Sunteți pe pagina 1din 33

SIMBOLISMUL

STUDIUL DE CAZ
EUROPEAN
NR. V

NECULA ALINA
PETRE MIRUNA
SERBAN OANA
TUDORIE IULIANA

CUPRINS
Simbolismul-definiTie
Provenienta
Simbolismul romanesc
Ideologia si estetica simbolismului
Trasaturi ale simbolismului
Teme si motive simboliste
Reprezentanti ai simbolismului european
Reprezentanti ai simbolismului romanesc
Bibliografie

SIMBOLISMULDEFINITIE
Termenul de simbolism provine din cuvantul grecesc
symbolon si reprezinta un curent literar aparut in Franta la
sfarsitul secolului al XIX-lea, ca o reactie impotriva poeziei
retorice a romanticilor, a impersonalitatii reci a parnasienilor si
a naturalismului. In conceptia simbolistilor, descriptia rece,
parnasiana, ca si observatia meticuloasa, urmarind sa decupeze
o felie de viata, nu pot surprinde altceva decat o realitate
superficiala, o lume a aparentelor.
Simbolismul este un subsituent, inlocuind expresia directa,
vorbirea nationala, mediind cunoasterea pe calea analogiei si a
conventiei. Odata cu evolutia limbajului, acesta a devenit tot mai
complex, folosindu-se in toate domeniile culturii, iar in literatura
este un mod de constituire a imaginii artistice.

PROVENIENTA
Numele curentului a fost dat de poetul francez Jean Moras,
care, in 1886, a publicat un articol-program, intitulat Le
Symbolisme.In acelasi an s-a constituit gruparea simbolista,
condusa de poetul Stphane Mallarm.Tot atunci, Ren Ghil
infiinteaza scoala simbolist-armonista, devenita filozoficinstrumentalista. Alti poeti il considerau sef de scoala pe Paul
Verlaine;ei si-au luat numele de decadenti, ai caror
reprezentanti de seama sunt Arthur Rimbaud, Tristan
Corbire, Jules Laforgue. Acestia incepusera sa scrie cu mult
inainte de constituirea gruparilor in care s-au incadrat, astfel
ca, elementele curentului simbolist au aparut inainte de 1886.
Simbolismul patrunde mai tarziu in tarile europene cu
traditie culturala puternica, precum si in tarile din centrul si
sud-estul european unde genereaza scoli nationale:simbolism
polonez, maghiar, romanesc.

SIMBOLISMUL ROMANESC
Simbolismul s-a manifestat in literatura romana aproape
sincronic cu cel francez, avandu-l ca teoretician pe Alexandru
Macedonski, conducator al revistei Literatorul, in care acesta
publica articole teoretice semnate de el insusi ori de unii
discipoli, dorind astfel sa impuna noul curent, pe care il numea
simbolism instrumentalist. S-a impus dupa anul 1900, prin
poeti precum: Dimitrie Anghel, Stefan Petica, Ion Minulescu,
George Bacovia, D. Iacobescu, Demostene Botez. Sincronizarea
are mai multe cauze: o generatie noua se arata receptiva fata de
efervescenta mediilor artistice pariziene.
Simbolismul romanesc a cunoscut patru etape, precum:
I.

Momentul tatonarilor, al experientelor, marcat prin


activitatea lui Alexandru Macedonski la revista
Literatorul, care sustine ca poetul nu este decat un
instrument al senzatiilor primite de la natura, pe care le
transmite apoi in formulari inedite in poezia ce apare ca o
revarsare a sentimentului. Astfel, se poate accentua latura
romantica a poeziei.

Dupa 1890, in Arta versurilor, el releva faptul ca poezia are o


muzica interioara, care este altceva decat muzicalitatea prozodica.
Ideea va fi reluata in Poezia viitorului(1892), in care se afirma ca
poezia este muzica si imagine, forma si muzica. Originea ei s-ar
gasi in misterul universal. Poezia are o logica proprie, ea tinde sa
se deosebeasca de proza, creandu-si un limbaj al ei propriu.
Domeniul poeziei este departe de a fi al cugetarii. El este al
imaginatiei.
II. Activitatea literara a lui Ovid Densusianu, intemeietorul
revistei Viata noua. Simbolismul lui Densusianu este polemic prin
atitudinea de combatere a epigonismului eminescian prin
proclamarea principiului libertatii si a progresului in arta.
Densusianu cere o literatura noua, afirmand ca specificul
national apare in orice opera scrisa de romani. Meritul gruparii de
la Viata noua este ca introduc in poezia romana preocuparea
pentru tematica citadina, pledand pentru ridicarea maselor la
nivelul elitelor, pentru ca, in acceptia lui, arta pentru arta
inseamna arta inalta.

