„Ion” - Liviu Rebreanu

1. Fișă autor Rebreanu

Date importante din viața și activitatea scriitorului:
27 noiembrie 1885 - Marele nostru romancier vede lumina soarelui în satul Tîrlisiua, jud. Bistrița-
Năsăud, fiind primul din cei 13 copii ai învățătorului Vasile Rebreanu și ai Ludovicii din Beclean, ambii
provenind din familii de "grăniceri"
1891-1891 Școala primară în comuna Maieru.
1895-1899 Gimnaziul la Năsăud si Bistrița.
1900-1903 Școala superioara militara din Sopron.
1903-1908 Academia militara la Budapesta, după care e ofițer la Gyula, de unde demisionează.
1908-1909 Funcționar la Măgura Ilvei, Vararea. Acum debutează literar în revista Luceafărul din
Sibiu. Trece munții și se stabilește la București.
1910 La cererea guvernului ungar e încarcerat la Văcărești și extrădat; apoi închis la Gyula până în
august, revenind la București.
1911-1919 Secretar literar la Teatrul Național Craiova, unde se căsătorește cu actrița Fanny Rădulescu.
Debutează editorial cu volumul de nuvele Framîntari (1912), urmat de alte cărți: Golanii (1916),
Mărturisire (1916), Răfuiala (1919).
1920 Romanul Ion îi aduce consacrarea și premiul Academiei Române.
1922-1944 Faima sa creste prin publicarea romanului Pădurea spânzuraților, care reia motivul din
nuvela Catastrofa.
Urmează romanele: Adam si Eva (1925), Ciuleandra (1927), Crăișorul (1929), Răscoala (1932), Jar
(1934), Gorila(1938), Amândoi (1940). Piesele de teatru Cadrilul, Plicul și Apostolii se află sub nivelul
artistic al romanelor.
1 septembrie 1944-Se stinge la Valea Mare, Argeș.

2. Fișă titlu “Ion”

Titlul este simbolic-ION=NOI si este dat de Ion al Glanetasului ,personajul eponim al romanului.
Detaliile toponimice (Armadia, Pripas) dau veridicitate prezentării și îl familiarizează pe cititor cu
aspectele etnografice și sociale ale lumii prezentate. Prin urmare, descrierea ilustrează condiția
socială a unor personaje și anticipează rolul acestora în desfășurarea narativă.
Incipitul fixează in mod detaliat spațiul geografic subliniind maniera realista in care este scris romanul.
Drumul care este personificat devine totodată o metafora a trecerii dinspre spațiul real înspre spațiul
imaginar.
"Ion" desemnează destinul individual al țăranului român în lupta pentru dobândirea pământului. Autorul
însuși mărturisește că "deși anodin (banal), titlul mi s-a părut semnificativ". Titlurile de capitol. Primul
capitol se numește ,,Începutul”, iar ultimul - ,,Sfârșitul”. Acest lucru contribuie la impresia de sfericitate
a operei. Titlurile celor două părți, ,,Glasul pământului” și ,,Glasul iubirii”.
În scurta existență a lui Ion, cele doua ,,glasuri” se împletesc, cel dintâi fiind însă mereu prezent.
Aparența tăcerii lui din ultima parte a romanului se regăsește în scena morții personajului când “îi păru
rău că toate au fost degeaba și că pământurile lui au să rămîie ale nimănui”.

3. Fișă de teorie literară

Romanul este specia literară aparținând genului epic, în proză, care se definește prin: acțiune
complexă și de mare întindere/ structură narativă amplă; desfășurarea subiectului în planuri paralele;
îmbinarea nucleelor narative distincte; utilizarea unui număr mare de personaje, deosebite ca pondere
în ansamblul epic; intriga complicată;
Evoluția romanului românesc - apare în a doua jumătate a secolului al XIX-lea

Page 1 of 13
„Ion” - Liviu Rebreanu

sub influența romantismului: Kogălniceanu, Tainele inimei, 1855; D. Bolintineanu, Manoil, 1855 și
Elena, 1862; sub influența realismului: N. Filimon, Ciocoii vechi și noi, 1863, Duiliu Zamfirescu, Ciclul
Comăneștenilor, 1998-1910 și Ioan Slavici, Mara, 1906;
-în perioada interbelică, romanul autohton se sincronizează valoric și ca formulă de creație cu operele
europene/ universale și este reprezentat prin creațiile lui Liviu Rebreanu, Camil Petrescu, Hortensia
Papadat-Bengescu, Mircea Eliade, Anton Holban, Mihail Sebastian;
-după cel de-al Doilea Război Mondial se afirmă romancieri precum Marin Preda, Eugen Barbu, Nicolae
Breban, Augustin Buzura, Mircea Horia Simionescu, Mircea Cărtărescu etc.

4. Perspectiva narativă - "Ion" aparține speciei literare romanul. Perspectiva narativă este auctorială,
făcută din punctul de vedere al unui narator detașat, obiectiv, care nu intervine în desfășurarea acțiunii
prin comentarii sau explicații, un narator omniscient și omniprezent, care relatează la persoana a treia,
prin focalizare zero, dând cititorului impresia că stăpânește narațiunea. Stilul e neutru, impersonal,
limbajul e regional. Romanul este conceput ca având o structura circulara, prin simetria incipitului cu
finalul si se realizează prin descrierea drumului care intra si iese din satul Pripas, loc al acțiunii
romanului .Descrierea finala a romanului închide simetric romanul si face accesibila semnificația
simbolica a drumului prin metafora soselei-viata.
Romanul e organizat in doua parți : "Glasul pământului" si "Glasul iubirii „și reflecta patimile
conflictuale: pământul si iubirea. La nivelul planurilor narative se disting cele doua "lumi" care sunt
tratate alternativ: lumea țărănimii cu lumea intelectualității .Acest procedeu e denumit tehnica planurilor
paralele, trecerea de la un plan narativ la altul realizând-se prin alternanta, succesiunea secvențelor
narative valorificând înlănțuirea . La nivel micro textual se remarca utilizarea tehnicii
contrapunctului(prezentarea aceleiași teme in planuri diferite).
Primul plan surprinde viată tânărului taran Ion Pop al Glanetasului.Al doilea plan, paralel si interferat
primului prezinta viața familiei învățătorului Zaharia Herdelea. In planuri secundare apare lupta îndârjita
a lui Vasile Baciu pentru a-si apăra pământul; lupta lui Avram pentru salvarea averii implicate într-o
afacere, lupta preotului Ion Belciug pentru a zidi biserica de piatra în satul Pripas; lupta fetelor si a
familiilor lor pentru o partida, un mariaj cât mai bun; concurenta dintre avocații si funcționarii mărunți,
ca si luptele pentru o brazda din ogorul vecinului.

5. Fișă limbaj
Limbajul contribuie și el la caracterul realist al textului, atribuind textului culoare locală prin intermediul
regionalismelor și al expresiilor populare. Chiar și stilul lui Rebreanu este specific realismului. Deși
figurile de stil nu lipsesc, stilul este cenușiu, sobru, solemn, obiectiv, precis.
Perspectiva narativă este auctorială, făcută din punctul de vedere al unui narator detașat, obiectiv, care
nu intervine în desfășurarea acțiunii prin comentarii sau explicații, un narator omniscient și omniprezent,
care relatează la persoana a treia, prin focalizare zero, dând cititorului impresia că stăpânește
narațiunea. Stilul e neutru, impersonal, limbajul e regional. Romanul este conceput ca având o structura
circulara, prin simetria incipitului cu finalul si se realizează prin descrierea drumului care intra si iese
din satul Pripas, loc al acțiunii romanului .Descrierea finala a romanului închide simetric romanul si face
accesibila semnificația simbolica a drumului prin metafora soselei-viata.

