Tema si viziunea despre lume ale autorului Liviu Rebreanu se
reflecta atat prin elemente formale cat si ideatice. Viziunea autorului asupra lumii se raporteaza si la curentul literal in care se incadreaza opera. Liviu Rebreanu este unul dintre constructorii romanului interbelic romanesc. Romanul Ion apare in anul 1920 si propune o perspectiva neidealizata asupra existentei taranului roman. In primul rand, opera literara Ion se incadreaza in specia roman realist obiectiv deoarece regasim principalele particularitati acestei specii literare.Romanul este o specie a genului epic in proza, de mare intindere, cu o actiune complexa desfasurata pe mai multe planuri narative la care iau parte numeroase personaje. Romanul realist presupune reflectarea veridica a realitatii in universul fictional. Romanul obiectiv realist ilustreaza ceea ce Aristotel numea ,,Poetica mimesis,, concept estetic conform caruia opera de arta este o copie de gradul al 2 lea a realitatii. Obiectivitatea rezulta din relatia specifica narator-personaj- actiune, astfel naratorul este omniscient, neimplicat, nedramatizat si extradiegetic. Naratiunea este heterodiegetica iar personajele sunt tipice prezentate in imprejurari tipice. Titlul focalizeaza atentia cititorului asupra protagonistului al carui destin este reprezentativ pentru existenta taranimii transilvanene. Tema romanului este zugravirea satului transilvanean de la inceputul secolulul 20. De asemenea, mai exista si alte arii tematice- obsesia pentru pamant si iubirea Liviu Rebreanu isi concepe romanele ca pe niste corpuri sferoide. De aceea, principala trasatura a romanelor sale este circularitatea. Romanul Ion are o structura simetrica sustinuta de urmatoarele argumente- romanul incepe si se incheie cu imaginea drumului care paraseste satul, prima scena narativa importanta este scena satului care se afla la hora in timp ce George Bulbuc este dus la inchisoare, primul capitol al romanului se numeste Inceputul iar ultimul Sfarsitul, sugerand tocmai inchiderea perfecta a cercului. Romanul este structurat in 2 pari- prima parte se numeste Glasul pamantului iar a doua parte se numeste Glasul iubirii. Prima parte are sase capitole iar a doua sapte fiecare capitol poarta cate un titlu semnificativ – Rusinea,Blestemul,Sarutarea . Actiunea romanului are repere spatio-temporale precise= satul Pripas, in Transilvania, la inceputul secolului douazeci. Romanul se deschide cu imaginea drumului care intra in satul Pripas, drumul este un cronotop apartinand lui Mihai Bahtin. Drumul este considerat o metafora pentru viata dar si un motiv anticipativ deoarece anticipeaza deznodamantul tragic al romanului. Imaginea simbolica a drumului poate fi pus in relatie cu realismul magic din romanele lui Marquez care uneste membrii familiei Buendia din romanul ,,Un veac de singuratate,, Un alt element cu valoare simbolica e imaginatia Hristosului de tinichia care te intampina la intrarea in sat, este o imagine decadenta care sugereaza ruperea legaturii dintre om si divinitate-pierderea reperelor morale. Tot in aceasta secventa introductiva se descriu casele satenilor stabilindu-se legatura dintre mediul social si individ- sunt descrise mai ales casele invatatorului si ale preotului, sugerandu-se inca o data ca oamenii sunt ierarhizati in functie de avere. Prima scena narativa este scena horei (hora este un dans in cerc, care sugereaza refacerea echilibrului primordial al lumii prin simbolistica cercului) hora are loc in curtea Tudosiei, vaduva lui Maxim Oprea in ziua de duminica. Scena horei este si momentul in care se declanseaza si conflictul romanului fiind un privilegiu pentru autor sa reuneasca personajul principal al operei. Modul in care satenii iau parte la hora reflecta stratificarea sociala, astfel in mijloc danseaza tinerii,urmariti de parintii lor care folosesc aceasta intalnire ca pretext pentru intemeierea noilor familii. Primarul sta langa chiaburi, preotul si invatatorul privesc de la distanta.La hora, Ion danseaza cu Ana,fiica lui Vasile Baciu care este urata dar bogata desi o iubeste pe Florica. Dintre toti participantii la hora, cel care are un statut proscris este Alexandru