III. Simbolismul exterior, formal, care pune accent pe


muzicalitatea versurilor si pe efectele sonore obtinute prin resurse
fonetice apare in creatia lui Ion Minulescu. Poezia acestuia este
retorica, ceea ce contravine principiilor simboliste. Poetul
manifesta atractie pentru tehnica si motivele simboliste: numarul
fatidic, mirajul departarilor; il preocupa efectele sonore rezultate
din neologisme cantabile ( matelot, orologiu, cupola), numele
proprii exotice, frapante prin sonoritate. De provenienta simbolista
sunt tristetea, nota grava, plina de sugestii, jovialitatea si proza
retorica.
IV. Simbolismul autentic bacovian se instaureaza prin activitatea
literara a lui George Bacovia. Poezia lui are toate trasaturile
esentiale specifice simbolismului. Este un simbolism depresiv,
izvorat din situatia precara a proletarului intelectual. Cultiva
simbolul ca modalitate de surprindere a corespondentelor eului cu
lumea, natura, universul. Evoca idei, sentimente, senzatii pe calea
sugestiei. Manifesta preferinte pentru culorile intunecate.
Promoveaza auditia colorata principiul dupa care senzatiile
diverse, coloristice si muzicale isi corespund in plan afectiv,
sinestezia. Temele si motivele sunt tipic simboliste: targul de
provincie, nevroza, peisajul interiorizat, descompunerea materiei.
Dominanta este nelinistea continua.

IDEOLOGIE SI ESTETICA
Poezia simbolista este una exclusiv a sensibilitatii pure. Ea se
intoarce asupra sa; nu comunica, ci se comunica. Obiectul
poeziei simboliste il constituie starile sufletesti nelamurite,
fluide, care sunt transmise recurgand la analogie, la sugestie,
utilizand un limbaj poetic inedit.
Ca obiect al artei, simbolismul respinge conceptul de imitatie,
fiind proclamat domeniul impalpabilului si al imaginarului.
Inclinatia catre stari sufletesti nedefinite, are ca
reprezentari:nelinistea,plictisul,oboseala,disperarea.
Atitudinea comuna simbolistilor de pretutindeni este
respingerea mediocritatii unei societati stapanite de valori
materiale; intre societate si nonconformismul scriitorului se
deschide abisul.Pentru a atinge sufletul lucrurilor si adancurile
subconstientului, ei au recurs la analogie si corespondente, la
puterea de sugestie a muzicii si a simbolului. Poezia devine
fluida.

TRASATURI ALE SIMBOLISMULUI

SIMBOLUL
Simbolul este un substituent; el inlocuieste
expresia directa si mediaza cunoasterea pe
calea analogiei si a conventiei. Procedeu
artistic care inlocuieste si reprezinta altceva
decat elementul concret-real exprimat la
prima vedere, avand o semnificatie proprie,
pentru o realitate ascunsa, abstracta.

SUGESTIA
Sugestia sta la baza tehnicii simboliste, fiind calea poetica de
realizare a simbolului si de exprimare a legaturilor ascunse
dintre lucruri, a starilor vagi, nelamurite.

Poetii simbolisti precum: Ion Minulescu, Stefan Petica,


Baudelaire, Mallarme; nu descriu, ci comunica senzatii
corespunzatoare unor stari sufletesti. De exemplu, poezia despre
corabii, mari, insule, faruri exprima tentatia departarii si
dorinta de evaziune.

CORESPONDENELE
Corespondenele reprezinta un mod de sondare, de luminare a
zonelor ascunse ale realitatii. Ideea fundamentala a
simbolismului consta in exprimarea unor raporturi intre eul
poetic si lume, care se traduc la nivelul receptivitatii prin
simboluri. Ele si-au gasit pentru prima oara ecoul in literatura
in sonetul Corespunderi de Charles Baudelaire, considerat
ulterior arta poetica a simbolismului. De asemenea, Rimbaud,
in poemul Vocale, dezvolta ideea unor corespondente intre
culoare si sunet: A-negru, E-alb, I-rou, U-verde, O-albastru.
Pentru Ghil, dimpotriva: I-albastru, O-rou. In categoria
corespondentelor intra si analogiile intre senzatii, emotii,
tonuri.