6. Idei principale Volumul I - Glasul pământului - Începutul

1.Aflăm cum este aranjat satul, mai precis casele. Ni se prezintă casa domnului Herdelea,
învățătorul satului, cea a lui Alexandru Pop Glanetaşu, a lui Macedon Cercetaşu, a primarului Florea
Iancu. Este prezentată și cârciuma lui Avrum.
2.Este duminică și este horă la Todosia, văduva lui Maxim Oprea, o femeie ce a prăpădit

Page 2 of 13
„Ion” - Liviu Rebreanu

agoniseala soțului ei. Cei trei lăutari: Briceag, Holbea și Găvan cântau de zor. Băieții și
fetele dansează, în timp ce mamele și babele stau și privesc. Mai departe sunt bărbații,
cum ar fi bătrânii fruntași. Ștefan Hotnog “un cheabur cu burta umflată”, Trifon Tătaru,
Alexandru Glanetaşu, un fost învățător, Simion Butunaru, Macedon Cercetaşu,
Simion Lungu, Toader Burlacu, straja Cozma Ciocănaş, Ștefan Ilina. Apare și Savista, oloaga
satului, vară cu Florica, cea mai frumoasă fată din sat și neam cu nevasta lui Trifon Tătaru
la care și lucra, având grijă de copii.
3.Ion, fiul Glanetaşului, dansează cu Ana lui Vasile Baciu. Jocul se termină. Tinerii se
despart, Ion îi spune Anei să vină în locul știut numai de ei. Mama lui Ion este Zenobia,
mama Floricăi este văduva lui Oprea.
4.Ion și Ana se întâlnesc în spatele cârciumii lui Avrum. Ion îi oferă rachiu, Ana îi spune că
tatăl ei o vrea măritată cu George a Tomii. Ion o iubea pe Florica foarte mult, dar era
săracă, și Ana era bogată, avea „locuri și case și vite multe”. Îi vede Ilie Onu, frate de cruce
a lui George a Tomii, care îl ura pe Ion.
5.Preotul Belciug, Maria Herdelea cu Laura și Titu, fiul învățătorului Herdelea de 23 de ani,
vin la petrecerea oamenilor. George îi invită la horă, iar Titu întreabă de Ion, cel mai bun
prieten al său, la care Ilie răspunde că este împreună cu Ana sub nuc.
6.Soseşte Baciu Vasile beat criță și întreabă de Ana. George îi spune unde este și Vasile
vrea să-l lovească pe Ion, în numește “sărăntoc”. Ion se abține, dar furia lui nu mai era de
stăpânit. Totuși cu ultimele puteri se stăpânește. Ana fuge acasă plângând iar Baciu este
ținut de oameni. Băieții pleacă la cârciumă.
7.Aici apare și Titu(la cârciumă), care din curiozitate vrea să vadă ce se va întâmpla. Ion i se
plânge și îi spunea se va răzbuna pe George.
8.Ion se ia la bătaie cu George pe care îl lasă inconștient și se simte ușurat. A făcut ce a
trebuit.
9.Ana îl vede pe Ion și e bucuroasă că nu a pățit nimic. Titu întreabă ce s-a întâmplat, iar
Ion îi spune că “s-a răcorit oleacă”.

7. Idei principale Volumul I - Glasul pământului Începutul - Zvîrcolirea

1.Ion este sculat de mama lui să meargă la cosit.
2.Aflăm că Zenobia a fost bogată, dar s-a căsătorit cu un băiat sărac, căruia îi ziceau Glanetaşu, “că
știa să zică din trișcă”, ca dintr-un clarinet. Ea era muncitoare spre deosebire de el, din cauza căruia au
pierdut mult pământ. Ion semăna cu mama lui, era harnic și deștept. Era favoritul domnului Herdelea la
școală și din rugămintea acestuia a fost la liceu la Armanda. Ion iubea pământul, se simțea legat de el
și unica lui dorință era să aibă cât mai mult pământ pe care să-l lucreze. Ana îl vede și vorbesc că Ion
e la coasă. Ea merge la tatăl ei cu prânzul. Ion își spunea în gând că Ana este “urâțică și slăbuță”.
Florica vine și ea, apoi apare Zenobia, care o surprinde sărutând-l pe Ion.
3.Vasile Baciu, în tinerețe a fost exact ca Ion, un băiat sărac, dar care s-a căsătorit cu o fată
bogată. Mama Anei a murit la nașterea ultimului copil (care era ea), și de aceea Baciu o
ura pe Ana, dar era singurul copil care îi trăia. El ar fi vrut să aibă băiat, că averea să
rămână în familie. Se tot gândea cum să păstreze averea până ce va muri și să nu i-o dea Anei
când se va mărita. Ana îi vede pe Ion și Florica îmbrățișați.
4.Este prezentat Titu. Era mândria familiei Herdelea. A făcut și liceul, dar nu a dat bacalaureatul. De
aceea nu a putut să o ia pe urmele tatălui său. Surorile lui, Ghighiţa și Laura, au hotărât să-l
facă notar, dar nu era vocația lui. A început să citească și să scrie și i-a fost publicată o poezie în
revista “Familia”., de atunci lumea îl știa ca poet. Titu se pregătea să plece la Armandia sau
Jidoviţa. Era îndrăgostit de Lucreția Dragu, fiica unui profesor de matematică, Valentin Dragu, dar

Page 3 of 13
„Ion” - Liviu Rebreanu

îi făcea ochi dulci și nevestei învățătorului Lang din Jidoviţa. Toma Bulbuc a răspândit în tot satul despre
bătaia ce a avut loc la cârciumă și l-a pus pe Belciug să-i promită că-l va certa pe Ion. Titu merge la
Jidoviţa, dar nu o întâlnește pe Rozica Lang, soția învățătorului.
5.Este prezentată familia Herdelea. Toată lumea care trecea pe lingă casa lor se
oprea, îi saluta și mai discutau. Maria cu fiicele Laura și Ghighi cântau. Apare Toma cu
fiul și le arată ce i-a făcut Ion lui George, dar îl alungă Zenobia, care avea casa lingă familia
Herdelea. Belciug și Vasile au vorbit urât de Ion, chiar când a trecut pe lingă el i-a spus vreo
două să-l tina minte. Familia Herdelea era alături de Ion, iar Belciug împotriva lui, a început un
conflict între preot și învățător.
6.Herdelea și-a dat seama că nu e bine să fie certat cu popa din Pripas, deoarece mai avea
nevoie de el la câte ceva, iar femeile nu erau de acord. Titu vine acasă și îi îmbună pe toți.
Ion spune că trebuie să o ia pe Ana de nevastă, râvnind la pământurile pe care aceasta le deținea.

