Sunteți pe pagina 1din 10

SIMBOLISMUL EUROPEAN SI ROMANESC

SIMBOLISMUL EUROPEAN
Simbolismul este un curent literar aparut in Franta,ca reactie impotriva
parnasianismului,a romantismului retoric si a naturalismului ,promovand
conceptul de poezie moderna.
Considerat din perspectiva social-istorica,simbolismul apare ca produs si
expresie a starii de spirit generate de agravarea contradictiilor societatii
capitaliste de la sfarsitul secolului al XIX-lea.
Numele curentului a fost dat de poetul ean Moreas,care in 1886,a publicat un
celebru articol-manifest,e s!mbolisme.In acelasi an s-a constituit gruparea
care s-a autointitulat "simbolistasi in fruntea careia s-a gasit poetul #tep$ane
%allarme.&ot atunci,'ene ($il infiinteaza scoala "simbolist-armonista,devenita
apoi "filozofico-instrumentista.)lti poeti de orientare antiparnasiana il considerau
sef de scoala pe *aul +erlaire,ei si-au luat,in semn de sfidare,numele de
"decadenti.'eprezentanti de frunte ai decadentilor sunt )rt$ur 'imbaud,&ristan
Corbiere,-ules aforgue.)cesti poeti si multi alti incepusera sa scrie cu mult
inainte de constituirea gruparilor in care s-au incadrat. )stfel ,elemente ale
curentului simbolist au luat nastere nu in 1886,ci mult mai devreme, cuprinzand
pe toti poetii !e orietare antiparnasiana"uniti in e#ortul !e a !escoperi
esenta poe$iei%
Curentul parnasian,aparut la inceputul celei de a doua .umatati a secolului al
XIX-lea,ca reactie impotriva romantismului,dusese versul la perfectiune
formala,dar deliricizase poezia,golind-o de emotie.Simbolismul restituie
poe$iei sensibilitatea si emotia"insa nu la mo!ul !irect/pe calea efuziunii
spontane,prin enunturi de idei ,descriei sau naratiune0,ci recur&an! la alu$ie"la
analo&ie"la su&estie"utili$an! un limba' poetic ine!it"comunican! in!eosebi
sen$atii neobisnuite"stari su#letesti imprecise"va&i"vaporoase%
I!eolo&ia si estetica simbolismului #imbolismul reprezinta o reactie
antipozitivista si antirationalista.*oetii simbolisti vor prelua din scolile anterioare
tot ce se potrivea spiritului lor nelinistit si dornic de "altceva decat ceea ce le
putea oferi mediul ambiant si vor fi receptivi la tot ce este nou in domeniul
filozofiei,al picturii,al muzicii,al stiintelor si al artelor in general.#unt pretuiti in
special +ilon ,'acine , C$ateaubriand,1erval,amartine.#imbolisti preiau idei
filozofice din 2ic$te,3egel, #c$elling,#c$open$auer,sunt atrasi de poezia lui
1ovalis,a lui *oe si 4$itman,de arta orientala.)vand multe asemanari cu
simbolismul francez, simbolismul romanesc nu este o simpla varianta a lui.5l a
aparut si s-a dezvoltat in cu totul alte conditii social-istorice si mai ales in cu totul
alt context literar.#imbolismul romanesc nu a avut un caracter antiparnasian,ci si-
a asimilat parnasianismul.
&ermenul de "simbolismprovine din cuvantul grecesc "s!mbolon ,intrat in limba
prin filiera franceza.Simbolul este un substituent,el inlocuieste expresia
directa,vorbirea notionala,mediind cunoasterea pe calea analogiei si a
conventiei.6 data cu evolutia limba.ului,simbolul a devenit tot mai complex,
folosindu-se in toate domeniile culturii,iar in literatura este un mod de constituire
a imaginii artistice.