SINESTEZIA
Sinestezia (corespondenta senzoriala) este o
figura de stil prin care se pun in relatie
realitati receptate de simturi diferite. Ea are,
pentru simbolisti, valoarea unei cai de acces
la unitatea misterioasa a lumii. Este prezenta
in celebrul vers Parfum, culoare, sunet sengana si-si raspund ( Corespunderi de
C.Baudelaire), in poezia Vocale de
Rimbaud, dar si in simbolismul romanesc:
Oh! Lucrurile cum vorbesc [] / Bronz,
catifea, lemn sau matase/ Prin grai aproape
omenesc (Rondelul lucrurilor de Al.
Macedonski).

MUZICALITATEA
In efortul poeziei de a-si crea un limbaj
pur, muzica este ridicata la rang de
Spun:
Spun: o
o floare,
floare, si
si
din
categorie poetica fundamentala, datorita
din uitarea
uitarea in
in care
care
vocea
posibilitatilor ei de sugestie absoluta:
vocea mea
mea
scufunda
scufunda orice
orice
Verlaine- Muzica inainte de toate. []
contur,
contur, altceva,
altceva,
Muzica mereu si totdeauna,
deci,
deci, decat
decat
Mallarme-Poezia nu e decat muzica prin
petalele
petalele stiute,
stiute,
excelenta, Macedonski- Arta versurilor
muzical
se
inalta
muzical
se
inalta
nu este nici mai mult, nici mai putin decat
ideea
ideea insasi
insasi si
si
arta
muzicii.
Muzicalitatea,
inteleasa ca senzatie interioara,
poate
fi
suava,
suava, floarea
floarea care
care
exprimata prin armonii verbale, pauze, asonante,
aliteratii,
lipseste
lipseste din
din orice
orice
refren si laitmotiv, prin repetitia obsedanta abuchet.
unor cuvinte, a
buchet.
anumitor vocale. Simbolistii cultiva poemul (Stephane
in proza sau
(Stephane
realizeaza inovatii prozodice, pentru creareaMallarme)
sugestiei si
exprimarea nestingherita de rigorile versului clasic a miscarilor
intime ale sentimentului poetic (muzica interioara).

TEME SI MOTIVE SIMBOLISTE


In diversitatea ei, tematica poeziei simboliste exprima o
atitudine noncoformista, de inaderenta la o lume prozoica,
mercantila. Poetii simbolisti destanuie starea de spleen, de
solitudine, nevrozesustinute de o intreaga recuzita
caracteristica simbolismului, care voaleaza suportul imediat al
acestor stari, izvorate din neacceptarea lumii date. In
majoritatea cazurilor ca si la noi, poetii se autoinfatiseaza ca
suflete obosite, deprimate pentru ca poezia este platita cu
bulgari de noroi(I. Minulescu), de aici starea de spleen: Sunt
obosit, Doamne, si putred ca un veac/Ce, ingrasat cu aur, cu fard
si cu minciuna,/Tanjeste melancolic si-asteapta sa
apuna,/Simtind ca-l stapaneste o boala fara leac(D. Iacobescu).
Apare si ideea de geniu trist, inchis in cerc barbar si fara
sentiment(G. Bacovia).

Motivul singuratatii descinde din romantism, in simbolism


pierzandu-si grandoarea si devenind intim. Stefan Petica ii da
o dimensiune tragica:Batui la portile straine,/Si-nchise
poetile-au ramas. Nota de singuratate este imbogatita cu
melancolia tacerii, cu gesturi nehotarate, cu tristeti
apasatoare. Efectul singuratatii este melancolia si spleen-ul.
Motivul spleen-ului presupune un amestec de plictiseala
profunda, dezolare si tristete abstracta,fara ca poetul sa
ajunga la deceptie si pesimism propriu-zis, ca in
romantism.(Lidia Bote)
Stefan Petica interpreteaza acest motiv in versuri sonore, nu
intotdeauna adecvate naturii lui: Mi-e dor de-un cantec plin
de jale,/De-o adiere parfumata, in timp ce Iacobescu si
Bacovia il comunica la modul autentic. Simbolismul cultiva un
rafinament al senzatiilor si al emotiilor, obtinut prin
poetizarea vietii urbane sau transfigurarea unor taramuri
exotice, necunoscute. Poetii simbolisti sunt atrasi, in evadarile
lor, de mister, de dorinta de a se elibera din mediul inchis,
apasator, acestea constituind o adevarata categorie tematica in
simbolismul romanesc: Intindeti panzele, baieti.../Un vant
subtire se ridica,/Albastra mare se despica-Macedonski.

