PARTICULARITATI DE CONSTRUCTIE A UNUI PERSONAJ (CARACTERIZAREA

LUI ION) SI DEMONSTRATIA CA ESTE ROMAN OBIECTIV, REALIST, MODERN.

NOTA: In acest comentariu am incercat sa reunesc doua

mari tipuri de variante:
- cele care vizeaza caracterizarea personajului si care
trebuie sa respecte urmatoarele cerinte:
Scrie un eseu de 2 - 3 pagini despre particularitile de construcie a unui personaj dintr-un roman
modern obiectiv,realist sau dintr-un text narativ studiat. n elaborarea eseului, vei avea n vedere
urmtoarele repere:
- prezentarea a patru elemente ale textului narativ, semnificative pentru realizarea personajului ales
(de exemplu: aciune, conflict, relaii temporale i spaiale, construcia subiectului, perspectiv
narativ, modaliti de caracterizare, limbaj etc.);
- prezentarea statutului psihologic, moral etc. al personajului ales, prin raportare la conflictul/
conflictele romanului studiat;
- relevarea principalei trsturi a personajului ales, ilustrat prin dou episoade/ secvene narative/
situaii semnificative sau prin citate comentate;
- exprimarea unui punct de vedere argumentat, despre modul n care se reflect o idee sau tema
romanului studiat n construcia personajului pentru care ai optat.

- cele care vizeaza demonstrarea tipului de roman sau

viziunea despre lume a autorului si care trebuie sa
respecte urmatoarele cerinte:
Scrie un eseu de 2 - 3 pagini despre particularitile romanului modern obiectiv, interbelic, prin
referire la o oper literar studiat.
n elaborarea eseului, vei avea n vedere urmtoarele repere:
- precizarea a dou caracteristici ale speciei literare existente n opera literar studiat;
- prezentarea, prin referire la opera studiat, a patru elemente de construcie a subiectului i/ sau ale
compoziiei (de exemplu: aciune, secven narativ, conflict, relaii temporale i spaiale,
construcia
personajelor, incipit, final, perspectiv narativ, tehnici narative etc.);
- evidenierea relaiilor dintre dou personaje, reprezentative pentru opera studiat;
- exprimarea unui punct de vedere argumentat, despre modul n care se reflect o idee sau tema n
opera pentru care ai optat.

Ion, aprut n 1920, este un roman modern, obiectiv, realist, apartinand

perioadei interbelice, perioada in care romanul romnesc intra in faza moderna prin
trei mari romancieri: Liviu Rebreanu, Hortensia Papadat-Bengescu i Camil Petrescu.
Monografie (fresca) a satului transilvanean de la inceputul secolului al XX-lea,
romanul are ca tema centrala dragostea apriga a taranului roman pentru pamant,iar
destinul tragic al personajului principal ,care da si numele operei, ilustreaza ideea ca
setea
de pamant care devine pasiune inrobitoare, anihiland orice alte valori, duce
inevitabil la dezintegrarea moral a individului, in condiiile depirii limitelor
normalului.
De altfel, romanul este construit in jurul unor conflicte multiple: conflictul
central il constituie lupta pentru pamant in satul traditional, unde respectul e
conditionat de posesia pamantului , de asemenea, exista un conflict exterior(social)
intre Ion si Vasile Baciu si interior, intre glasul pamantului si cel al iubirii(constiinta
lui Ion). In acelasi timp exista conflictul national (invatatorul Herdelea reprezinta
lupta pentru emancipare nationala a intelectualitatii satului ardelenesc care se afla