8. Idei principale Volumul I - Glasul pământului Începutul - Iubirea

1.George s-a împăcat cu Ion, dar cu toate că tata lui George l-a rugat pe preot să-l ierte,
acesta l-a făcut de rușine prin tot satul, mai ales în biserică când a ținut o predică. Ion s-a
îmbătat și nu s-a mai ținut după Ana mult timp. Se gândea să o ia pe Florica, dar se enerva
când auzea că George îi dădea târcoale Anei. El nu voia să piardă averea Anei. Ion mergea la
Florica și tot îi spune că se va căsători cu ea.
2.Aflăm de casa lui Herdelea că era construită pe un teren al bisericii, dat însuși de Belciug.
Cum treburile mergeau între ei destul de rău, învățătorului îi era frică de “Pămătuful”(porecla popii) să
nu-i vină ideea să-idea afară. Laura era pețită de doi băieți: George Pintea-student la teologie și Aurel
Ungureanu- student la medicină. Ea îl iubea pe Aurel, dar părinții îl simpatizau pe Pintea, deoarece
scria răvașe de iubire impresionante. A 8-a scrisoare a lui Pintea era o cerere în căsătorie. Părinții erau
hotărâți să o dea, mai ales că Pintea o lua fără zestre, dar Laura nu dorea nici în ruptul capului. Se
certau în fiecare zi și Titu era pe post de împăciuitor.
3.A venit toamna. Ion a muncit toată vara, dar nu a strâns mare lucru, iar când o vedea pe
Florica parcă uita totul. Totuși, când văzuse ce sărac este a hotărât să umble din nou după Ana.
4.La casa fam. Herdelea a avut loc o sindrofie, fetele de familie bună se adunau aici. Elvira,
fiica doctorului Filipoiu din Armandia întreabă de Titu, fiind îndrăgostită de acesta. Laura îl
așteaptă pe Aurel care sosește cam târziu și le spune despre balul care s-a amânat în luna
noiembrie( trebuia să fie în octombrie). Apoi Laura și Gigi le conduc pe fete, dar Aurel nu dă nici un
semn că ar lua-o pe Laura de nevastă.
5.Titu o întâlnește pe Roza Lang și îi mărturisește dragostea pe care o poartă pentru ea.
6.Titu se întâlnește cu Ion și îi spune că Simion Lungu l-a dat în judecată că l-a bătut și popa îi ținea
partea. Ion a vrut să fure câteva loturi de pământ și a tras cu brazda peste o parte din
pământul lui Simion, care la început a fost a lui și acum este a lui Simion. Ion îi spune că ar vrea să o
ia pe Ana de soție să scape de sărăcie.
7.Laura plânge și este decisă să se mărite cu George Pintea, așa că tatăl ei îi scrie băiatului.

9. Idei principale Volumul I - Glasul pământului Începutul - Noaptea

1.George tot venea acasă la Ana, dar nu vorbea cu ea, deoarece Ana nici nu-l băga în
seamă. Vorbea toată ziua cu Baciu Vasile. Într-o noapte, Ion a venit să o vadă pe Ana și ea s-a
bucurat foarte mult
.2.Ion primește o citație să meargă la judecată. Se împacă cu Simion Lungu, dar intervine
iarăși popa care-l învrăjbește pe judecător împotriva lui Ion, și-l determină să-l trimită în
temniță pentru bătăile și scandalurile provocate.

Page 4 of 13
„Ion” - Liviu Rebreanu

3.Soseşte telegrama lui Pintea în care anunță că sosește în Pripas sâmbătă. Vine Ion cu familia să
ceară sfatul lui Herdelea cu privire la judecată. Acesta i-a spus că va face o plângere la ministerul
justiției și să-l scape pe Ion de la ispășirea pedepsei.
4.Soseşte Pintea în Pripas și toată familia Herdelea îl acoperă cu atenții. A doua zi va fi bal
și el se oferă să conducă fetele .
5.Titu cere trăsura lui Belciug. Îl ia pe Ion ca vizitiu fără ca acesta știe. Tinerii ajung la bal,
dansează, Titu se ține după Lucreția, care nu-l bagă în seamă. Ion privește la acest bal, dar
inima lui fuge acasă la dragostea pentru pământ și muncă, care este mai mare decât orice.
6.Ion este apărat de toți sătenii, Herdelea face plângere la minister.
7.Herdelea petrece cu prietenii lui într-o cârciumă.
8.Titu petrece toată noapte cu Roza Lang
9.Ion vine la Ana în fiecare zi și noapte până reușește ce și-a propus- se culcă cu ea, iar George află
acest lucru.

10. Idei principale Volumul I - Glasul pământului Începutul - Ruşinea

1.Familia Herdelea a tăiat doi porci, fiind ajutați de familia Glanetaşu. Ion îi povestește lui Titu tot ce a
făcut.
2.Are loc logodna lui George Pintea cu Laura Herdelea. Familia băiatului este
invitată împreună cu câțiva prieteni. Toți sunt fericiți că pe capul Laurei a căzut așa noroc.
3.Tot satul a aflat că Ana a rămas însărcinată, și Baciu știa, dar credea că copilul este a lui
George. Ion nu se mai întâlnea cu Ana.
4.Un copist, Ghiţă Pop, îi spune că judecătorul a aflat de jalba trimisă de Ion la minister și sa
jurat să-i bage pe toți în pușcărie, inclusiv pe cel care a scris jalba. Înfricoșat, Herdelea l-a
sfătuit pe Ion să nu zică nimic despre ce a făcut. Între timp învățătorul găsește o slujbă
pentru Titu în satul Gîrgălău, funcția de sub notar. Acesta nu prea este de acord pentru că trebuia
să o lase pe Rozica Lang. Primesc o scrisoare de la Pintea, carele spune că data nunții este în
Dumineca Tomii.
5.Baciu merge la George și-l ceartă că a lăsat-o așa pe Ana, dar acesta îi spune adevărul: Ana a rămas
însărcinată cu Ion. Baciu, cu o falcă în cer și cu una în pământ s-a întors acasă și a bătut-o pe Ana, și
moartă. Pe Ion nu-l interesează ce a făcut. Vestea se răspândește în tot satul.
6.Baciu o bate pe Ana și o trimite la Ion să vorbească cu el. Acesta este nepăsător și îi spune
Anei că Baciu Vasile trebuia să vină să vorbească cu el și nu ea. Ana îi zice lui Vasile Baciu aceste
lucruri și acesta o bate în fiecare zi tot mai tare. Ion nu voia să o ia de nevastă. Pentru Ana, viața
se transformă într-un coșmar care nu se mai termina.