Natura .Spre deosebire de poezia romantica, natura nu mai este subiect, ci


stare sufleteasca, exprimata muzical ori cromatic, sau ca decor. Astfel,
parcul, gradina, statuile, orizonturile marine sunt prezentate static. In jurul
obiectelor plutesc muzica si parfumul, in spatii nedefinite, ca si in poezia lui
Baudelaire; poetii isi propun sa dezvaluie corespondenteledin natura.
Simbolistii canta amurgurile subordonate starilor afective; tonul unora este
insa explicativ: Stefan Petica marturiseste ca, asa cum se stinge seninul zilei
asa pierit-a caldura altor zile bune, Davidescu evoca amurgul pe fluviu,
Elena Farago canta soaptele amurgului, Bacovia devine un liric al
culorilor, auditiile lui fiind colorate. Natura lui Bacovia este aparent statica,
insa in realitate toamna plansul, somnul, frigul, caldura, rasul, ploaia se
misca intocmai fiintelor vii. Culorile dominante sunt cenusiul, negrul, albul;
culorile obsesiei; rosul, violetul, galbenul, expresii ale starilor anxioase.
Ploaia si toamna ii strivesc sensibilitatea.
Motivul ploii si al toamnei apare la toti simbolistii. Sentimentul ploii aduce
stari depresive:Ce melancolie,/Ploua,ploua,ploua, pana la enervare
exasperanta:O bolnava fata vecina racneste la ploaie razand.
Exista si spleen-ul de iarna, spectacolul ei este lugubru, nevroza generand
adevarate stari de delir:Hau, hau, departe la stele-nghetate. Iarna, cerul
este de plumb, ca si toamna: pustiul se lateste si peste lume ninge ca-ntr-un
cimitir.

Primavara va fi si ea generatoare de nevroze. Culorile crude, soarele anemic


ii strivesc poetului nervii, de aceea, va exclama: Trupul ce-ntreg ma doare
(G.Bacovia). Alteori, primavara este receptata intr-un alt registru, cu toate
simturile: o picatura parfumata, cu vibrari de violet.
Iubirea. Simbolistii nu incadreaza tematica iubirii in contextul naturii. Cele
doua elemente nu formeaza, ca la romantici, un tot, insa poetii vor gasi
corespondente in comunicarea sentimentelor si vor exprima uneori direct
sentimentul, implicand trairi intense, manifestate prin reactii vitaliste sau
maladive. In poezia de dragoste, Bacovia pastreaza ecouri eminesciene sau,
gesticuland, rasul se amesteca cu plansul; alcoolul, tremurul, suspiciunea,
spaima, nevoia de ocrotire isi fac loc pe rand: Deschide, da drumul,
adorato,/Cu crengi si foi uscate am venit, Asculta, tu, bine iubito,/Nu plange
si nu-ti fie teama,/Asculta, cum greu, din adancuri,/Pamantul la dansul ne
cheama. Este subliniata latura intimista a poeziei de dragoste, prin prezenta
obiectelor. Pe Bacovia, interiorul camerei il apasa: lampa afumata, hartiile de
scris, fotoliile si soba se subordoneaza unei anumite stari: i mn fotoliul
spre sob,/La horn s ascult vijelia,/Sau zilele mele - totuna -/A vrea s lenv simfonia./Mai spune s-aduc i ceaiul,/i vino i tu mai aproape,/Citetemi ceva de la poluri,/i ning... zpada ne-ngroape., Minulescu vine cu o
poza juvenila de incorigibil sentimental,usor superficial: tu crezi c-a fost
iubire-adevarata,/Eu cred c-a fost o scurta nebunie.