in acea perioada sub stapanire austro-ungara). Mai putem identifica conflicte

secundare intre Ion si Simion Butunoiu pentru o brazda de pamant; intre Ion si
George pentru Ana , apoi pentru Florica ,etc.
Constructia personajului principal se realizeaza, de altfel, prin asocierea celor
doua dimensiuni: cea sociala (exterioara) si psihologica (interioara).
In Ion , actiunea urmareste doua planuri narative: unul in care pozitia
centrala este ocupata de Ion, si un al doilea, in care evolueaza familia invatatorului
Herdelea. Singurele personaje care trec frecvent dintr-un plan in cealalat, asigurand
continuitatea povestirii, sunt Ion si Titu Herdelea, fiul invatatorului, care-i si
sugereaza lui Ion idea de a o seduce pe Ana, pentru
a-l determina astfel pe Vasile Baciu sa-I dea fata de sotie.
Ca structura compozitionala, romanul este alcatuit din doua parti: Glasul
pamantului si Glasul iubirii.
Titlurile capitolelor sunt semnificative, atat prin raportare la Ion , protagonistul
actiunii, cat si prin raportare la evenimentele relatate.
Romanul ncepe cu descrierea drumului ctre satul Pripas.
Aciunea romanului ncepe ntr-o zi de duminic, n care to i locuitorii satului
Pripas se afl adunai la hora tradiional, n curtea Todosiei, vduva lui Maxim Oprea.
Nu lipsesc nici fruntaii satului, nvtorul Herdelea cu familia lui, preotul Belciug
care cinstesc cu prezena lor srbtoarea. Hora este o pagin etnografic memorabil
prin jocul tradiional, vigoarea flcilor i candoarea fetelor, fiind o descriere realista si
minutioasa a obiceiurilor si traditiilor populare, conform bunei traditii a realismului in
arta narativa romaneasca. Lui Ion i place Florica, dar Ana are pmnt, a a c el i
face curte acesteia, spre disperarea lui Vasile Baciu, tatl Anei, care se ceart cu Ion
i-l face de rsul satului, spunndu-i srntoc. Alexandru Glaneta u, tatl lui Ion, a
risipit zestrea Zenobiei, care avusese avere cnd se mritase cu el. Vasile Baciu, om
vrednic al satului, se nsurase tot pentru avere cu mama Anei, dar fiind harnic sporise
averea i se gndea s-i asigure fetei o zestre atunci cnd se va mrita.
Ion, flcu harnic i mndru, dar srac o necinste te pe Ana i l oblig astfel pe
Vasile Baciu s i-o dea de nevast mpreun cu o parte din pmnturi. Ob innd
avere, Ion dobndete situaie social, demnitate uman i satisfacerea propriului
orgoliu.
n cellalt plan, familia nvtorului Herdelea are necazurile sale. Herdelea i
zidise casa pe lotul ce aparinea bisericii, cu nvoirea preotului Belciug. Rela iile
nvtorului cu preotul se degradeaz cu timpul, de aceea Herdelea se teme c ar
putea pierde toat agoniseala i i-ar rmne familia pe drumuri. Preotul Belciug,
rmas vduv nc din primul an, are o personalitate puternic, este cel mai respectat
i temut om din sat, avnd o autoritate total asupra ntregii colectiviti.
n sat, domin mentalitatea c oamenii sunt respecta i dac au oarecare
agoniseal, fapt ce face ca relaiile sociale s fie tensionate ntre srntoci i
bocotani, ntre interesul material i puterea patimilor, ceea ce face s se dea n
permanen o lupt aprig pentru existen.
Destinele personajelor sunt determinate de aceast mentalitate, de faptul c
familiile nu se ntemeiaz pe sentimente, ci pe interese economice: n societatea
rneasc, femeia reprezint dou brae de lucru, o zestre i o productoare de copii.
Odat criza erotic trecut, ea nceteaz de a mai nsemna ceva pentru feminitate.
Soarta Anei e mai rea, dar deosebit cu mult de a oricrei femei, nu , scria criticul