#imbolul literar concentreaza in imagini elemente ale realului cu un grad mai mic
sau mai mare de generalizare.In cuprinsul romantismului,simbolul ramane insa,
ca in literatura premergatoare nu se diferentiaza foarte net de alegorie.In
simbolism raportul !intre simbol si realitate este su&erat%Curentul se
!i#erentia$a !e altele tocmai prin #aptul ca !a ima&inilor poetice #unctia
implicit si nu e(plicit simbolica.
a baza te$nicii simboliste stau su&estia"corespon!entele"clar-obscurul
"spleen-ul"starea !e ine#abil, simbolul se realizeaza prin sugestie,de aceea
7audelaire numea poezia "o specie de vra.itorie evocatoare.'olul sugestiei in
realizarea simbolurilor este foarte mare.%allarme sustine ca "a numi un obiect este
a suprima trei sferturi din placerea poemuluisi adauga "a sugera,iata visul8.9rmand
acest principiu,poetii simbolisti nu !escriu"nu narea$a"nu relatea$a.5i resping
anacdotica ,fabula,reporta.ul..Ei comunica mai ales sen$atii )ol#active"
vi$uale* corespun$atoare unor stari su#letesti%
Corespon!entele sunt un mod de sondare,de luminare a zonelor ascunse ale
realitatii.I!eea #un!amentala a simbolismului consta in e(primarea unor
raporturi intre eul poetului)universul mic*si lume)universul mare*care se
tra!uc la nivelul receptivitatii prin simboluri%Ele tin! sa e(prime relatiile ce
e(ista"pe ba$a unor a#initati secrete"intre partile componente ale totului
cosmic"in cate&oria corespon!entelor intra si analo&iile !intre
sen$atii"emotii"ima&ini !e naturi !i#erite.
/*rincipiul corespondentelor audio-vizuale este cunoscut din secolul al X+II-lea.
%ai tarzi,+oltaire va descoperi analogii intre tonurile muzicale si cele ale culorilor.
iszt si 7erlioz au sesizat si ei legaturi intre sunet si culoare.2izicianul german
3ermann von 3elm$oltz/18:1-18;<0a dovedit stiintific existenta unor relatii intre
senzatiile vizuale si cele auditive.5xista deci,obiectiv,corespondente intre
senzatii, intre elemente ascunse ale universului,intre sunet si culoare.)ceasta
descoperire a fost formulata in epoca simbolista si ea s-a numit "auditie
colorata.0
In poezie,descoperirea corespondentelor apartine lui 7audelaire
/Correspondances-es fleurs du mal0.*oezia are ca punct de plecare credinta ca
e(ista o unitate a lumii in temeiul careia sen$atiile !e or!in !i#erit comunica
intre ele=Parfum,culoare,sunet se-ngana si-si raspund.&aina aceasta adanca
nu se ofera oc$iului comun,care observa numai exterior lumea,ci aceluia
inzestrat cu facultati superioare,al artistului.*oetul devine demiurgul care creeaza
lumea din cuvinte menite sa sugereze idei fundamentale,principii
metafizice/%allarme0.'imbaud,in poemul "+ocale,dezvolta ideea unor
corespondente intre culoare si sunet=)-negru, 5-alb,I-rosu,9-verde,6-
albastru.5ste ceea ce se c$eama sineste$ie)mi'loc prin care sunt puse in
relatie !e ec+ivalenta realitati receptate !e simtiri !i#erite,trans#erul
elementelor"speci#ic sineste$iei"este meta#oric*.*entru ($il,dimpotriva,I este
albastru, 6-rosu.In concluzie,la baza simbolismului sta aceasta osmoza dintre
poet si lumea din .ur,dar nu in sensul cautarilor de analogii usor de stabilit intre
starea de spirit si natura,ca in poezia populara sau la romantici,ci in sensul ca
simbolistii vad in sufletul individual c$intesenta vietii cosmice, a palpitului vital
existent in intreaga natura.
#imbolistii vor plasa in lumea de obiecte si fenomene starea !e ine#abil"!e
taina"care nu poate #i !escrisa si e(pusa"ci numai su&erata"ast#el arta
simbolista se apropie atat !e mult !e mu$ica.)u pledat pentru muzica
+erlaine-"muzica inainte de toate,%allarme-face distinctie intre valoarea
muzicala si cea notional-poetica a cuvintelor,%acedons>i,pentru care "arta
versurilor este arta muzicii.Cuvintele capata nuante subtile,ele devin
muzica.Cateva poezii simboliste au fost puse pe note-"Canta un matelota lui I.
%inulescu,1ote de primavaraa lui (. 7acovia.