Instrumentele muzicale . Simbolismul aduce in poezie o


gama de instrumente muzicale, realizand corespondente
intre emotie si instrumentul muzical: vioara, violina exprima emotii grave; clavirul-tristetea si sentimentul
disperat al iubirii; caterinca evoca medii sarace; fluierul
este funebru; fanfara trezeste melancolii; melancolia
constituie motive uneori exterioare,decorative. La noi, St.
Petica evoca mai toate instrumentele muzicale; vioara,
mandolina, pian, harfa. D.Iacobescu, I.Minulescu,
N.Davidescu percep muzica sentimental, iar Bacovia, grav,
dezvaluindu-ne stari nevrotice: Iubita canta-un mars
funebru.../Ea plange, si-a cazut pe clape,/Si geme greu ca in
delir.../In dezacord clavirul moare. Culorile sunt in
corespondenta cu instrumentele muzicale, pelicula este o
pictura parfumata a primaverii; amurgul insoteste
cantecul viorilor(St. Petica-Cand viorile tacura). Muzica
lui Bacovia este stridenta si irita, la Davidescu este
maiestuoasa, la St. Petica - vaporoasa, iar la Minulescu se
tanguie in romante.

REPREZENTANTI AI SIMBOLISMULUI
EUROPEAN
Corespunderi
de Charles Baudelaire
Natura e un templu ai carui stalpi traiesc
Si scot adesea tulburi cuvinte ca-ntr-o ceata;
Prin codri de simboluri petrece omu-n viata
Si toate-l cerceteaza cu glas prietenesc.
Ca niste lungi ecouri unite-n departare
Intr-un acord in care mari taine se ascund,
Ca noaptea sau lumina, adanc, fara hotare,
Parfum, culoare, sunet se-ngana si-si raspund.
Sunt proaspete parfumuri ca trupuri de copii
Dulci ca un ton de flaut, verzi ca niste campii
- Iar altele bogate, trufase, prihanite,
Purtand in ele-avanturi de lucruri infinite,
Ca moscul, ambra, smirna, tamaia care canta
Tot ce vrajeste mintea si simturile-ncanta.

Charles Baudelaire
(1821-1867)

Considerat precursor al poeziei moderne, poetul, esteticianul si


criticul francez Charles Baudelaire, se situeaza la raspantia din
care poezia se desparte de romantism, alegand definitv calea
modernismului. Biografia i opera lui intruchipeaza perfect
mitul poetului blestemat. Viata de boem a lui Baudelaire
ilustreaz revolta impotriva societatii si revansa artistului,
constient de propria superioritate fata de spiritul burghez.
Baudelaire incalca flagrant principiile estetice ale epocii, atunci
cand confera un alt scop artei: explorarea partii ascunse a lumii,
dezvaluirea impalpabilului, depasirea aparentelor si sondarea
adancimilor universului, cautand in mod deliberat o estetica a
profunzimilor.
Metafora obsesiva a creatiei sale este abisul, le gouffre, iar
coordonatele fundamentale ale viziunii sale sunt: oceanul, marea,
infernul. Imagini ale vidului (golul, prapastia) apar cu mare
frecventa in universul sau poetic si sugereaza stari de disperare si
de cadere in absurd.

n vocea sa se auzeau italice si majuscule initiale.Gesturile sale erau


ncete, rare, sobre, inea minile apropiate de trup, cci avea oroare de
gesticulaia meridional.Nu-i plcea nici vorbirea volubil, iar rceala
britanic i se prea de bun-gust.Despre Baudelaire se poate c era un dandy
rtcit n mijlocul boemei(Teophile Gautier)
Att moral ct i fizic, am avut mereu senzaia abisului, nu numai abisul
somnului, dar i abisul aciunii, al visului, al amintirii,al regretului i al
remucrii, al frumosului, al numruluiAcum m simt tot timpul
ameit(Charles Baudelaire)
In Structura liricii moderne, Hugo Friedrich constata: o trstur
fundamental a lui Baudelaire e disciplina sa spiritual i claritatea contiinei
sale artistice. El ntrunete geniul poetic i inteligena critic. Concepiile despre
procesul poetic stau pe aceeai treapt cu poezia nside altfel, aceste
concepii au avut mai mult influen asupra epocii urmtoare dect lirica sa.

Arta Poetica
de Paul Verlaine
Vreau muzicii intaietate!
Astfel, Imparele prefer,
Mai vagi, mai libere-n eter,
Fiind in tot, plutind pe toate.
Alege vorbele ce-ti vin
Sa para scoase din confuzii:
Ah, cantecele gri, iluzii
De Tulbure in Cristalin!

Alunga Poanta ce ucide


Si crudul Spirit, Ras impur,
Ce lacrimi scot in ochi de-azur,
Si izul trivial de blide!