Glanetasu,tatal lui Ion, care priveste ca un caine la usa bucatariei-fiind marginalizat pentru ca este sarac si are viciul bauturii. Intelegem ca bautura este un stigmat. Momentul care declanseaza,, glasul pamantului,, este acela in care Vasile Baciu,tatal Anei, realizeaza ca Ion interactioneaza cu Ana pentru a obtine averea acestuia si de aceea il numeste ,,sarantoc,, umilindu-l in public. Ion nu reactioneaza pe moment, dar se razbuna mai tarziu, batandu-l crunt pe George Bulbuc,logodnicul Anei pentru un motiv derizoriu-plata lautarilor de la carciuma lui Avrum. Gestul lui Ion starneste mania comunitatii,mai ales ca preotul Belciug il clozeneste la slujbele de duminica. Pentru o vreme, Ion renunta la gandurile sale de cucerire a Anei, povaruit si de invatatorul Haleba. Momentul care il determina pe Ion sa isi continue planul de cucerire a Anei este cel in care fura o brazda de la vecinul sau, Simion Lungu. Ion va fi reclamat si apoi iertat de justitie, dar aceasta fapta ii intareste convingerea ca trebuie sa devina bogat. Astefel, se intalneste tot mai des cu Ana pe care o si batjocoreste in propria casa. Ana ramane insarcinata iar Vasile Baciu ii promite lui Ion ca va trece pamanturile pe numele sau, daca o ia de nevasta.Nunta lui Ion cu Ana este o pagina etnografica importanta deoarece respecta toate etapele nuntii traditionale. La nunta, Ion realizeaza ca odata cu averea lui Vasile Baciu trebuie sa suporte si uratenia Anei. Se realizeaza portretele celor doua femei din perspectiva lui Ion- Ana este urata,palida si lipsita de viata in timp ce Florica este frumoasa,rumena in obraji si plina de viata. La nunta, Ion danseaza intreaga noapte cu Florica iar Ana isi deplange norocul. Dupa nunta lor, relatia dintre Ion si Ana este tot mai rece- Ana este tinta violentelor atat din partea lui Vasile Baciu cat si a lui Ion. Neglijata de toti, Ana ajunge sa nasca pe camp. Nasterea copilului are si o legatura simbolistica sugerand legatura indestructibila dintre fiinta umana si pamant. Carciumarul Avrum se spanzura, acest gest marcand-o pe Ana. Saviota ii marturiseste ca Ion s-a insurat cu ea doar pentru avere si ca o iubeste pe Florica. Deznadajduita,Ana decide sa isi puna capat zilelor,spanzurandu-se. Suicidul Anei este singurul gest de libertate. Dupa moartea Anei, in sufletul lui Ion se redesteapta glasul iubirii. Ion se reintalneste cu Florica, acum logodita cu George Bulbuc. Legea destinului functioneaza in capitolul ,,Blestemul copilului,, care moare si el. Romanul se incheie tragic- George Bulbuc ii surprinde in plin adulter pe Ion si Florica si il loveste pe Ion cu o sapa in cap. Ion nu moare imediat, ci zace in agonie intreaga noapte pana ce intreg sangele i se scurge din corp. In mod cinic, ultimele ganduri ale lui Ion se indreapta tot spre pamant. Romanul se incheie simetric tot cu scena horei, taranii se afla in hora in timp ce George Bulbuc este dus la inchisoare. Personajele sunt construite in maniera realista fiind tipice, prezentate in imprejurimi tipice. Ion este personajul principal eponim al romanului, ilustreaza tipologia arivistului fiind unul atipic pentru ca nu urmareste evolutia pe scara sociala si urmareste sa aiba pamant pentru a fi respectat. Este prezentat in antiteza cu George Bulbuc. Scena sarutarii pamantului sugereaza legatura organica dintre Ion si pamant. Ion apare in ipostaza adamica deoarece se simte stapanul pamantului. ,,Acuma stapan al tuturor pamanturilor,,. Pamantul devine fetisizat, Ion idolatrizeaza pamantul ca pe o divinitate sau pentru el insusi. Relatia dintre Ion si pamant este una erotica, el vazand pamantul ca pe o ibovnica. Din perspectiva mitica, relatia dintre Ion si pamant este una religioasa, Ion se inchina in fata pamantului. Fiind vorba despre un roman realist obiectiv, conflictele sunt exclusiv de natura exterioara.Conflictul major al romanului il are in centru pe Ion care genereaza situatii conflictuale. In concluzie, viziunea autorului asupra realitatii se reflecta la toate nivelele operei.
Realismul Este Un Curent Literar Aparut Ca o Reactie Impotriva Romantismului Si Promoveaza Redarea Cat Mai Exacta A Realitatii Prin Intermediul Unor Detalii Numeroase