%area inovcatie a simbolistilor in materie de pro$o!ie o constituie intro!ucerea
in poe$ie a versului liber,insa nu toti poetii simbolisti au renuntat la versificatia
clasica/%allarme,+erlaine,'imbaud0.In 2ranta versul liber a fost introdus de
(ustave ?a$n.'ene ($il utilizeaza si el versul liber,incercand sa substituie
sensul notional al cuvintelor expresivitatea lor muzicala.+ersul clasic apare
multor poeti simbolisti ca insuficient,rima este considerata ca o simpla
conventie,de aceea,ei a.ung la concluzia ca sfoara asimetrica,cu versificatie
libera,in ritm variabil,corespunde muzicii interioare.+ersul liber produce efecte
muzicale deosebite. *oemul "3inoval lui %acedons>i renunta la versul liber,sub
motivul ca aceasta prezinta pericolul alunecarii spre proza ritmica.In poezia
romaneasca versul liber se deosebeste la 6v. @ensusian,I. %inulescu,&.
)rg$ezi,. 7laga.
Poetii simbolisti au !at importanta problemelor !e #orma"ritm"crean! cele
mai savante armonii verbale"pau$e"asonante si re#renuri.a unii se a.unge la
un .oc gratuit,de pura virtuozitate,degenerand in formalism,manierism.
*oezia simbolista romaneasca
)pare la sfarsitul secolului al XIX-lea,perioada macinata de adanci contradictii
sociale. Ca si in 2ranta ,simbolismul este si la noi produsul orasului,el se naste
impotriva inflatiei de poezie minora a epigonilor eminescieni si a
semanatorismului,cum facea abuz de teme morale,de limba. taranesc,de
"taranism sectar/6vid @ensusianu0.'eprezentatii curentului vor fi simbolisti si
"decadenti=intre cele doua fete ale miscarii simboliste apar,interferente,la #tefan
*etica,@. )ng$el,Ion %inulescu,@. Iacobescu,(eorge 7acovia
Poe$ia romaneasca premer&atoare simbolismului nu-si pierde lirismul asa
cum
s-a intamplat cu poezia parnasiana franceza,ci,dimpotriva,ea s-a inviorat sub
pana lui 5minescu,%acedons>i si Cosbuc.%i$ai 5minescu a
insemnat,istoriceste,pentru poezia romaneasca ceea ce a insemnat 7audelaire
pentru poezia franceza.@e aceea,
s-a spus ca simbolismul romanesc deriva din 5minescu si ca,in faza lui
initiala,este eminescianizat.%i$ai 5minescu,desi format la scoala romantica
germana,sub impulsul "spiritului epociivine in poezie cu o muzica apropiata de
cea simbolista /"%elancolie,#e bate miezul noptii0.2aptul e de inteles,dat fiind
ca unul din izvoarele simbolismului a fost tocmai romantismul german.Curentul
simbolist romanesc este eterogen,de aceea avem multi reprezentanti=#tefan
*etica,Iuliu Cezar #avescu,@. )ng$el,I. %inulescu,(. 7acovia,@. Iacobescu,I.%.
'ascu,5mil Isac, )l.&.#tamatiad,1. @avidescu,5lena 2arago.Ceea ce au comun
este efortul de a largi tematica poeziei,prin exploatarea universului urban,si de a
innoi expresia lirica.
