. Romanul Ion apare in anul 1920 si propune
o perspectiva neidealizata asupra existentei taranului roman.
In primul rand, opera literara Ion se incadreaza in specia
roman realist obiectiv deoarece regasim principalele
particularitati acestei specii literare.Romanul este o specie a
genului epic in proza, de mare intindere, cu o actiune complexa
desfasurata pe mai multe planuri narative la care iau parte
numeroase personaje.
Romanul realist presupune reflectarea veridica a realitatii in
universul fictional. Romanul obiectiv realist ilustreaza ceea ce
Aristotel numea ,,Poetica mimesis,, concept estetic conform
caruia opera de arta este o copie de gradul al 2 lea a realitatii.
Obiectivitatea rezulta din relatia specifica narator-personaj-
actiune, astfel naratorul este omniscient, neimplicat,
nedramatizat si extradiegetic. Naratiunea este heterodiegetica iar
personajele sunt tipice prezentate in imprejurari tipice.
Titlul focalizeaza atentia cititorului asupra protagonistului al
carui destin este reprezentativ pentru existenta taranimii
transilvanene.
Tema romanului este zugravirea satului transilvanean de la
inceputul secolulul 20. De asemenea, mai exista si alte arii
tematice- obsesia pentru pamant si iubirea
Liviu Rebreanu isi concepe romanele ca pe niste corpuri
sferoide. De aceea, principala trasatura a romanelor sale este
circularitatea. Romanul Ion are o structura simetrica sustinuta de
urmatoarele argumente- romanul incepe si se incheie cu
imaginea drumului care paraseste satul, prima scena narativa
importanta este scena satului care se afla la hora in timp ce
George Bulbuc este dus la inchisoare, primul capitol al
romanului se numeste Inceputul iar ultimul Sfarsitul, sugerand
tocmai inchiderea perfecta a cercului.
Romanul este structurat in 2 pari- prima parte se numeste
Glasul pamantului iar a doua parte se numeste Glasul iubirii.
Prima parte are sase capitole iar a doua sapte fiecare capitol
poarta cate un titlu semnificativ – Rusinea,Blestemul,Sarutarea .
Actiunea romanului are repere spatio-temporale precise= satul
Pripas, in Transilvania, la inceputul secolului douazeci.
Romanul se deschide cu imaginea drumului care intra in satul
Pripas, drumul este un cronotop apartinand lui Mihai Bahtin.
Drumul este considerat o metafora pentru viata dar si un motiv
anticipativ deoarece anticipeaza deznodamantul tragic al
romanului. Imaginea simbolica a drumului poate fi pus in relatie
cu realismul magic din romanele lui Marquez care uneste
membrii familiei Buendia din romanul ,,Un veac de singuratate,,
Un alt element cu valoare simbolica e imaginatia Hristosului
de tinichia care te intampina la intrarea in sat, este o imagine
decadenta care sugereaza ruperea legaturii dintre om si
divinitate-pierderea reperelor morale. Tot in aceasta secventa
introductiva se descriu casele satenilor stabilindu-se legatura
dintre mediul social si individ- sunt descrise mai ales casele
invatatorului si ale preotului, sugerandu-se inca o data ca
oamenii sunt ierarhizati in functie de avere. Prima scena narativa
este scena horei (hora este un dans in cerc, care sugereaza
refacerea echilibrului primordial al lumii prin simbolistica
cercului) hora are loc in curtea Tudosiei, vaduva lui Maxim
Oprea in ziua de duminica. Scena horei este si momentul in care
se declanseaza si conflictul romanului fiind un privilegiu pentru
autor sa reuneasca personajul principal al operei. Modul in care
satenii iau parte la hora reflecta stratificarea sociala, astfel in
mijloc danseaza tinerii,urmariti de parintii lor care folosesc
aceasta intalnire ca pretext pentru intemeierea noilor familii.
