Sunteți pe pagina 1din 14

Cuprins

1. Scurt istoric
2. Ideologie si estetica
3. Trasaturile esteticii simboliste
4. Reprezentanti
5. Simbolismul romanesc
Definiia simbolismului
Simbolismul este un curent literar aprut n Frana,ca reacie mpotriva
parnasianismului,a romantismului retoric i a naturalismului, promovnd
conceptul de poezie modern.
Considerat din perspectiva social-istoric, simbolismul apare ca produs
i expresie a strii de spirit generate de agravarea contradiciilor societii
capitaliste de la sfritul secolului al XIX-lea.
Numele curentului a fost dat de poetul Jean Moras,care n 1886 a
publicat un celebru articol-manifest, ,,Le symbolisme. n acelai an s-a
constituit gruparea care s-a autointitulat simbolisti n fruntea creia s-a
gsit poetul Stephane Mallarme.
Termenul de simbolism provine din cuvntul grecesc symbolon ,
intrat n limb prin filier francez.Simbolul este un substituent, el nlocuiete
expresia direct, vorbirea noional, mediind cunoaterea pe calea analogiei i
a conveniei


Ideologia si estetica

Simbolismul reprezint o reacie antipozitivist i antiraionalist. Poeii
simboliti preluau din colile anterioare tot ceea ce se potrivea spiritului lor
nelinitit i dornic de altceva dect ceea ce le putea oferi mediul ambiant,fiinf
receptivi la tot ce este nou n toate domeniile (domeniul filozofiei, al picturii, al
muzicii, al tiinelor i al artelor n general).
Poezia simbolista este una exclusiv a sensibilitatii pure deoarece ea nu
comunica, ci se comunica. Obiectul poeziei simboliste il reprezinta starile sufletesti
nelamurite, fluide, vagi, muzicale, care sunt transmise recurgand la analogie, la
sugestie, utilizand un limbaj poetic inedit;
Simbolismul respinge conceptul de mimesis, de imitatie. Ca obiect al artei este
proclamat domeniul impalpabilului si al imaginarului, subconstientul; inclinatia
catre stari sufletesti nedefinite, are ca reprezentari: nelinistea, nevroza, plictisul,
spleenul, oboseala, angoasa, disperarea, amaraciunea, macabrul, exotismul;
Simbolistii de pretutindeni au o atitudine comuna, si anume:respingerea
mediocritatii, a platitudinii unei societati stapanite de valorile materiale, astfel
incat ei au fost determinati sa recurga la analogie si corespondente, la puterea de
sugestie a muzicii si a simbolului penru ca poezia simbolista sa devina fluida si
incantatorie.

#1 Trasaturile esteticii simboliste
Simbolul este un substituent al cuvatului grecesc symbolon, inlocuind
expresia directa si mediind cunoasterea pe calea analogiei i a conventiei.
Acest termen are o semnficatie proprie si se foloseste n toate domeniile
culturii, iar n literatur este un mod de constituire a imaginii artistice.
Simbolul concentreaz n imagini elemente ale realului cu un grad mai
mic sau mai mare de generalizare simbolismul se diferentiaza de alte
curente pri faptul ca detine numeroase semnificatii in contextul poetic.
,,Natura e un templu ai carui stalpi traiesc
Si scot adesea tulburi cuvinte, c-ntr-o ceata;
Prin codri de simboluri petrece omu-n viata
Si toate-l cerceteaza c-un ochi prietenesc.
(C. Baudelaire, Corespunderi)

#2 Trasaturile esteticii simboliste

Sugestia sta la baza tehnicii simboliste la fel ca
si corespondentele, clar-obscurul, starea de
inefabil si simbolul. Tehnica sugestiei conduce
spre o zona a vagului, a ambiguitatii, prin care
se creeaza posibilitatea conexiunilor, a unor
lecturi multiple ale textului. Rolul sugestiei n
realizarea simbolurilor este foarte mare.
Mallarme susine c a numi un obiect este a
suprima trei sferturi din plcerea poemului i
adaug a sugera, iat visul!. Urmnd acest
principiu, poeii simboliti nu descriu, nu
nareaza, nu relateaz.












,








Vreau muzicii intaietate!
Astfel, Imparele prefer
Mai vagi, mai libere-n eter,
Fiind in tot, plutind pe toate.

Alege vorbele ce-ti vin
Sa para scoase din confuzii:
Ah, cantecele, gri iluzii
De Tulbure in Cristalin.

Sunt ochi splendizi de dupa voaluri,
Zi ezitand in amiezi,
Ori astrii-n azurii gramezi
Pe dulci, tomnatice fundaluri.

Nuanta eu ravnesc s-o caut,
Nuanta, nicidecum Culoare,
Nuanta doar-ingemanare,
De vis cu vis, de corn cu flaut!...

(Paul Verlaine, Arta)

#3 Trasaturile esteticii simboliste
Corespondentele reprezinta afinitatile invizibile dintre diferitele parti ale universului (eu
poetic si lume), care se traduc la nivelul receptivitatii prin simboluri si de asemenea. De
asemenea ele sunt un mod de sodare, de luminare a zonelor ascunse ale realitii. Principiul
corespondenelor audio-vizuale este cunoscut din secolul al XVII-lea, iar mai tarziu Voltaire a
descoperit analogii ntre tonurile muzicale i cele ale culorilor iar in poezie descoperirea
corespondenelor ii aparine lui Baudelaire. Prima data, corespondentele si-au gasit ecoul in
sonetul Corespondances de Charles Baudelaire, considerat ulterior arta poetica a
simbolismului.

,,Ca niste lungi ecouri unite-n departare
Intr-un acord in care mari taine se ascund,
Ca noaptea sau lumina, adanc, fara hotare,
Parfum, culoare, sunet se-gana si-si raspund.