"#imbolismul romanesc parcurge o etapa estetico-teoretica,incepand din
188A,prin )l. %acedons>i,o perioada de cautari si experiente/18;:-1;A80,una de
plenitu!ine/1;A8-1;1<0si,in sfarsit,una de !eclin/1;1<-1;:A0/cf idia 7ote0
Ale(an!ru Mace!ons-i-teoretician al simbolismului
a revista "iteratorul 188A, )l. %acedons>i desc$ide calea noii orientari
artistice.&eoretizand simbolismul, el a dovedit totodata gust si simpatii pentru mai
toate celelalte curente literare cu caracter novator.)dordand, inainte de
188A,problema artei romantice si a celei simboliste,%acedons>i sustine ca poetul
nu este decat un instrument al senzatiilor primite de la natura,pe care le
transmite apoi in formulari inedite,poezia ii apare ca o revarsare a
sentimnetului.*oetul accentua,astfel,latura romantica a poeziei.@upa 18;A,in
")rta versurilor,el releva faptul ca poezia are o muzica interioara,care este
altceva decat muzicalitatea prozodica.Ideea va fi reluata in "*oezia
viitorului/18;:0 ,in care se afirma ca poezia este muzica si imagine,forma si
muzica.6riginea ei s-ar gasi in misterul universal.*oezia ar avea "o logica
proprie,ea "tinde sa se deosebeasca de proza,creandu-si un limba. al ei
propriu.)lteori,sustine ca poezia nu are o legatura directa cu
cugetarea=domeniul poeziei este dar departe de a fi al cugetarii.5l este al
imaginatiunii.Intr-un alt articol @espre poema,releva ca a fi poet inseamna a
simti=poezia sa destepte cugetarea,nu sa fie ea insasi cugetare. %acedons>i
pledeaza pentru sinteza lirica si,poema trebuind sa cuprinda stari spirituale-
limita,sa fie "insasi inima omului.Iata-l deci pe poet optand pentru adevarata
poezie,asa se explica rezervele pe care le va manifesta in momentul cand
simbolismul devine,in parte,extremist si decadent.@upa %acedons>i,decadenta
nu tine seama de principiile fundamentale ale naturii omenesti si ale naturii
incon.uratoare/@ecadentismul0.@upa 1;AA,%acedons>i il va critica pe %allarme
pentru obscuritate in poezie,astfel ca cel care a incercat sa explice simbolismul ,
desc$izandu-i portile "simbolismul este numele modului de a se exprima prin
imagini,spre a da nastere,cu a.utorul lor,ideii,spre batranete vorbeste despre
ec$ilibrul clasic,considerand simbolismul "livresc si mimetic.
Ovi! .ensusianu
9n alt teoretician si sustinator al simbolismului este 6vid
@ensusianu/intemeietorul revistei "+iata noua1;AB-1;:B0.#imbolismul lui
@ensusianu este polemic prin atitudinea de combatere a epigonismului
eminescian si a semanatorismului,prin proclamarea principiului libertatii si a
progresului in arta. @ensusian cerea o literatura noua,afirmand ca specificul
national nu este un monopol al samanatoristilor,ci apare in orice opera scrisa de
romani,el nu se gaseste numai la tara,este prezent si in mediul citadin,adica
pretutindeni in spatiul romanesc. @irectorul "+ietii noi pledeaza pentru o arta
adresata celor initiati,prin aceasta urmarind nu izolarea artei de popor,ci ridicarea
maselor la nivelul elitelor,pentru ca, in acceptia lui,arta pentru artainseamna
"arta inalta.#imbolismul,asa cum il intelegea @ensusianu,trebuia sa reflecte
viata in desfasurarea ei, viata totala.@ensusianu vorbeste si despre influenta lui
4agner asupra simbolismului,fapt comentat,de altfel,de %acedons>i,#tefan
*etica,&r. @emetrescu,iar I. %inulescu il numeste direct pe compozitorul german
in versul "@e ceCti sunt oc$ii verzi-culoarea Dagnerienelor motive.
/eme si motive simboliste In diversitatea ei,tematica poeziei simboliste
exprima,in ultima analiza,o atitudine noncoformista,de inaderenta la o lume
prozoica, mercantila,filistinizata.*oetii simbolisti recurg la poza de
damant,destanuie starea de "spleen,de solitudine,nevrozesustinute de o
intreaga recuzita caracteristica simbolismului,care voaleaza suportul imediat al
acestor stari,izvorate din neacceptarea lumii date.)titudinea fata de societate
rezulta din felul in care se reflecta in versuri-indirect-conditia poetului si a
poeziei.Conflictul cu societatea poete exista in stare latenta,si atunci poetul este
insinuant,sau el se manifesta fatis,efectul artistic fiind iesirea din simbolism=totala
sau partiala.In ma.oritatea cazurilor se autoinfatiseaza ca suflete
obosite,deprimate/@. Iacobescu0,pentru ca poezia este platita cu bulgari de
noroi/I. %inulescu0,de aici starea de spleen=#unt obosit , @oamne,si putred ca
un veacECe,ingrasat cu aur,cu fard si cu minciuna,&an.este melancolic si-
asteaptasa apuna,E#imtinad ca-l stapaneste o boala fara leac/@.