Suceste gatul elocintei,


Si bine faci cand, cu putere,
Astamperi Rima-n chingi severe,
Sunt ochi splendizi de dupa voaluri, Ea, sclava a nesocotintei...
Zi ezitand in amiezi,
Ori astri-n azurii gramezi
Ah, Rima-numai chin si sila!
Pe dulci, tomnatice fundaluri.
Ce surd copil ori negru drac
Scorni bijuteria fleac
Nuanta eu ravnesc s-o caut,
Ce suna gol si fals sub pila?
Nuanta, nicidecum Culoare,
Nuanta doar-ingemanare
Deci,muzica mai mult, mereu,
De vis cu vis, de corn cu flaut!
Iar versul tau aripi inalte
Sa prinda, nazuind spre alte
Iubiri si bolti de Empireu!
Sa fie buna aventura
Cand sufla zgribulitii zori
Prin minte si prin cimbrisori...
Tot restul e literatura.

Paul Verlaine
(1844-1896)

Spleen
dePaulVerlaine
dePaulVerlaine

Erau prea rosii trandafirii,


Prea neagra iedera pe ram.
Cad jertfa deznadajduirii,
De cum te misti, ca nu te am.
Prea bland si prea albastru cerul
Si valurile-n larg pre verzi...
O frica m-a patruns ca gerul,
Ca fugi, te pierd si ca te pierzi.
Ma oboseste merisorul,
Luciosul ilexului strai
Si campul infinit ca dorul,
Dar nu si tu, iubire, vai!

Poet si autor francez, unul dintre


promotorii liricii franceze moderne,
reprezentant prestigios al simbolismului
european. Este privit de simbolistii
francezi ca sef al curentului. A avut o
viata boema, de poet blestemat, ce
contrasteaza in planul creatiei cu
aspiratia spre puritate si candoare.
Verlaine cultiva o lirica a
sentimentelor intime, a variatelor stari
sufletesti, intr-o atmosfera crepusculara
si vaga.El afirma ca arta inseamna a fi
absolut tu insuti si formuleaza, in
versurile celebre din Arta poetica, notele
caracteristice ale esteticii simbolismului:
Muzica inainte de toate; Suceste gatul
elocintei; Nuanta, nicidecum Culoare.

Nimeni n-a fost mai puin teoretician ca el, mai puin preocupat de ambiiile
estetice i filosofice ale contemporanilor si, mai puin alchimist( ca de pild
Mallarm), mai puin vizionar i profet (ca Rimbaud).El s-a nscut pentru a duce
la perfeciune lirismul intim i sentimentul (Marcel Raymond)

Briz marin
Briz marin
deStephaneMallarme
deStephaneMallarme
Ah! carnea-i trist iar crile, citite toate.
Ah! carnea-i trist iar crile, citite toate.
S fug, s fug de-aici! Simt psri mbtate
S fug, s fug de-aici! Simt psri mbtate
Ce zboar printre spume i boli nemaivzute!
Ce zboar printre spume i boli nemaivzute!
Nici vechi grdini, nici parcuri n ochii mei rsfrnte
Nici vechi grdini, nici parcuri n ochii mei rsfrnte
Nu pot reine-un suflet, din plin scldat de mare
Nu pot reine-un suflet, din plin scldat de mare
O, nopi! Nici chiar lumina pustie-a lmpii clare
O, nopi! Nici chiar lumina pustie-a lmpii clare
Pe foaia mea nescris cu albul ei de paz,
Pe foaia mea nescris cu albul ei de paz,
Nici tnra femeie cu pruncul ce-alpteaz.
Nici tnra femeie cu pruncul ce-alpteaz.
Azi vreau s plec! O, nav, cu dulcile-i tangaje
Azi vreau s plec! O, nav, cu dulcile-i tangaje
Sus ancora, s mergem spre-exotice miraje!
Sus ancora, s mergem spre-exotice miraje!
Un vechi Plictis n care tnjesc sperane triste
Un vechi Plictis n care tnjesc sperane triste
Mai crede-n fluturarea suprem de batiste!
Mai crede-n fluturarea suprem de batiste!
i poate-acele vele ce-ademenesc furtuni,
i poate-acele vele ce-ademenesc furtuni,
n naufragii vntul le-arunc n genuni,
n naufragii vntul le-arunc n genuni,
Nici rm fertil, nici vele - pierdui, pierdui sunt
Nici rm fertil, nici vele - pierdui, pierdui sunt
toi...
toi...
Dar inim, ascult-i cntnd pe mateloi!
Dar inim, ascult-i cntnd pe mateloi!