Sunt proaspete parfumuri ca trupuri de copii,
Dulci ca un ton de flaut, verzi ca niste campii,
-Iar altele bogate, trufase, prihanite,

Purtand in ele-avanturi de lucruri infinite,
Ca moscul, ambra, smirna, tamaia, care canta
Tot ce vrajeste mintea si simturile-ncanta.
(Charles Baudelaire, Corespunderi)

#4 Trasaturile esteticii simboliste
Muzicalitatea
Arta simbolista se aproprie atat de mult de muzica deoarece simbolistii au
plasat n lumea de obiecte i fenomene starea de inefabil, de tain, care nu poate
fi descris i expus, ci numai sugerat. Datorita posibilitatilor de sugestie
absoluta, muzica este ridicata la rang de categorie poetica fundamentala.

,,Muzica inainte de toate.*+ Muzica mereu si totdeauna (P. Verlaine)
,,Poezia nu e decat muzica prin excelenta (S. Mallarm)
,,Arta versurilor nu este nici mai mult, nici mai putin decat arta muzicii (Al.
Macedonski)
,,E-o muzica de toamna
Cu glas de piculina,
Cu note dulci de flaut,
Cu tot de violina
Si-acorduri de clavire
Pierdute, in surdina;
Si-n tot e un mars funebru
Prin noapte, ce suspina
(G. Bacovia, Nocturna)

#5 Trasaturile esteticii simboliste
Prozodia
Marea invocaie a simbolitilor n materie de prozodie o constituie
introducerea n poezie a versului liber, ns nu toi poeii simboliti au renunat la
versificaia clasic(Mallarme, Verlaine, Rimbaud).
Poeii simboliti au dat importan problemelor de form, ritm, crend cele
mai savante armonii verbale, pauze, asonane i refrenuri. La unii se ajunge la un
joc gratuit, de pur virtuozitate, degenernd n formalism si manierism.


Reprezentani europeni

Charles Baudelaire (1821-1867)- este considerat poetul care a
revoluionat ntreaga liric francez i european prin originalitatea
volumului su controversat Les Fleurs du Mal (Florile rului"). Va avea
o influen puternic asupra viziunilor poetice ale autorilor de mai
trziu.


Paul Verlaine (1844-1896)- unul dintre cei mai citii dintre poeii
francezi, Verlaine cultiva o liric a sentimentelor intime, a variatelor
stri sufleteti, ntr-o atmosfer crepuscular i vag.


Jean Moras (1856-1910)- poet, eseist i critic literar grec, a scris n
limba francez. S-a cunoscut i-a fost prieten cu poetul romn Ion
Minulescu



Reprezentani romni


Alexandru Macedonski (1854-1920) a fost un poet i prozator;
dramaturg; sef de cenaclu literar, publicist romn. Un adevarat
manifest presimbolist, aparut n "Literatorul" din 15 iunie 1892, este
articolul lui Macedonski - Poezia viitorului.


George Bacovia (1881-1957) a fost un poet simbolist romn.
Scrierea sa poetic a fcut parte din curentul cunoscut ca
"simbolism dar i-a dovedit modernitatea i a rezistat probei
timpului: Bacovia a fost unul din cei mai mari poei interbelici,
alturi de Tudor Arghezi, Lucian Blaga sau Ion Barbu.


Ion Minulescu (1881-1944) a fost un poet i prozator romn,
reprezentant important al Simbolismului romnesc.


#1 Simbolismul romanesc

A inceput la Literatorul, revista legata de marile traditii ale literaturii romane,
de pasoptismul romantic si ancorata, cu adanca responsabilitate, in problemele
sociale si politice.
Meritul simbolismului este tocmai acela de a fi refacut sensibilitatea poeziei,
apeland la simbol, aluzie si la un limbaj inedit, cultiva sinteza.In ceea ce priveste
simbolismul romanesc, acesta se contureaza la sfarsitul secolului trecut si este un
produs al orasului.
O caracteristica fundamentala a caracterismului romanesc, care il
deosebeste de cel francez,este aceea ca isi asimileaza parnasianismul.De
asemenea, introduce in poezie cateva elemente noi. Scriitorii care apartin acestui
curent literar opereza foarte mult cu simboluri, ele avand menirea sa inlocuiasca
expresiile directe, iar raportul dintre simbol si realitatea sufleteasca nu este
dezvaluit, ci numai sugerat.
#2 Simbolismul romanesc
Trasaturile simbolismului romanesc nu difera esential de cele ale
simbolismului european, insa o analiza atenta poate constata o deplasare
de accent catre una sau alta dintre acestea.
Simbolistii romani, ca si cei europeni, sunt tentati de:
-investigarea unor zone tematice;
-preferinta pentru imagini vagi, fara contur;
-preferinta pentru clarobscur;
-obsesia culorilor (albul, violetul, negrul) si a instrumentelor ale caror
sunete sugereaza stari sufletesti (clavirul, pianul, vioara;)
-cautarea valentelor muzicale ale cuvantului (cadenta, aliteratia, asonanta,
ritmul launtric, repetitia, laitmotivul si refrenul);
-preocuparea pentru corespondente;
-descatusarea fanteziei poetice in utilizarea simbolului sau a sinesteziei;
-dorinta de a experimenta noi tipare in prozodie.

Bibliografie
Adriana Iliescu,Poezia simbolistica romaneasca
Ioan mihut, Simbolism. Modernism. Avangerdism
G. Badarau, Simbolismul
M. Raymond, De la Baudelaire la suprarealism
Lidia Bote, Simbolismul romanesc
Matei Calinescu, Conceptul modern de poezie