11. Idei principale Volumul I - Glasul pământului Începutul - Nunta

1.Titu se acomodează la Gargalău în casă la notarul Friedman. Începe să urască pe unguri
și să lupte verbal pentru drepturile românilor (în perioada în care se desfășoară acțiunea romanului,
Transilvania era sub ocupația austro-ungară, iar satul Pripas și Gâgâiau se aflau în Transilvania). Își
exprimă dorința de a pleca în România.
2.Tot satul știa că Ion nu o vrea pe Ana. Ion este chemat la judecător și îi spune acestuia că
Herdelea a depus plângerea. Herdelea îi face morală lui Ion în privința Anei, dar
acesta este obraznic. El știa foarte bine ce făcea și nu avea nevoie de sfaturi. Acum toată
familia Herdelea îl ocăra, dar parcă lui îi și păsa.
3.Belciug află că Herdelea a depus plângere în locul lui Ion și a început să-l dușmănească pe Herdelea,
considerându-l-l unicul vinovat pentru rușinea lui. Așa că lumea a început să se uite la el cu mult respect
și blândețe, a intervenit între Baciu și Ion pentru a-i împăca. Au vorbit în casa lui Belciug, apoi pe stradă,
se certau, nu ajungeau la nici un rezultat, deoarece Ion dorea toată averea Anei, iar Baciu Vasile nu

Page 5 of 13
„Ion” - Liviu Rebreanu

voia să dea decât o mică parte. Într-un târziu s-au hotărât să o căsătorească pe Ana cu Ion a doua
duminică după Paști, iar averea să fie trecută pe numele amândurora.
4.Titu făcea tot mai multă politică antinaționalistă și îl enerva pe Friedman. Titu îi ura pe
unguri și era alături de români. Friedman s-a enervat și l-a concediat.
5.Herdelea află că are de achitat o datorie, o sumă destul de mare de bani. Nu se prezintă la tribunal
și avocatul îi spune că trebuie să liciteze mobila. Ion vine și le cere să fie nași la nunta lui. Herdelea
acceptă cu greu, mai ales că l-a trădat în fata judecătorului. Apare și Titu acasă.
6.Titu îi vizitează pe soții Lang, află că Lang a fost suspendat din funcția de învățător în Armanda. Își
dă seama că Roza a fost doar o simplă aventură.
7.Are loc nunta Laurei cu Pintea la Armandia. Sunt invitați câțiva oameni de vază, apoi mirii
se despart de toți și pleacă la parohia lui Pintea.
8.Are loc nunta lui Ion cu Ana, care durează 3 zile. Lui Ion îi pasă doar de pământurile pe care le primea
și de banii pe care i-au strâns. Dansează cu Florica de parcă ea era soția lui.
De Ana nici nu-și mai aduce aminte. Ea stătea și își dădea seama cit de nedreaptă a fost
viața cu ea. Doar copilul pe care îl va naște îi mai ducea speranțe.

12. Idei principale Volumul II - Glasul Iubirii - Vasile

1.Soseşte avocatul Ledvay cu licitația. Prezent este și Belciug rugat de Herdelea. Belciug
a cumpărat o masă după care vine a doua zi, dar Maria îl dă afară numindu-l „tâlhar”.
2.După nuntă, Ion își face planul cu privire la toate pământurile ce vor intra în posesia lui, dar când a
mers la Baciu Vasile, acesta nu a semnat nimic, și i-a zis să-și ia 5 loturi de pământ, nimic mai mult.
3.Titu devine preocupat tot mai mult de politică, susținea înflăcărat poporul român. În Armandia se dă
o luptă pentru postul de deputat între Bela Beek și Victor Grofşoru. Titu îi ținea partea lui Grofşoru, care
îi ceru sprijinul tatălui său, Herdelea.
4.Ion era supărat că nu a primit nimic și a trimis-o pe Ana să vorbească cu tatăl ei, să le dea cele
cuvenite. Acesta a bătut-o, și la întoarcere a mai primit o porție de la Ion. Căzută și necăjită, fusese
ajutată de nevasta lui Macedon Cercetaşu.
5.Titu umbla din casă în casă să le vorbească românilor de patriotism și România. Era din ce în ce mai
înflăcărat. Herdelea, primește citația de la judecătorie în legătură cu jalba trimisă de el în numele lui
Ion, și află că ar putea rămâne pe drumuri, acestea fiind consecințele plângerii. Tot atunci inspectorul
Horvat a venit să ceară să voteze pe Beek. Titu s-a certat cu el, dar și-a păstrat părerea.
6.Ion se plânse învățătorului. Acesta a încercat să-l împace, dar nu a putut. Mai tare s-a certat și ca
urmare Ana a fost alungată și de soț și de tată. La casa lui Ion apare Dumitru Moarcă, un
bătrân neam cu Zenobia.
7.Ion se duce să ceară sfatul părintelui care îi zise să-și ia un avocat. Apoi Ion o trimise din casă pe
Ana înapoi la Baciu. În acest moment își dă seama că este doar un obstacol în calea lui Ion și vrea să
moară.

13. Idei principale Volumul II - Glasul Iubirii - Copilul

1.Titu se ceartă tot mai mult cu Herdelea în privința voturilor. Beek a ieșit învingător cu 5
voturi în plus, exact cele ale lui Herdelea. Beek i-a spus lui Herdelea că-i stă la dispoziție și l-a văzut și
judecătorul, crezând că va scăpa la proces.
2.Ion a angajat un avocat, pe Grofşoru, care îi cere să o ducă acasă pe Ana, și să-i spună toți martorii
care pot confirma că Baciu i-a făgăduit toată averea. La cârciuma lui Avrum s-au întâlnit din nou cei doi,
și Tomai încearcă și el să-i împace. Baciu se îmbună de frica proceselor și i-a dat pământurile.
3.Familia Herdelea a primit o scrisoare de la Laura în care povestește că le merge bine în satul lor
(Vireag) doar că oamenii de acolo știau numai ungurește și vor lupta pentru naționalizarea
acestora.

Page 6 of 13
„Ion” - Liviu Rebreanu

4.Ion era convins că Ana era înțeleasă cu tatăl ei să nu dea averea. De aceea o bătea în fiecare zi. Ana
a născut pe câmp un băiat, de care Ion era mândru, dar nu putea accepta că este legat de Ana prin
acel copil.
5.Titu și-a găsit de lucru ca ajutor de notar în satul Suşca la familia Cîntăreanu. Fiica lor Eugenia îi
făcea ochi dulci, dar Titu se dă după Virginia Gherman, o învățătoare care avea aceleași idealuri ca și
el, de aceea Titu spune că-i leagă un sentiment superior.
6.Ana muncea și primea tot bătaie. Avrum s-a spânzurat, iar tot satul s-a strâns să vadă. A fost și Ana
și de acolo i-a venit ideea să se spânzure.
7.Herdelea a plecat cu Ion la tribunalul din Bistrița. Înainte, învățătorul trimise 2 scrisori judecătorului și
deputatului. Fusese avocat tot Ledvay. Totuși Ion primise o lună de detenție și o
amendă, iar Herdelea 8 zile de detenție și o amendă. Dar a făcut recurs, cu riscul că va fi suspendat.

