Sunteți pe pagina 1din 70

SUSPENSII

1. RP 4: Mentholi Rp: Mentholi……………..0,50g


Benzocaini aa 0,50 g Benzocaina ………..0,50g
Zinci oxydi Zinci oxidy
Talci Talc aa5,00g
Glyceroli aa 5,00 g Glicerol
Aquae 20,00 g Alcool aa 5,0g
M.f.suspensio. D.s extern. Tween80 0,18g
Aquae

-suspensie de uz extern
Suspensiile sunt preparate farmaceutice lichide care contin substante solide, insolubile,
pulverizate foarte fin si dispersate in mediu de dispersie lichid (apa sau ulei) si destinate
administratii interne sau externe.
Suspensiile de uz extern se folosesc prin aplicare pe piele si mucoase: suspensii nazale,
bucofaringiene, oftalmice, vaginale. Suspensiile aplicate pe piele se mai numesc LOTIUNI sau
PENSULATII.
Preparatul conţine doua substante hidrofobe (mentol si benzocaina), care nu se umecteaza
cu apa.
Acestea sunt insolubile in apa si glicerina, dar solubile in alcool. Se vor inlocui 5 gr apa cu alcool
si 0,18gr apa cu tween 80 pt a asigura dispersarea uniforma a celor doua subst si se adnoteaza pe
rp.

PREPARARE:
-se tritureaza mentolul si anestezina la mojar, se adaugă alcoolul in care s-au adăugat cele
0,18gr tween80. Se adaugă pulberea compusa din talc, si ZnO (in prealabil cernute prin sita
VII), se omogenizează si se tritureaza apoi cu glicerina si apa. Se aduce in sticla de expediţie si
pe eticheta se va menţiona „ A se agita inainte de utilizare!".

DESCRIERE: -suspensie alba,consistenta cu miros de mentol; sedimentează uşor dar la agitare


se reomogenizeaza.

OBSERVAŢII:
-mentolul se obţine din uleiul volatil de izma buna (mentolul natural) sau prin sinteza
(mentolul sintetic). Se prezintă sub forma de cristale aciculare, casante, incolore sau
pulbere cristalina alba, cu miros puternic de menta si gust arzător la inceput, apoi
racoritor. La temp camerei se volatilizează!
Este f uşor sol in alcool, cloroform si eter, uşor sol in ulei de parafina, uleiuri grase si
uleiuri volatile, foarte greu sol in apa. Iniţial se dizolva in alcool dar la adăugarea glicerinei si a
apei, mentolul va precipita; suspensia este obtinuta PRIN PRECIPITARE. Mentolul este iniţial
dispersat sub forma de sol in amestecul de pulberi pe o suprafaţa foarte mare ceea ce face ca la
adăugarea glicerinei si a apei sa pecipite foarte fin. Pt a asigura buna dispersare a mentolului se
poate adaugă la sol alcoolica de mentol 0,2-0,5% tween 80 (acesta scade tensiunea de interfaţa
solid-Ichid si permite umectarea mentolului prevenind fenomenul de flotare).
Se poate folosi de asemenea pt stabilizarea sistemului, mucilagul de MC care scade
tensiunea de interfaţa, măreşte vascoziatea preparatului si aderenta pe piele, dar scade viteza de
evaporare a vehiculului dupa administrare micsorandu-se efectul răcoritor.
* - tween-ul 80 este un agent tensioactiv hidrofil care previne flotarea si asigura
menţinerea celor doua subst in stare de diviziune foarte fina, neinfluentand vascozitatea finala a
preparatului.

CONSERVARE: -se prepara la nevoie.

UTILIZĂRI:
-pensulatii externe cu efect calmant, astringent, antipruriginos, antialergic, anestezic in
tratamentul diverselor afecţiuni dermatologice.

2. RP 45: Sulfuris praecipitati 2g


Sulfuris praecipitati 2g Acidi lactici 1g
Acidi lactici 1g Glyceroli 3g
Glyceroli 3g Tween 80 0,5 g
Sol. camphorae spirituosa 10g Solutio camphorae spirituosa 10g
Aquae q.s. ad 50g Aquae distillatae q.s. ad
50g
Mf suspensio D.S. extern
Mf suspensio D.S. extern

Def:
-suspensiile sunt prep farm. lichide constituite din una sau mai multe substante active
solide, insolubile, pulverizate foarte fin si dispersate intr-un mediu de dispersie lichid ( apa si
ulei ) si destinate adm. interne sau externe. FRX
-suspensiile de uz extern se folosesc prin aplicare pe piele sau mucoase: suspensii nazale,
oftalmice, vaginale. Suspensiile destinate aplicarii pe piele se mai numesc lotiuni sau pensulatii.
PREPARARE:
-se pulverizeaza sulful la mojar si se trece prin sita VII
-se tritureaza cu glicerina si 0,5 g tween 80
-se adauga in portiuni mici solutia alcoolica de camfor
-se aduce totul in sticla de expeditie , se dilueaza sub agitare cu restul de apa si la sfarsit
se aduce ac lactic
-pe eticheta se scrie “a se agita inainte de intrebuintare”