Iacobescu0.)pare si ideea de geniu trist,inc$is "in cerc barbar si fara
sentiment/(. 7acovia0.
Con!itia poetului si a poe$iei include un patos antifilistin,in creatia lui
%acedons>i,5mil Isac,(eorge 7acovia,un anume sentimentalism umanitarist in
lirica lui I.C. #avescu,&r. @emetrescu,#t. *etica,I. %inulescu,%i$ai
Cruceanu.5xistenta poetului se consuma intr-un climat ostil,fixat pe doua
coordonate=o atitudine protestatara,motivata psi$ologic,izvorata dintr-o stare de
oboseala,din sentimentul sfarsitului de veac si al declinului,din repulsie fata de
stereotipia vietii cotidiene/#t. *etica,I.C. #avescu,I. %inulescu0pe de o
parte,constiinta nedreptatii sociale si aspiratia la "alta lume/&r. @emetrescu,%.
#aulescu,5mil Isac,(eorge 7acovia0,pe de alta parte.
&raian @emetrescu este un poet al proletariatului,%i$ai #aulescu va prevesti,
.ustitiar,transformarea sociala,copiii isi pierd copilaria din cauza mizeriei,in poezia
lui 5mil Isac,iar 7acovia exprima dorul "de vremuri mari.#erenada muncitorului
izovaste din starea de neliniste a filozofului proletar,care va canta "#erenada cea
din urma,in credinta implinirii idealului de libertate.*oezia lui 7acovia contine
accente de protest si ironie,din ipostaza unui damnat,sau,in tonalitate de
imn,implica accente luminoase si optimiste=#a mai surad numai o clipa,E#culati
ai muncii proletari.
In sfera socialului se inscrie si poe$ia orasului,indiferent daca este targ sau
mare oras,mediul urban zdrobeste individualitatea.@espre orasul mic,care osifica
spiritele, au scris %acedons>i,%ircea @emetriad,%inulescu,&r. @emetrescu si
mai ales 7acovia.In ambianta orasului,poetii sunt damnati,lumea
agonizeaza,orasul este impovarat de tristeti,este blestemat=#-auzi tusind o tuse-
n sec,amara,E*rin ziduri vec$i ce stau in daramare.&argul bacovian este
dezolat,cartierele "democratice, c$iar si gradanile publice,unde canta fanfara
militara,nu pot indemna decat la resemnare.@aca orasul proviancial este spatiul
angoasei si al spleen-ului,si aglomerarile urabane provoaca acelasi sentiment de
pustiu si tristete=6rasul luminat electricE@adea fiori de nebunie-E5ra o noapte de
septembreE)tat de rece si pustie/(eorge 7acovia0.a %. #aulescu,cetatea
moderna este si locul unor uriase energii.5mil Isac in "#irena fabricii si %.
Cruceanu in "#eara de cetate surprind marele oras in prea.ma primului razboi
mondial.%arele oras a fost de fapt cantat in stil modern pentru prima oara de
%acedons>i,in "'ondelul *arisului-iad.9niversul social cuprins in orasul strain si
neprielnic genereaza izolarea morala,constiinta vidului,deruta
interioara.Insingurarea si spleen-ul sunt motive generate de orizontul inc$is al
orasului.
Motivul sin&uratatii descinde din romantism.In simbolism el isi pierde
grandoarea,nu este clamat,devine elegiac si intim.#tefan *etica ii da o
dimensiune tragica=7atui la portile straine,E#i-nc$ise poetile-au ramas.1ota de
singuratate este imbogatita cu melancolia tacerii,cu gesturi ne$otarate,cu tristeti
apasatoare,la @. )ng$el.7acovia se simte pribeag pe pamant,odaia il sufoca
precum sicriul.6 cauza a exvitabilitatii si a agitatiei este starea de gol in care
linistea devine apasatoare sau provoaca stari nelamurite=5u stau,si ma duc si
ma-ntorc,#tau singur in cavou, #ingur,singur.singur,5u singur cu
umbra.5fectul singuratatii este melancolia si spleen-ul,%otivul spleen-ului
presupune un amestec de plictiseala profunda,dezolare si tristete abstracta,fara
ca poetul sa a.unga la deceptie si pesimism propriu-zis,ca in romantism/idia
7ote0.