14. Idei principale Volumul II - Glasul Iubirii - Sărutarea

1.Herdelea este îngrijorat în privința condamnării. Toată lumea știa de spre acest lucru și-l
acuza pentru că a votat împotriva lui Grofşoru. El deja își căuta de lucru. Laura a venit și era însărcinată
și s-a schimbat foarte mult. N-o mai interesau micile probleme de fată ci era maturizată. O ia pe Ghighi
cu ea în Vireag.
2.Moare Dumitru Moarcăş, Ana este de fată. De acum dorința morții este tot mai mare pentru ea.
3.Vasile îl ia pe Ion și merg la Jidoviţa la notarul Stoessel pentru a trece pământurile pe numele lui.
4.Herdelea a fost suspendat din funcția de învățător, înlocuit de Zăgreanu, care-i făcuse curte lui Ghighi.
Groşforu spune că Ion a obținut ceea ce a vrut și i-a cerut să întrerupă procesul. Herdelea ere fericit.
Acum îl crederea pe Groşforu un zeu salvator.
5.Titu găsește pe plutonierul maghiar acasă la Virginia. Din acest moment Titu și-a dat seama că trebuie
să meargă mai departe, crede că s-a aliat cu dușmanul. S-a gândit să plece în România, dar avea deja
un post asigurat în Măgura, la prietenul lui, Alexandru Căldărarul. Pe moment s-a întors acasă.
6.Zaharia Herdelea pleacă la popă să-i ceară să treacă pământul casei pe numele lui. Preotul tot se
codea și până la urmă nu a promis nimic. Ura dintre cele două familii creștea pe zi ce trecea. De
Bobotează, popa nu avenit la ei acasă, iar Herdelea a scris o plângere împotriva lui.
7.Titu merge la Măgura, cu căruța lui Ion. Acesta îi povestește ce s-a mai întâmplat. Cu toate că Titu
nu era decacord cu ce face Ion, îi admira pasiunea înflăcărată pentru a-și continua să-și atingă țelurile:
de a avea cit mai mult pământ.
8.Ion iese să-și vadă pământurile. Fericit, el a sărutat pământul care parcă se închina în fata lui.

15. Idei principale Volumul II - Glasul Iubirii - Ştreangul

1.Herdelea s-a mutat la Armandia. Belciug și-a retras plângerea contra doamnei Herdelea,
deoarece l-au avut avocat pe Grofşoru, cunoscut ca un bun împăciuitor. Zaharia se jura că pe el o să-l
aleagă și se căia de nedreptățile care i le-a făcut. Ghighi se întoarce și Zăgreanu îi face din nou curte.
Laura a născut o fetiță pe nume Maria.
2.Are loc nunta Floricăi cu George Bulbuc. Ion nu mai putea de gelozie, iar Ana vedea acest
lucru. În ascuns Ana ia hotărârea să se omoare, și chiar îi spune lui Ion, care nu o ia în serios.
3.S-a construit o nouă biserică în Pripas. Belciug era fericit, chiar începe să nu mai fie supărat pe familia
Herdelea, dar până la împăcare nu mai era mult. Nu-i plăcea de Zăgreanu, care-i ceartă pe copii, dacă
nu știu ungurește.
4.Titu stătea în Măgura doar ca să strângă bani pentru a pleca în România. Primește o scrisoare de la
Laura cum că rudele lui Pintea vin în România la Sângeorz.
5.Ana înnebunește. Mergea pe la tatăl ei din când în când, dar nu vorbea cu nimeni, era ca o
nălucă. Pe drum, Savista o avertizează cu Ion umblă după Florica și că George l-ar omorî.

Page 7 of 13
„Ion” - Liviu Rebreanu

Dar Anei nu-i mai păsa, ea găsea scăparea doar în moarte. Astfel s-a spânzurat în staulul cu vite și a
fost găsită de Zenobia.

16. Idei principale Volumul II - Glasul Iubirii - Blestemul

1.Are loc înmormântarea. Ion își dă seama că doar prin intermediul copilului, Petrișor, își putea tine
pământurile. O roagă pe Zenobia să-l îngrijească cit mai bine.
Ion iubește mai mult pământul de cit propriul său copil.
2.Ion vine să scrie o jalbă, și anume să fie lăsat în închisoarea din Armandia(trebuia să fie dus la
Bistrița). Herdelea este achitat de suspendare și va primi pensia.
3.Ion merse la închisoare numai pentru o lună. Se gândea doar la Florica și la copil.
4.Herdelea și-a primit postul înapoi. Dar nu se mută in Pripas și nu renunță la slujba lui de la Grofşoru.
Povestește în tot satul că i s-a făcut dreptate.
5.Petrişor se îmbolnăvește și moare. Ion simte cum pământurile se duc înapoi la Baciu Vasile, care îi
spune că le vrea înapoi.
6.A venit inspectorul Horvat la școala din Pripas și nu a fost mulțumit deoarece copii nu știau să
vorbească ungurește și nici măcar rugăciunea “Tatăl nostru”. Inspectorul îl sfătuiește pe Herdelea să
iasă la pensie deoarece are destui ani munciți.
7.Vine Laura, apoi pleacă cu toții la Sângeorz, la Vila Mara, unde s-au întâlnit cu toții cu frații lui George.
Aceștia îi promit lui Titu că dacă vine în România va avea sigur și de lucru și unde să stea.
8.Ion se gândea tot timpul la Baciu că vrea să-i ia toată averea. Îi părea rău de ce a făcut
dându-și seama că dragostea e mai importantă decât averea. Vrea să-l omoare pe George.

17. Idei principale Volumul II - Glasul Iubirii - George

1.George pleca în fiecare zi de acasă, și Savista urmărea pe Ion care venea la Florica. Îi spune tot lui
George și acesta promite că-l va omorî.
2.Maria și Ghighi încercau să-l convingă pe Herdelea să nu renunțe la postul său, dar Herdelea își dă
demisia.
3.Belciug îi împacă pe Ion și pe Baciu și hotărăsc că dacă nu vor mai avea urmași, toată averea va intra
în posesia bisericii.
4.Titu se hotărăște să plece în România, în calitate de reprezentant al revistei ”Tribuna Bistriței”, la
adunarea generală de la Sibiu a asociației culturale “Astra”. Se duce să-și vadă părinții. La berăria
Rahova a avut loc un chef în cinstea lui Titu. Băiatul s-a întors în Pripas, și-a petrecut timpul cu Belciug,
care i-a arătat noua biserică. Vorbește cu Ion, care îi cere sfatul,
zicând că o vrea pe Florica. Titu îi sugerează să se astâmpere, dar Ion știe mai bine ce are de făcut.
5.George știa de ce Ion tot vine la el să-i ceară sfatul, la ei acasă. Ion acum venea când George nu era
acasă. Savista urmărea totul și raporta lui George. George i-a spus Floricăi că va lipsi duminică,
deoarece va merge să taie lemne în pădure cu mai mulți bărbați. Ion hotărăște să meargă la Florica
duminică.
6.Titu se întâlnește cu Virgil și cu Liviu Pintea.7.George se codește să plece, voia să-l prindă în
flagrant pe Ion cu Florica. Până la urmă a plecat, dar se întoarce. Când ajunge acasă, Ion nu era sosit.
În noapte s-au auzit zgomote în curte. George aude pașii lui Ion și îl lovește cu o sapă de trei ori. Se
duce în casă și îi spune soției că l-a ucis.

18. Idei principale Volumul II - Glasul Iubirii - Sfârşitul

Ion înainte să moară sa tras lângă un pom și a stat acolo plin de sânge. Dimineață a fost găsit de
Paraschiva, văduva lui Dunitru Moarcăş. Au sosit autoritățile și doctorul legist a descoperit cele trei
lovituri, dintre care una la cap. George este arestat, recunoaște vina și este dus la închisoare. Glanetaşu

Page 8 of 13
„Ion” - Liviu Rebreanu

și Zenobia erau foarte triști. Belciug a făcut o slujbă frumoasă, mai ales că acum știa că averea revenea
bisericii. Titu ajunge în România și vede Bucureștiul, Belciug s-a împăcat cu Herdelea.