literar George Clinescu). Btut de tat i de so , Ana, rmas fr sprijin moral,

dezorientat i respins de toi, se spnzur. Florica, prsit de Ion, se cstore te
cu George i se bucur de norocul pe care l are, de i l iubea tot pe Ion.
Cstorit cu Ana i aezat la casa lui, Ion, din cauza firii lui ptima e, nu se
poate mulumi cu averea pe care o dobndise i rvne te la Florica. Sfr itul lui Ion
este nprasnic, fiind omort de George Bulbuc, care-l prinde iubindu-se cu nevasta lui,
aadar Rebreanu propune pentru sfritul ptimaului Ion o crim pasional.
Finalul romanului, simetric cu incipitul, surprinde satul adunat la srbtoarea
sfinirii noii biserici si descrie drumul care iese din satul Pripas, via a urmndu- i
cursul firesc.
Ion, protagonistul romanului este reprezentativ pentru o anumita categorie
sociala: este lacom, isi urmareste cu tenacitate scopul si obtine pamantul lui Vasile
Baciul, chiar daca felul in care procedeaza este imoral. Multi critici literari l-au
caracterizat ca fiind o brut, dominata de instincte, in timp ce alti l-au considerat un
om inteligent, dar fara valori morale si care nu precupeteste niciun efort pentru a-si
aduce la indeplinire patimile.
Dominat de patima pentru avere si pamant si de dorinta posesiva de a o avea si
pe Florica, personajul uita pana si de instinctul de conservare, ceea ce il conduce la
prabusire.
Ion este caracterizat direct si indirect. Cele mai multe trasaturi se
desprind insa din caracterizarea indirecta, realizata prin intermediul
naratiunii si al dialogului, care evidentieaza atitudinile, gesturile, modul de
gandire si limbajul personajului.El reactioneaza conform cu propria sa conditie
sociala:sarac, doreste pamantul pentru a dobandi stima colectivitatii, iar dupa aceea
doreste si implinirea dragostei cu Florica.
De altfel, Ana si Florica,cele doua femei din viata lui Ion sunt conturate
complementar si antitetic si reprezinta cele doua obsesii ale personajului
principal: averea si iubirea.
Setea de avere (blestemul pamantului) nu il afecteaza numai pe Ion , ci pe
toti cei pe care Ion i-a sacrificat sau i-a folosit, doar pentru a-si atinge scopul.
Scena de la hora, din primul capitol, in care cuplurile se fac si se desfac (AnaGeorge, Ion- Florica, iar maiapoi Ion-Ana, George Florica) anunta evolutia ulterioara.
Ion danseaza cu Florica, pe care o place, dar o lasa pentru Ana , care e bogata.
Dupa terminarea horei, Ion ia lautarii si pleaca la carciuma din sat, in dorinta de a o
seduce pe Ana, desi lautarii sunt platiti de George. Astfel, se contureaza indirect
imoralitatea si ipocrizia personajului, caracterul sau agresiv si autoritar.
Totusi, trasaturile negative de carcater sunt contrabalansate de alte trasaturi, cu
mar fi harnicia si asiduitatea cu care munceste pamantul. Pentru ca munca nu-i aduce
ceea ce isi dorea, personajul traieste constant un sentiment de frustrare.
Ca in orice opera literara, conflictele au un rol esential in realizarea portretului
protagonistului: conflictele exterioare sustin actiunea romanului, iar cele interioare
determina evolutia personajului. Semnificativa in acest sens este scena in care Ion ,
privind nesatios intinderea de pamant pe care se pregateste sa o munceasca, da glas
obsesiei sale printr-o exclamatie retorica, in care se condenseaza toate aspiratiile sale
secrete Cat pamant, Doamne!.
Trairea profunda a acestei obsesii este sugerata si de scena in care se apleaca si
sarurta, intr-un gest aproape mistic pamantul, coplesit de propriile sentimente, si

continua pana si la nivel erotic, atunci cand afla ca Florica se marita, Ion se comporta
de parca cineva i-ar fi furat o mare parte din pamant.
Caracterizarea directa este facuta din perspectiva naratorului obiectiv
si omniscient, sau din perspectiva celorlalte personaje. Dar, ca in orice roman
obiectiv, punctul de vedere al personajelor se subordoneaza perspectivei
naratorului.
Pentru a sublinia trairile patimase ale protagonistului, autorul face mereu
referiri la foc (caracterizare directa): zambind aprins, incepe sa-i clocoteasca
sangele, scantei din ochi.
Ion este un personaj tragic. El nu se poate sustrage destinului sau , nu are nici
macar capacitatea de a se detasa ironic de propria existenta (cum o face Ilie
Moromete).
Prin personajul sau Ion, Rebreanu sanctioneaza o societate in care averea este
criteriul principal de ierarhizare a valorilor, dincolo de orice valori morale, fara a tine
cont de dragoste, familie sau credinta, si isi pedepseste in scop moralizator
protagonistul, asa cum o face si Slavici cu personajul Ghita, in Moara cu noroc