In literatura universala,spleen-ul simbolist a fost exprimat pentru intaia data de
7audelaire.a noi,#t. *etica,%. #aulescu interpreteaza acest motiv in versuri
sonore nu intotdeauna adecvate naturii lui,in timp ce Iacobescu si 7acovia il
comunica la modul autentic.idia 7ote considera spleen-ul poetilor simbolisti
romani ca o prelungire a dorului poeziei populare,complicat insa la nivelul
existentei urbane. #tefan *etica scrie=%i-e dor de-un cantec plin de .ale,E@e-o
adiere parfumata.a &r. @emetrescu starea de farmec este si ea asociata cu
".alea unui dor pribeag. #imbolismul cultiva un rafinament al senzatiilor si al
emotiilor,obtinut prin poetizarea vietii urbane sau transfigurarea unor taramuri
exotice,necunoscute.#tarea este de reverie,poetii simbolisti sunt atrasi,in
evadarile lor,de mister,de dorinta de a se elibera din mediul inc$is,apasator.
In poezia europeana,%aeterlinc> este cel care a cultivat cu mai multa
perseverenta misterul.a noi,acesta apare mai mult in latura psi$ologica,enuntat
ca la @. )ng$el si #t.6. Iosif,sau exterior,ca in declamatiile retorice ale lui I.
%inulescu.
Eva!arile"tentatia avantarii spre mari !epartari cu mira'e si taramuri
misterioase" intr-o ima&istica imprecisa"costituie o a!evarata cate&orie
tematica in simbolismul romanesc.'eprezentativ in acest sens este I.
%inulescu,poet al marilor plecari,cu obsesia exotismului,atractia catre zonele
sudului,tropicale sau extrem-orientale,cu vegetatii luxuriante.
%area plecare o initiaza insa,in poezia noastra,%acedons>i=Intindeti panzele,
baietii...E9n vant subtire se ridica,E)lbastra mare se despica.@.)ng$el este atras
de necunoscut,@avidescu calatoreste fara tinta,%.#aulescu este c$emat de
departarile eterne,pe #t. *etica il atrage evantul,%inulescu cutreiera
%editerana, )ntilele, %acedons>i-6rientul arab.1ordul ii atrage pe @. )ng$el si
I.C.#avescu.5xotismul se realizeaza si prin vocatia pentru atmosfera de legenda
si de mister,poetii manifestand interes pentru feeria de ev mediu.#unt invocate
castele,castelene.*e de alta parte,in scriei ca poemul dramatic#olii pacii/#t.
*etica0si poetia "Cu sufletul si noaptea /%.#aulescu0se realizeza fuziuni ale
simbolismului cu basmul,inspiratia fiind auto$tonizata.
Natura #pre deosebire de poezia romantica,natura nu mai este subiect"ci
stare su#leteasca"e(primata mu$ical ori cromatic"sau !ecor. )stfel, parcul,
gradina, statuiile,orizonturile marine sunt prezentate static.In .urul obiectelor
plutesc muzica si parfumul,in spatii nedefinite,ca si in poezia lui 7audelaire,poetii
isi propun sa dezvaluie "corespondenteledin natura.*erceptia vizuala a naturii ii
apropie de impresionisti,in sensul estomparii contururilor sub impresia
luminii.#imbolistii canta amurgurile subordonate starilor afective,tonul unora este
insa explicativ=#t. *etica marturiseste ca,asa cum se stinge seninul zilei "asa
pierit-a caldura altor zile bune @avidescu,in "Inscriptii,Iacobescu,in
"Fuasi,evoca amurgul pe fluviu,5lena 2arago canta "soaptele
amurgului.7acovia devine un "liric al culorilor,auditiile lui sunt
colorate/sinestezie0.1atura lui 7acovia este parent statica,insa in realitate
toamna plansul,golul,somnul,frigul,caldura,rasul,ploaia se misca intocmai fiintelor
vii.Culorile domunante sunt senusiul,negrul,albul,culorile obsesiei,rosul,violetul,
galbenul,expresii ale starilor anxioase.*loaia si toamna ii strivesc sensibilitatea.