19.Expozițiunea
Romanul începe într-o zi de duminica , in care locuitorii satului Pripas se afla la hora . În sat, domină
mentalitatea că oamenii sunt respectați dacă au oarecare agoniseală, fapt ce face ca relațiile sociale
să fie tensionate între „sărăntoci“ și„bocotani“, între chibzuința rosturilor și nechibzuința patimilor, ceea
ce face să se dea în permanență o luptă aprigă pentru existență. Destinele personajelor sunt
determinate de această mentalitate, de faptul că familiile nu se întemeiază pe sentimente, ci pe interese
economice.
In centrul adunării este grupul dansatorilor .Cercul horei este centrul lumii satului, este o descătușare
de energie. Așezarea privitorilor reflecta relațiile sociale, fruntașii satului, primarul si chiaburii discuta
separat de țăranii așezați pe prispa. Fetele ramase nepoftite la hora privesc, iar mamele si babele mai
retrase vorbesc despre gospodărie. Sunt prezentați intelectualii satului, preotul Belciug, familia
învățătorului Herdelea care vin sa privească fără sa se amestece in joc. In hora sunt numai fete si flăcăi.
Hotărârea lui Ion de o lua pe Ana la joc, deși o place pe Florica cea săraca constituie începutul
conflictului.

20.Intriga
Venirea lui Vasile Baciu , tatăl Anei , de la cârciuma la hora si confruntarea verbala cu Ion pe care-l
numește hot si tâlhar pentru ca sărăntocul umbla sa-i ia fata promisa unui bogat ,George Bucluc
constituie intriga romanului. Rușinea pe care i-o face Vasile Baciu lui Ion la hora in fata satului stârnește
dorința de răzbunare a lui Ion care la rândul lui li va face de rușine pe Baciu lăsând-o însărcinata pe
Ana pentru al determina sa accepte nunta.

21. Conflictul este atât de natura exterioara cat si de natura interioara. Cel de natura exterioara se
diversifica in funcție de planurile narative astfel. Un conflict exterior intre Ion al Glanetasului si Vasiliu
si intre Ion si George Bulbuc. In planul intelectualității conflictul este intre Herdelea si Belciug iar exista
un conflict național deoarece satul este reprezentat in condițiile stăpânirii austro-ungare. Conflictul
interior este la Ion si anume dorința de a stăpâni mai multe pământuri si iubirea pentru Florica. El este
sfâșiat de doua patimi: patima pământului si patima pentru Florica.
Conflictul central din roman este reprezentat de lupta pentru pământ în satul tradițional, unde
posesiunea averii condiționează dreptul indivizilor de a fi respectați în comunitate. Conflictul exterior
social, de interese, între Ion al Glanetaşului și Vasile Baciu, este dublat de conflictul interior, dat în
sufletul personajului central, Ion, conflict precizat în structura romanului prin titlul celor două pârți: Glasul
pământului și Glasul iubirii. Cele două chemări lăuntrice nu îl aruncă într-o situație-limită, pentru că forța
lor se manifestă succesiv, nu simultan.

22. Desfășurarea acțiunii gravitează în jurul protagonistului, flăcăul chipeș, voinic, inteligent, si
vrednic, dar sărac, Ion al Glanetasului, care datorita dorinței de a se îmbogăți își sacrifica iubirea.
Florica, o fata frumoasa, însă săraca asemenea lui, reprezintă simbolic ”glasul iubirii” de care Ion
încearcă sa uite in momentul in care se căsătorește cu Ana, simbol al “pământului”; Ana, fiica unui
bogătaș al satului, Vasile Baciu, echivalează pentru personaj cu intrarea in posesie a pământului râvnit
pentru care protagonistul este capabil sa sacrifice tot. Căsătorind-se cu fata bogata, dar urata , al cărei
tata a consimțit sa i-o dea de soție, numai după ce a aflat ca a sedus-o si ca, în consecința, gândul lui
de a o mărita cu George Bulbuc, cel mai bogat flăcău din sat, nu se mai poate împlini, eroul simte ca
si-a redobândit demnitatea.
După căsătorie, Ion o maltratează pe Ana până când aceasta, nemaiputând suporta, se sinucide,

Page 9 of 13
„Ion” - Liviu Rebreanu

lăsând în urma-i un copil de câteva luni, care in scurt timp moare si el. Vasile Baciu crede ca, după
moartea Anei si a copilului, ar putea primi pământurile înapoi, dar legea însă nu-l favorizează iar preotul
satului, Belciug, speculează neștiința lor, determinând-i ca, după moarte, sa lase toata averea lor
bisericii.

23. Deznodământul - Între timp, Ion vrea sa recupereze iubirea pierduta, pe Florica, devenita soția
lui George Bulbuc, care îl surprinde noaptea în curtea sa si-l omoară. George nu este decât un
instrument in mana destinului pentru ca li omoară pe Ion. Este arestat, Florica rămâne singura, iar
averea revine Bisericii.
Finalul romanului surprinde satul adunat la sărbătoarea sfințirii noii biserici, descrie drumul care iese
din satul Pripas, viața urmând-și cursul firesc.
Prin romanul “Ion”, Liviu Rebreanu a dat literaturii române întâia creație epică de mari dimensiuni în
care se simte pulsația vieții, scriitorul dovedind că are vocația construcțiilor monumentale.

24. Fișă caracterizare - Ion

Personajul principal al romanului “Ion” de Liviu Rebreanu, si care da, totodată, titlul romanului, este Ion,
băiatul lui Alexandru Glanetasu.
Ion este un personaj realist, complex, caracterizat atât direct, de către naratorul omniscient,
către, cat si indirect, prin intermediul comportamentului, acțiunilor, gesturilor, gândurilor si al relației cu
alte personaje din roman.
Pe parcursul romanului, Ion este centrul in jurul căruia acțiunea se învârte si a cărei evoluții o
urmărim.
Ion este un flăcău harnic si muncitor. Din păcate, însă, tatăl sau, Alexandru Glanetasu, a pierdut
tot pământul pe care li avuse, banii irosindu-i pe băutură. Ascensiunea sociala a flăcăului pornește de
la a se simți cat un vierme in fata grandorii pământului (“Se simțea mic si slab, cat un vierme pe care-l
calci in picioare sau ca o frunza pe care vântul o vulturește cum ii place”) la a se simți asemeni unui
zmeu, stăpânind pământurile atât de dragi lui (“Pământul se închina in fata lui, tot pământul… […]. Se
vedea acum mare si puternic ca un uriaș din basme care a biruit, in lupte grele, o ceata de balauri
îngrozitori”).
Ion simte o dragoste imensa fata de pământ, acesta din urma devenind oarecum fetișizat, ca
rezultat al sărutării pământului. “Glasul pământului pătrundea năvalnic in sufletul flăcăului, ca o
chemare, copleșind-l”. In sufletul sau, băiatul Glanetasului înăbușă nevoia de dragostea Floricăi,
punând pe primul plan atracția si necesitatea pământului. De aceea, pentru a-si îndeplini scopul, acela
de a fi stăpân pe pământurile lui Vasile Baciu, Ion o seduce pe Ana, fiica acestuia, cu o nonșalanta si
o răutate care persista chiar si după căsătoria celor doi. Liviu Rebreanu spune, in “Marturisire”, ca
personajul sau “era un flăcău isteț si mai ales șiret, care, printr-o înșelăciune vulgara, ajungea ginerele
unui taran înstărit”.
Nunta lui Ion cu Ana, fata îndrăgostita si slaba de înger, este un motiv de tristețe pentru ea.
Vocea iubirii lui Ion începe sa șoptească, iar acesta dansează toata noaptea cu Florica, lăsând-si
proaspăta soție singura.
La fel cum la nunta a lăsat-o singura, in căsnicie, Ion face la fel cu Ana care, atunci când nu e
uitata de soțul ei, devine ținta bătăilor omului ce s-a transformat treptat într-o bruta.
Nașterea copilului a fost un moment emoționant in viat altui Ion si a familiei sale. Deși enervat
când Ana tipa de durere, “mila i se furișa încetinel in inima”, iar partea umana răzbate : “Amândoi
bărbații stăteau nemișcați, in picioare, cu capetele descoperite, cu ochii spre locul unde ființa noua își
cerea dreptul la viața. Amândoi aveau in suflet uimirea si smerenia in fata minunii ce se petrece zilnic
sub privirea oamenilor si pe care totuși omul nu a ajuns încă sa o înțeleagă in toata măreția ei
dumnezeiasca […]. Ion, simțind-se ca si când s-ar fi înălțat, își făcu repede cruce de trei ori”. Omul de