Stphane
Mallarm
(1842-1898)

Mallarm a trecut printr-o criza spirituala de mare intensitate


in 1866, din care iese marturisind ca, dupa ce a gasit Neantul, a
gasit si Frumosul. Asadar, Neantul nu este capat, ci punct de
plecare. Ca si Baudelaire, crede ca, prin analogii, poetul
transcede realitatile cotidiene si ajunge la o esenta ideala.
Imaginile recurente in imaginarul poetic
mallarmmean( evantaiul, pasarea, oglinda, lebada) nu sunt
zugravite sau descrise in maniera parnasiana, ci devin aluzii,
sugestii, simboluri. In plan poetic se produce o reinventare a
lumii si a cuvantului, proces pe care Mallarm l-a numit
transpunere. Ca sa obtina efectele aluzive si sugestive, poetul
isi ia libertatea dislocarii sintaxei consacrate de uzul limbii. De
aici provine impresia de ermetism a poeziei lui, fraza poetica nu
are obisnuita liniaritate, ci apare ca o constructie in arabesc.
Astfel, lectura este dominata de incertitudine si ambiguitate.
Era profesor de englez undeva n provincie, dar coresponda regulat cu
Parisul. A publicat n Parnas, versuri de o noutate care a scandalizat jurnalele.
Nu s-a sinchisit de nimic, pentru a fi pe placul delicailor, cci era cel mai greu de
mulumit dintre toi delicaii. Ru primit de critic, acest rar poet va supravieui
atta timp ct va exista o limb francez care s mrturiseasc despre uriaele
sale eforturi.(Paul Verlaine)

Vocale
Vocale

de Arthur Rimbaud
de Arthur Rimbaud

A negru, E alb, I rosu, U verde, O de-azur,


A negru, E alb, I rosu, U verde, O de-azur,
Latentele obrsii vi le voi spune-odata;
Latentele obrsii vi le voi spune-odata;
A - golf de umbra, chinga paroasa-ntunecata
A - golf de umbra, chinga paroasa-ntunecata
A mustelor lipite de-un hoit, jur mprejur;
A mustelor lipite de-un hoit, jur mprejur;
E - corturi, aburi candizi, umbela-nfiorata,
E - corturi, aburi candizi, umbela-nfiorata,
Regi albi, ghetari ca lancii trufase, de-otel
Regi albi, ghetari ca lancii trufase, de-otel
pur;
pur;
I - purpuri, snge, rsul unei frumoase guri
I - purpuri, snge, rsul unei frumoase guri
Cuprinsa de mnie, sau de cainta beata;
Cuprinsa de mnie, sau de cainta beata;
U - cicluri, framntare a verzilor talazuri,
U - cicluri, framntare a verzilor talazuri,
Adnca, pace-a turmei ce paste pe izlazuri
Adnca, pace-a turmei ce paste pe izlazuri
Si-a urmelor sapate pe frunti de alchimie;
Si-a urmelor sapate pe frunti de alchimie;

Arthur
Rimbaud
(1854-1891)

O - trmbita suprema cu tipatul ciudat,


O - trmbita suprema cu tipatul ciudat,
Taceri pe care ngeri si Astri le strabat
Taceri pe care ngeri si Astri le strabat
- Omega, raza-n Ochii sai, pururi viorie!
- Omega, raza-n Ochii sai, pururi viorie!

Arthur Rimbaud realizeaza cea mai indrazneata tentativa de


schimbare a lumii prin poezie. El vede esenta prometeica a
poetului: talhar care fura focul si ii atribuie acestuia un rost
suprem sa patrunda in taramul invizibilului, sondand straturile
cele mai adanci ale necunoscutului. In acest scop, Rimbaud cauta
caile de acces: se apropie de pitagorism si de orfism, se indreapta
spre filozofiile orientale( doctrine hinduse, budism, zen), spre
alchimie si se lasa atras de filozofia oculta si de scrierile ezoterice.
Are convingerea ca printr-o asemenea cunoastere dobandeste
puteri supranaturale.
Iesind din perimetrul ratiunii, folosind dereglarea voita a
tuturor simturilor, poetul patrunde in irealitatea care ii provoaca
stari stranii, viziuni, care il duc in pragul nebuniei si al mortii.
Renuntarea la poezie se poate explica si cu un gest de autosalvare,
determinat de neputinta de a mai suporta asemenea exaltari si
halucinatii. Creatia poetica a lui Rimbaud, realizata intr-un timp
concentrat si plin de evenimente istorice si biografice, marcheaza
sfarsitul poeziei traditionale si al limbajului poetic consacrat.
Poetul enunta prin celebra formula je est un autre, taramul pe
care il va explora poezia moderna: abisul propriu, meandrele
interioare. Titlurile ciclurilor de poezii indica limpede
vizionarismul rimbaldian: Corabia beata, Un anotimp in
Infern, Iluminari.