OBSERVATII:
-sulful precipitat se prezinta ca o pulbere foarte fina amorfa, alb-galbuie, aproape fara
miros si fara gust
-este solubil in disulfura de carbon, practic insolunil in alcool si apa
-pt a asigura umectarea sulfului se folosesc 0.5 g tween 80
-datorita adaosului de Tween 80-nu se va produce flotarea sulfului
-agentul de dispersie ajuta la dispersarea fina a camforului din spirtul camforat , care
precipita la diluare cu apa
-fiind un produs ce se utilizeaza pe pielea capului, nu este indicata folosirea agentului de
dispersie care maresc vascozitatea vehiculului (mucilagii)
-dispersia se mentine omogena dupa agitare timp suficient pt a aputea fi prelevata si
aplicata
-se poate stabiliza si cu tinctura de saponaria 5%
-glicerina 5% -favorizeaza aderenta fara a da un preparat lipicios.
CONSERVARE:
-suspensia se conditioneaza in sticle bine inchise, se prepara la nevoie iar pe eticheta se
va mentiona “a se agita inainte de intrebuintare”

INTREBUINTARI:
-in tratamentul alopeciei seboreice

3. RP 51: Extracti Belladonnae sicc 0,1 g


Bismuthi subnitratis 2g
Calcii carbonatis 2g
Caolini 2g
Aquae Menthae q.s.ad 45g
Mf suspensio D.S. intern cate 1 lgt de 3x/zi

Preparatul reprezinta o suspensie de uz intern.


Suspensiile sunt preparate farmaceutice lichide care contin una sau mai multe substante
active solide, insolubile, pulverizate foarte fin, dispersate intr-un mediu de dispersie
lichid,destinate administrarii externe sau interne.
PREPARARE:
Peste bismutul subnitric care se pulverizează la mojar, se adaugă CaC0₃ si caolinul
triturand pentru omogenizare. Se tritureaza cu 10-15ml apa de menta. Suspensia obţinută se
trece cantitativ in flaconul de expediţie. Separat se dizolva extractul uscat de belladonna intr-o
porţiune de apa aromatica la mojar si sol obţinută se aduce cantitativ peste suspensia din flacon.
Se completează cu apa de menta la masa prevăzuta.

OBSERVAŢII:
Extractul de beladona se obţine din frunzele de mătrăguna prin percolare conform
prevederilor de la monografia "Extracta" si următoarele prevederi: conţine cel puţin 1,35% si cel
mult 1,65% alcaloizi exprimaţi in hiosciamina.Este o pulbere galben-bruna, nehidroscopica, cu
miros caracteristic si gust amar. Se conserva la Separanda.
Extractul de beladona are doze max: ptr o data 0,075g
ptr 24 ore 0,20g
-se verifica dozele maxime
Ptr o data
15 g suspensie ……………..0,075g extract de beladona
45 g suspensie ……………………x g extract de beladona
X=0,075x45/15
X= 0,22g

Ptr 24 ore
45 g suspensie ……………..0,20g extract de beladona
45 g suspensie ………………Yg extract de beladona
y=0,20g
Doza max de extract de beladona nu este depasita .
-carbonatul de calciu - pulbere fina, microcristalina alba, fara miros si gust. Este practic
insolubil in apa si alcool.
-bismutul subnitric - pulbere-fina alba, fara miros si fara gust. Este practic insolubil in
alcool si apa.
-bismutul subnitric si carbonatul de calciu au particule hidrofile nu necesita umectare .
-aceasta suspensie concentrata ,contine 25% substante active insolubile,deci nu mai
necesita agenti de ingrosare.
Cele doua substante active se adaugă in mojar in ordinea descrescătoare a densităţilor:
densitatea bismutul subnitric este mare decat a CaC0₃ si a caolinului (densitate medie).
Nu se vor asocia sărurile de bismut cu mucilag de tragacanta deoarece se produce
gelifierea acestuia.
DESCRIERE:
-suspensie lichida, cu sediment voluminous si miros caracteristic de menta.
CONSERVARE:
-recipiente bine inchise de capacitate mai mare decât volumul suspensiei. Pe eticheta se
menţionează" A se agita inainte de administrare!".

UTILIZĂRI:
-se foloseşte in tratamentul afecitiunilor digestive pentru acţiunea antiacida (Bi subnitric si
CaCO₃), antispastica (extractul de beladona si apa de menta), antiemetica si carminativa (apa de
menta), adsorbanta (caolin).

COLIRE

4. RP 2: Argenti nitratis 0,2 g


Natrii nitratis 0,2 g
Aquae destillatae q.s.ad 10 g
M.f.collyrium
D.s.extern.