Page 10 of 13
„Ion” - Liviu Rebreanu

rând percepe cu o mai mare intensitate aceste evenimente din viața. El se închina asemeni așa cum s-
ar închina unei divinități, unei întâmplări sfinte si mai presus de puterea sa de înțelegere. Totuși,
momentul de sensibilitate al lui Ion s-a risipit, el începând sa se simtă posomorât, fără a-si înțelege
propriile sentimente si trăiri.
Ion este tipul reprezentativ al taranului roman, după cum susține si Liviu Rebreanu in
“Mărturisiri”: “As putea sa fac pe Ion al Glanetasului sa reprezinte, sa simbolizeze pasiunea organica a
taranului roman pentru pământul pe care s-a născut, pe care trăiește si moare”.
Ion devine ucigașul spiritual al Anei, fiind cel care o împinge spre sinucidere cu comportamentul
lui brutal, distanțarea si vorbele ucigătoare. Moartea Anei nu a fost o trauma pentru el, singura sa grija
fiind copilul, cel care încă-i mai asigura pământurile lui Baciu.
L. Rebreanu își pedepsește exemplar personajul, acesta fiind ucis de George Bulbuc cu lovituri
de sapa in țeasta. Ion își poarta trupul lângă un copac, acolo unde își vede filmul vieții si își da duhul.
Autorul creează un personaj complex, urmărit de o dragoste pentru pământ, dar si de pasiunea
iubirii, aceasta din urma câștigând in final si fiind cea care ii semnează sentința morții. Rebreanu
conturează trăsăturile personajului cu măiestrie, introducând cititorul in mintea si in sentimentele
personajului. “Când ai reușit sa închizi in cuvinte câteva clipe de viața adevărat, ai realizat o opera mai
prețioasa decât toate frazele din lume” (Liviu Rebreanu – “Cred”).

25. Fișă caracterizare - Ana

Ana, fata înstăritului Vasile Baciu, pare născută sub semnul nefericirii ,fiind parca predestinata unei
existente tragice. Întreaga sa existenta este guvernata de iubire si blândețe ,virtuți care întregesc un
portret moral superior. Ea este harnica, supusa, rușinoasa, prototipul femeii de la tara. Din punct de
vedere fizic, Ana este insignifianta. Firava si fără personalitate, covârșita de voința lui Ion, îmbătata de
cuvintele si gesturile lui drăgăstoase, Ana va deveni o victima ușoara a flăcăului interesat numai de
zestrea sa si-l va lua de bărbat .Bătută de tată și de soț, rămasă fără sprijin moral, dezorientată și
respinsă de toți, se bărbat-un sfârșit, sinuciderea devine pentru eroina romanului sinonima cu refuzul
unei existente infernale si cu descoperirea liniștii depline, singura suportabila.

26. Fișă personaj - Vasile Baciu

Vasile Baciu, tatăl Anei, fusese un om harnic, mereu printre fruntașii satului. Se însurase cu o fată
bogată și urâtă, pe care însă a iubit-o și a tratat-o cum se cuvine, căci datorită ei a intrat în rândul
oamenilor avuți. Văduv acum, îl durea gândul că va trebui să renunțe la o parte din pământurile lui
pentru a-i face zestre Anei când se va mărita. Fire aprigă și autoritară, Vasile Baciu ii declară lui George
Bulbuc - pretendent înstărit al fiicei sale, greoi și roș ca un taur, că el vrea un ginere cumsecade,
comunicându-i tot odată principiile sale: eu îți dau fata, iar tu să ai bici săi scoți din cap gărgăunii!. De
îndată ce află că Ana se lăsase sedusă de sărăntocul de Ion, Vasile Baciu o va bate cumplit, fără a ține
seama de copilul pe care aceasta îl avea în pântece și de strigătele sfâșietoare ale fetei. Fire violentă,
de o brutalitate ieșită din comun. Vasile Baciu îi va ceda cu greu pământurile lui Ion.
După moartea lui Ion, pământul acestuia, după învoiala făcută de Vasile Baciu, preotul Belciug și Ion,
rămânea bisericii.

27. Fișă caracterizare - Florica

Florica - cea mai frumoasa fata din Pripas, dar fără zestre., opusa Anei, prin frumusețea si
spontaneitatea ei. Ea ii smulge lui Ion mărturisirea: "în inima mea. tot tu ai rămas crăiasa"
Însușirile fizice ale Floricăi pun în evidenta indirect profunzimea sentimentelor lui ION fata de ea .Ea
îl iubește pe Ion cu pasiune. Dar fiind mai săraca decât Ion, nu pot fi fericiți împreuna .Soarta Floricăi
este nefericita . Cel pe care-l iubise cu adevărat n-a putut sa-i aparțină din cauza impedimentelor de
ordin social.

Page 11 of 13
„Ion” - Liviu Rebreanu

Părăsita de Ion din teama de a nu rămâne nemăritata se căsătorește cu George Bulbuc, fără sa tina
seama de dorințele inimii.