Strlucirea lui, aceea a unui meteor aprins fr alt motiv dect


propria-i prezen, nind de unul singur pentru a se stinge
apoi.Apariia acestui trector colosal n-a fost pregtit de nici o
mprejurare literar.(Stphane Mallarm)

REPREZENTANTI AI SIMBOLISMULUI
ROMANESC
Rondelul rozelor ce
mor

E vremea rozelor ce mor,


Mor n grdini, si mor si-n mine
S-au fost att de viat pline,
Si azi se sting asa usor.
n tot, se simte un fior,
O jale e n orisicine.
E vremea rozelor ce mor
Mor n grdini, si mor si-n mine.
Pe sub amurgu-ntristtor,
Curg vlmsaguri de suspine,
Si-n marea noapte care vine,
Duioase-si pleac fruntea lor...
E vremea rozelor ce mor.

XI
de Stefan Petic

Serbare
sgomotoas
Ca-n blci, decor banal;
O bolt luminoas
Scldat-n aur pal.
Pe culmea azurie
Chiar soarele de-aram
Se pare-o jucrie
De proast melodram.

Curcubeul
Anghel

de Dimitrie

Ce schimbtoare e la
munte
Lumina, cat ai scapara,
Un curcubeu a-ntins o
punte
Din casa mea pan la a
ta.
Si-un gand, un gand
nebun imi vine!
- Aa-s poeii uneori
S ma avnt pn la tine
Pe puntea asta de

Roman negativ
de Ion Minulescu
N-a fost nimic din ce-a putut s fie,
i ce-a putut s fie s-a sfrit...
N-a fost dect o scurt nebunie
Ce-a-nsngerat o lam, lucioas, de cuit!...
N-am fost dect doi cltori cu trenul,
Ce ne-am urcat n tren fr tichete
i fr nici un alt bagaj dect refrenul
Semnalului de-alarm din perete!...
Dar n-am putut cltori-mpreun...
i fiecare-am cobort n cte-o gar,
Ca dou veverie-nspimntate de furtun
Furtuna primei noastre nopi de primvar!
i-atta tot!... Din ce-a putut s fie,
N-a fost dect un searbd nceput
De simplu "fapt divers", ce nu se tie
n care timp i-n care loc s-a petrecut!...

Crize
de George Bacovia

Trista, dupa un copac, pe cmp


Sta luna palida, pustie De vnt se clatina copacul Si simt fiori de nebunie.
O umbra mormaind paseste...
E om... att, si e destul...
Si-acum ne-om gtui tovarasi:
El - om flamnd, eu - om satul.
Dar vezi... m-a ocolit acuma...
El s-a temut mai mult, mai mult, saracul...
Pe luna palida, pustie,
De vnt se clatina copacul...

BIBLIOGRAFIE
http://simbolismuleuropean.blogspot.ro/2011/03/corespund
eri.html
http://www.referatele.com/referate/romana/online49/EseuSimbolismul-european-si-romanesc---Ideologia-si-esteticasimbolismului-Alexandru-Macedonski-teo.php
http://www.romanianvoice.com/poe
zii/poeti/bacovia.php
https://www.google.ro/imghp?
hl=ro&ei=m4WIVKeTAcjNO_b9gNgK&ved
=0CAMQqi4oAg
https://www.google.ro/search?
hl=ro&site=imghp&tbm=isch&source=hp&biw=1360&bih=643&q=
caracteristici+ale+simbolismului&oq=caracteristici+ale+&gs_l=img.
1.9.0i24l10.5000.15255.0.19456.19.16.0.2.2.0.1068.1068.71.1.0.msedr...0...1ac.1.60.img..16.3.1086.TWctC2ZpXU8#imgdii=_

S-ar putea să vă placă și