Motivul ploii- incepand cu %acedons>i/"Cantecul ploaiei0-si al toamnei apare
la toti simbolistii.Critica a semnalat ecouri eminesciene in poezia
toamnei.#onetele lui 5minescu in care toamna constituie prile. de aduceri-
aminte,intr-o lumina sura,filtrata de soare,se prelungesc in poezia lui )l.
*etroff,&r. @emetrescu,#t. *etica= "6,lasa toamna care piereE(raiul dulcilor
poveste.a Ion *illat apar,in poezia toamnei,trecutul,iubirea pierduta,dar si
bogatul rod al toamnei, perceput vizual si olfactiv.*oezia toamnei va excela insa
in lirica bacoviana,coplesind intregul univers acustra.#entimenstul ploii auce
stari depresive=Ce melancolie,E*loua,ploua,ploua,pana la enervarea
exasperanta=6 bolnava fata vecina racneste la ploaie razand.#entimentul de
sfarsit de lume legat de ploaia abundenta apare si in poezia lui 5mil Isac,%.
#aulescu=*loua-ncet si nu inceata/5. Isac0.a I. %inulescu,sentimentul ploii
intra in analogie cu existenta stereotipa= 9mede de-atata ploaie,E6raseni pe
trotuareE*ar papusi automate....)lteori,la I. %inulescu,isi face loc nota
.oviala,usor estetizata si exterioara=*loua gris ca-intr-o stampa .aponeza.1.
@avidescu sugereaza o lumina bolnava,lumina felinarelor invaluite-n ploaie,in
timp ce Iacobescu traieste intens sentimentul ploii=)fara ploua, ploua...E*rin
portile desc$iseE#e vede cimitirul in mine.@e la tratarea anecdotica pana la
trairea dramatica,cu descoperirea sentimentului "tarziuluisi al pustiului,
pulverizand categoriile de spatiu si timp,se dezvaluie drama nerealizarii/"&arziu
clavirul moare,cantecul geme tarziu,va fi tarziu in ziua aceea,si tare-i tarziu
si n-am mai murit,s-asculti pustiul,pierdut in muzeul pustiu,pierdut intr-o
provincie pustie-(. 7acovia0.
5xista si spleen-ul !e iarna,spectacolul ei este lugubru,nevroza generand
adevarate stari de delir=3au,$au,departe la stele-g$etate.Iarna, cerul este de
plumb,ca si toamna=pustiul se lateste si peste lume ningeca-ntr-un
cimitir.*eisa.ul bacovian contine frecvent elemente de contrast cromatic.In
"&ablou de iarna,de exemplu,cele doua suprafete,campul abatorului si patinoarul
dau dimensiune elementului biologic in opozitie cu puritatea naturii,a
zapezii=1inge grozav pe camp la abatorE#i sange cald se scurge pe canal,E*lina-
i zapada de sange animal-E#i ninge mereu pe-un trist patinor.../(. 7acovia0
Primavara va #i si ea &eneratoare !e nevro$e.Culorile crude,soarele anemic ii
strivesc poetului nervii.@e aceea,va exclama=&rupul ce-ntreg ma doare
/(.7acovia0.)lteori,primavara este receptata intr-un alt registru,cu toate
simturile=o picatura parfumata,cu vibrari de violet.)mestecul de anotimpuri
creeaza o stare de ambiguitate intr-o abandonare voita,in care sentimentul mortii
porneste din ideea descompunerii/@. Iacobescu0.
Iubirea #imbolistii nu incadreaza tematica iubirii in contextul naturii.Cele doua
elemente nu formeaza,ca la romantici,un tot.*oetii vor gasi insa corespondente
in comunicarea sentimentelor.5i vor exprima uneori si direct
sentimentul,implicand trairi intense,manifestate prin reactii
vitaliste/%acedons>i0sau maladive/7acovia0. *redilectia pentru parfumuri si
muzica este de ordin vital.%acedons>i,%. #aulescu, #t. *etica iubesc viata,sunt
insetati de ea.5i canta energiile cosmice,iar procesul lancezirii,ca si cel al
anemiei sau al nevrozei devin rareori traire propriu-zisa,ramanand simpla
maniera.