28. Relația dintre două personaje – Ana si Ion

Statutul inițial al celor două personaje ale căror destine se intersectează, îi așază la polii opuși ai
ierarhiei sociale: Ana este fiica celui mai bogat om din sat, iar Ion este un țăran harnic, dar sărac, însă
dornic de a obține avere. Pentru Ion instinctul posesiunii este puternic, setea de pământ îl stăpânește,
între el și pământ existând o legătură organică, sugerată în secvența a doua din cap. Ii: ,,Glasul
pământului pătrundea năvalnic în sufletul flăcăului, ca o chemare, copleșind-l....(:..)Iubirea pământului
l-a stăpânit de mic copil. Veșnic a pizmuit pe cei bogați și veșnic s-a înarmat într-o hotărâre pătimașă:
trebuie să aibă mult pământ, trebuie! De pe atunci pământul i-a fost mai drag ca o mamă”.
Pe de altă parte, instinctul de proprietate este în relație de opoziție cu cel erotic. Ion, cel care iubește
pământul mai mult decât pe o mamă, iubește în același timp, o fată fără pământ, pe Florica. De aici
drama personajului care nu poate alege , ci se supune destinului, urmându-și ambițiile . La polul opus
se află Ana, personaj ce ilustrează cel mai clar tipologia victimei: îndrăgostită de Ion și traumatizată de
un tată prea dur, lipsită de afecțiunea maternă și de orice formă de comunicare, Ana i se oferă lui Ion
căutând la el afecțiunea de care a fost lipsită. Naivă și supusă autorității masculine, ea nu poate fi decât
o victimă într-o lume condusă după legi patriarhale.
Statusurile psihologice ale celor doi sunt, de asemenea, antitetice: Ana e cea manipulată, iar Ion
manipulatorul. Din dorința de a-l putea forța pe Vasile Baciu să i-o dea pe Ana, dar și pământurile, Ion
urmează conștient un plan de seducere a Anei, în urma căruia fata rămâne însărcinată. După ce Vasile
Baciu află cine este tatăl copilului, Ana devine obiectul răzbunării celor doi bărbați. Paralel cu evoluția
conflictului dintre cei doi bărbați, Ana devine fascinată de moarte, găsind-o ca unică soluție salvatoare.
În momentul în care Savista îi spune despre relația dintre Ion și Florica, Ana realizează că toate
sacrificiile ei au fost inutile și că nici măcar copilul nu –l poate face pe Ion să o iubească, în consecință
se spânzură. În schimb, Ion e consecvent în urmărirea planului său și, după seducerea Anei, ignoră
suferința acesteia din cauza bătăilor și a umilințelor tatălui ei. În inconștiența lui sinceră, după obținerea
pământurilor, el caută să refacă relațiile cu Florica, femeia pe care o iubește.
Din perspectivă morală, cele două personaje sunt victimele unor destine imanente, manipulați de două
dorințe diferite: Ion de dorința de a obține pământ, iar Ana de dorința de a obține afecțiune. Ei sunt
vinovați că încalcă legile nescrise conform cărora destinul nu poate fi schimbat, individul nu își poate
depăși condiția.

29. Fișă opinie proprie

Romanul Ion este o frescă a literaturii române, un roman obiectiv , social ,modern și realist
ce oferă o imagine circulara a satului românesc. Romanul prezintă lupta nebunească a lui Ion pentru
pământ, naratorul surprinzând instinctul său de proprietate și legătura sa cu pământul încă din al II-lea
capitol unde “toata ființa lui arde de dorul de a avea pământ mult, cit mai mult. Iubirea pământului l-a
stăpânit de mic copil. Veșnic a pizmuit pe cei bogați și veșnic s-a înarmat într-o hotărâre pătimașă:
trebuie să aibă pământ mult, trebuie! De pe atunci pământul i-a fost mai drag ca o mamă...” . Pământul
fiind pentru Ion o fată care îl atrage, îl domină făcând-l să-l sărute , să-l miroase , să se simtă stăpân în
același timp stăpânind-l, drama luii fiind drama țăranului sărac. Mîndru și orgolios , Ion nu își accepta
statutul de om sărac și este pus în situația de a alege între iubirea pentru Florica și averea Anei. Pentru
Ana, căsătoria cu Ion este o adevărată tortură, de multe ori spunând-i acestuia că se va omorî , însă
singurul lucru care o mai ține în viață este copilul acestora, dar într-una din zile cedează și se spânzură
în grajd. Rămas văduv, Ion frecventează din ce în ce mai des casa Floricăi care este căsătorita cu
George, retrezindu-se în el sentimentul de iubire față de aceasta. În finalul romanului , Ion are parte de
o moarte violentă sub loviturile primite de la George , ca pedeapsa pentru tot ceea ce a făcut , pentru

Page 12 of 13
„Ion” - Liviu Rebreanu

că a vrut prea mult ți nu s-a putut opri. Romanul Ion merită citit pentru că, pe lingă detaliile satului
Ardelean românesc surprinse de Liviu Rebreanu , putem observa și structura personajului principal
care trece cu ușurință de la extaz la agonie , de la sărăcie la bogăție și apoi din nou la sărăcie , atât
materială cit și spirituală pentru că în final nu mai rămâne cu nimic.

30. Fișă opinie critică - E. Lovinescu

La foarte scurt timp după apariția romanului ''Ion'', Eugen Lovinescu publica, în revista ''Sburătorul'',
un ciclu de patru foiletoane intitulate ''Liviu Rebreanu'', în care încadrează opera marelui scriitor în
contextul literaturii naționale, notează site-ul crispedia.ro: ''Pentru modesta noastră literatură (...) Ion e
cea mai puternică creațiune obiectivă a literaturii române (...) și cum procesul firesc al epicei e spre
obiectivare, poate fi pus pe treapta ultimă a scării evolutive''. Lovinescu susținea că Liviu Rebreanu
aparține acelor generații care au creat o operă fecundă, proprie anilor 1915-1940, opera sa situându-
se într-un domeniu de creativitate de proporții notabile, alături de romanul istoric al lui Mihail
Sadoveanu, romanul psihologic al lui Camil Petrescu și romanul cu proiecții proustiene al Hortensiei
Papadat-Bengescu.
Plasând opera lui Liviu Rebreanu în contextul literaturii universale, Lovinescu aprecia că: ''Formula lui
Ion nu e o formulă nici actuală, nici comodă; ea e, totuși, formula marilor construcții epice, pornind de
la cei vechi și ajungând la cei moderni, formula romanului naturalist, a Comediei umane, de pildă, dar,
mai ales, formula operei tolstoiene: formulă ciclică a zugrăvirii, nu a unei porțiuni de viață limitată la o
anecdotă, ci a unui vast panou curgător de fapte învălmășite, ce se perindă aproape fără început și
fără sfârșit, fără o necesitate apreciabilă, fără o finalitate deci, și această zugrăvire nu printr-o
selecționare de elemente simple, caracteristice, ci printr-o îngrămădire de imponderabile. E, negreșit,
o metodă fără strălucire artistică, fără stil, cu mari primejdii (și cea mai amenințătoare e banalitatea),
dar care ne dă impresia vieții în toate domeniile ei, nu izolate pe planșe anatomice de studiu, ci
curgătoare și naturală, formulă realizată rar în toate literaturile și pentru prima dată la noi în Ion.''

31. Fișă opinie critică G. Călinescu

George Călinescu concluziona, în paginile dedicate marelui romancier, în volumul ''Istoria literaturii
române de la origini până în prezent'', că: ''Din felul regresiv cum s-a desfășurat talentul lui Liviu
Rebreanu se pot deprinde aceste constatări: romancierul percepe ruralul și aproape deloc
orășenescul, îmbrățișează colectivul și nu înregistrează individualul, pătrunde mințile haotice
întunecate, prăbușite în instinct și nu e în stare să analizeze conștiința, poate urmări dezlănțuirile
brutale, fioroase chiar, dar nu-i este în putință să noteze deplasările nevăzute ale sufletului subtil, el
are aproape geniu în producerea gloatelor și exponenților ei, și e un scriitor adesea cu totul inferior al
lumii de la nivelul orizontului nostru. Cu toate aceste inegalități, Liviu Rebreanu este un mare scriitor
și pe drept cuvânt creatorul romanului românesc modern, cu mult asupra a ceea ce epoca lui
produsese.''

Page 13 of 13