Primarul sta langa chiaburi, preotul si invatatorul privesc de la
distanta.La hora, Ion danseaza cu Ana,fiica lui Vasile Baciu care
este urata dar bogata desi o iubeste pe Florica. Dintre toti
participantii la hora, cel care are un statut proscris este
Alexandru Glanetasu,tatal lui Ion, care priveste ca un caine la
usa bucatariei-fiind marginalizat pentru ca este sarac si are viciul
bauturii. Intelegem ca bautura este un stigmat. Momentul care
declanseaza,, glasul pamantului,, este acela in care Vasile
Baciu,tatal Anei, realizeaza ca Ion interactioneaza cu Ana pentru
a obtine averea acestuia si de aceea il numeste ,,sarantoc,,
umilindu-l in public. Ion nu reactioneaza pe moment, dar se
razbuna mai tarziu, batandu-l crunt pe George
Bulbuc,logodnicul Anei pentru un motiv derizoriu-plata
lautarilor de la carciuma lui Avrum. Gestul lui Ion starneste
mania comunitatii,mai ales ca preotul Belciug il clozeneste la
slujbele de duminica. Pentru o vreme, Ion renunta la gandurile
sale de cucerire a Anei, povaruit si de invatatorul Haleba.
Momentul care il determina pe Ion sa isi continue planul de
cucerire a Anei este cel in care fura o brazda de la vecinul sau,
Simion Lungu. Ion va fi reclamat si apoi iertat de justitie, dar
aceasta fapta ii intareste convingerea ca trebuie sa devina bogat.
Astefel, se intalneste tot mai des cu Ana pe care o si batjocoreste
in propria casa. Ana ramane insarcinata iar Vasile Baciu ii
promite lui Ion ca va trece pamanturile pe numele sau, daca o ia
de nevasta.Nunta lui Ion cu Ana este o pagina etnografica
importanta deoarece respecta toate etapele nuntii traditionale. La
nunta, Ion realizeaza ca odata cu averea lui Vasile Baciu trebuie
sa suporte si uratenia Anei. Se realizeaza portretele celor doua
femei din perspectiva lui Ion- Ana este urata,palida si lipsita de
viata in timp ce Florica este frumoasa,rumena in obraji si plina
de viata. La nunta, Ion danseaza intreaga noapte cu Florica iar
Ana isi deplange norocul. Dupa nunta lor, relatia dintre Ion si
Ana este tot mai rece- Ana este tinta violentelor atat din partea
lui Vasile Baciu cat si a lui Ion. Neglijata de toti, Ana ajunge sa
nasca pe camp. Nasterea copilului are si o legatura simbolistica
sugerand legatura indestructibila dintre fiinta umana si pamant.
Carciumarul Avrum se spanzura, acest gest marcand-o pe Ana.
Saviota ii marturiseste ca Ion s-a insurat cu ea doar pentru avere
si ca o iubeste pe Florica. Deznadajduita,Ana decide sa isi puna
capat zilelor,spanzurandu-se. Suicidul Anei este singurul gest de
libertate. Dupa moartea Anei, in sufletul lui Ion se redesteapta
glasul iubirii. Ion se reintalneste cu Florica, acum logodita cu
George Bulbuc. Legea destinului functioneaza in capitolul
,,Blestemul copilului,, care moare si el. Romanul se incheie
tragic- George Bulbuc ii surprinde in plin adulter pe Ion si
Florica si il loveste pe Ion cu o sapa in cap. Ion nu moare
imediat, ci zace in agonie intreaga noapte pana ce intreg sangele
i se scurge din corp. In mod cinic, ultimele ganduri ale lui Ion se
indreapta tot spre pamant. Romanul se incheie simetric tot cu
scena horei, taranii se afla in hora in timp ce George Bulbuc este
dus la inchisoare.
Personajele sunt construite in maniera realista fiind tipice,
prezentate in imprejurimi tipice.
Ion este personajul principal eponim al romanului, ilustreaza
tipologia arivistului fiind unul atipic pentru ca nu urmareste
evolutia pe scara sociala si urmareste sa aiba pamant pentru a fi
respectat. Este prezentat in antiteza cu George Bulbuc.
Scena sarutarii pamantului sugereaza legatura organica
dintre Ion si pamant. Ion apare in ipostaza adamica deoarece se
simte stapanul pamantului. ,,Acuma stapan al tuturor
pamanturilor,,. Pamantul devine fetisizat, Ion idolatrizeaza
pamantul ca pe o divinitate sau pentru el insusi. Relatia dintre
Ion si pamant este una erotica, el vazand pamantul ca pe o
ibovnica. Din perspectiva mitica, relatia dintre Ion si pamant
este una religioasa, Ion se inchina in fata pamantului.
Fiind vorba despre un roman realist obiectiv, conflictele sunt
exclusiv de natura exterioara.Conflictul major al romanului il
are in centru pe Ion care genereaza situatii conflictuale.
In concluzie, viziunea autorului asupra realitatii se reflecta la
toate nivelele operei.

S-ar putea să vă placă și