)l. %acedons>i publica,in 1886,in "a 4alonie,o poezie.1evroza,si pe urmele
lui,#t. *etica,1. @avidescu,I. %inulescu scriu si ei "nevroze.a @. Iacobescu
starea de nevroza este autentica,iar la 7acovia atinge nuante de delir.5rotica
simbolista,pe langa motivul nevrozei,implica si un univers floral.2emeia este
$ieratica,se misca intr-o lume dematerializata sau nostalgia prezentei ei
desteapta senzatii olfactive,ca la #t. *etica,pentru care faptura iubita este "o raza
parfumata. 9n univers floral bine cunoscut aduce volumul "In gradina,a lui @.
)ng$el,florile amintesc de cei morti,de statornicia in dragoste.
In poe$ia !e !ra&oste"Bacovia pastrea$a ecouri eminesciene
sau"&esticulan!"rasul se amesteca cu
plansul,alcoolul"tremurul"suspiciunea"spaima"nevoia !e ocrotire isi #ac loc
pe ran!=@esc$ide,da drumul,adorato,ECu crengi si foi uscate am venit,
)sculta,tu,bine iubito,E1u plange si nu-ti fie teama,E)sculta,cum greu,din
adancuri,E*amantul la dansul ne c$eama.5ste subliniata latura intimista a
poeziei de dragoste,prin prezenta obiectelor-intalnita mai intai la %acedons>i si
cultivata mai apoi de @. )ng$el,1. @avidescu,I. *ilat,I. %inulescu.)par, astfel,
odaia, tablourile ,scrinul,biblioteca.*e 7acovia,interiorul camerei ii apasa=lampa
afumata,$artiile de scris,fotoliile si soba se subordoneaza unei anumite stari=si
mana fotoliul spre soba,Ea $orn sa ascult vi.elia,E#au zilele mele totuna-E)s vrea
sa le-nvat simfonia.EE %ai spune s-aduca si ceaiulE#i vino si tu mai
aproape,ECiteste-mi ceva de la poluri,E#i ninga...zapada ne-ngroape.2ocul,ceaiul
si lampa apar paralel cu sentimentul caderii zapezii,sentimentul de sfarsit de
lume.#enzatia de caldura este asociata cu dimensiunea temporala care aduce
"sentimentul mortiiIincon.urat de lumina si alb,poetul exclama=5 ziua si ce
intuneric8.#pre deosebire de 7acovia,%inulescu vine cu o poza ".uvenila de
incorigibil sentimental,usor superficial=tu crezi c-a fost iubire-adevarata,E5u cred
c-a fost o scurta nebunie.
Instrumentele mu$icale .#imbolismul aduce in poezie o gama de instrumente
muzicale,realizand corespondente intre emotie si instrumentul
muzical=vioara,violina exprima emotii grave,clavirul-tristetea si sentimentul
desperat al iubirii,caterinca evoca medii sarace,fluierul este funebru,fanfara
trezeste melancolii, pianina, melancolia constituie motive uneori
exterioare,decorative,alteori vor intra in substanta si in atmosfera generala a
poeziei.a noi,#t. *etica evoca mai toate instrumentele
muzicale,vioara,mandolina,pian,$arfa.@. Iacobescu,I. %inulescu,1. @avidescu
percep muzica sentimental,iar 7acovia,grav,dezvaluindu-ne stari nevrotice=Iubita
canta-un mars funebru...E5a plange,si-a cazut pe clape,E#i geme greu ca in
delir...EIn dezacord clavirul moare.Culorile sunt in corespondenta cu
instrumentele muzicale,pelicula este o pictura parfumata a primaverii,amurgul
insoteste cantecul viorilor/#t. *etica-"Cand viorile tacura0.%uzica lui 7acovia
este stridenta si irita,la @avidescu este maiestuoasa,la #t. *etica-vaporoasa,la
%inulescu se tanguie in romante.
*rin simbolism poezia romaneasca s-a innoit artistic,si-a imbogatit considerabil
mi.loacele de expresie,instrumentele prozodice,largindu-si tematica indeosebi
prin orientarea spre lumea orasului.