-solutia oftalmica cu azotat de argint oficinala (in concentratie de 1%)


Picaturile pentru ochi sunt preparate farmaceutice sterile, sub forma de solutii sau
suspensii folosite in tratamentul si diagnosticarea bolilor de ochi. Se pot prezenta si sub forma de
pulberi sterile care se dizolva sau se suspenda inainte de folosire intr-un vehicul steril.

PREPARARE:
- in 18 g de apa distilata proaspat fiarta si racita se dizolva azotatul de sodiu si azotatul de
argint. Solutia obtinuta se completeaza cu apa la 20 g si se filtreaza prin filtru de sticla; se
conditioneaza in flacoane de sticla, sterile, colorate prevazute cu picurator. Se prepara pe
cale aseptica.

OBSERVATII:
Azotatul de argint este o substanta puternic activa care se pastreaza la SEPARANDA.
Are solubilitatea in apa de 1:6. Este fotosensibila in prezenta luminii, a ionilor metalici, a
substantelor organice si a unui pH>6,5 se reduce la argint metalic. In urma dizolvarii in apa
imprima solutiei un pH acid (aproximativ 5) care este iritant pentru ochi.
La dizolvazarea AgNO3 in apa se obtine un pH in jur de 5.
Azotatul de sodiu are dublu rol in acest preparat:
1. de izotonizant;
2. de aducere a pH-ului solutiei in jurul valorii de 6 pentru cresterea tolerabilitatii
preparatului si pentru stabiliza preparatul.
Azotatul de argint in concentratie 1% este o solutie hipotonica; aceasta concentratie nu
poate fi crescuta deoarece concentratii mai mari de 1% sunt caustice. Fiind o substanta
termolabila prepararea se face pe cale aseptica.
Pentru izotonizare nu se foloseste clorura de sodiu deoarece in sistem s-ar forma clorura
de argint-un precipitat iritant pentru ochi.
Pentru a evita descompunerea azotatului de argint se vor lua masurile:
- conditionarea se va face in flacoane colorate;
- cantarirea se face cu lingurite de material plastic;
- solutia se filtreaza prin filtre de sticla (hartia de filtru poate descompune azotatul
de argint din cauza substantelor organice pe care le contine).
Nu se recomanda adaosul de conservanti, deoarece AgNO3 asigura autosterilizarea
colirului.
Sticla de expeditie trebuie sa fie foarte bine curatata, deoarece urmele de materii organice
pot reduce AgNO3.
Filtrarea se face prin filtru de sticla poroasa, din cauza reactiilor posibile dintre AgNO3 si
materia organica din care este facut filtrul de hartie.

DESCRIERE:
- solutie limpede, incolora, pH: 5,5 – 6,5. Forma farmaceutica sterila,sub forma de solutie
ce contine o substanta puternic activa ,destinata administrarii prin instilare la nivelul
ochiului.

CONSERVARE:
- in recipiente bine inchise, prevazute cu sistem de picurare, se prepara la nevoie

INTREBUINTARI:
Se foloseste pentru actiunea antiseptica. Se administreaza in oftalmia nou-nascutilor
(congestia conjuctivei si a corneei) cate o picatura in fiecare ochi. Se mai numeste si colir pentru
nou nascuti (Collirum pro neo natis). Actiunea antiseptica se datoreaza ionului de Ag care
precipita proteinele plasmatice ale microorganismelor. Este cicatrizant, antiseptic, astringent.
5. RP 9: Atropini sulfatis 0,12 g
Acidi borici 0,15 g
Natrii tetraboratis 0,03 g
Aquae destillatae q.s.ad 10 g
M.f.collyrium D.s.extern.

Forma farmaceutica sterila,sub forma de solutie ce contine o substanta toxica,destinata


administrarii prin instilare la nivelul ochiului.
Picaturile pentru ochi sunt preparate farmaceutice sterile, sub forma de solutii sau
suspensii folosite in tratamentul si diagnosticarea bolilor de ochi. Se pot prezenta si sub forma de
pulberi sterile care se dizolva sau se suspenda inainte de folosire intr-un vehicul steril.

PREPARARE:
-acidul boric si boraxul se dizolva in 90 g apa la fierbere si dupa racire se adauga sulfatul
de atropina; dupa dizolvare se adauga solutia de fenosept in picaturi, se completeaza cu apa la
100 g si se filtreaza. Se eticheteaza cu eticheta cap de mort sau se scrie “atentie otrava”.

OBSERVATII:
-atropina este o substanta toxica, se pastreaza la Venena. Este o pulbere cristalina,
eflorescenta, solubila 1:1 in apa. In solutia apoasa hidrolizeaza cu formare de acid tropic si
tropanol, produsi fara actiune midriatica, reactie accelerata de cresterea temperaturii, pH alcalin.
pH – ul favorabil stabilitatii sulfatului de atropina este de 3,2 – 4,5. Lumina si radiatiile UV
descompun atropina ducand la pierderea activitatii (95 % in 3 ore).
g = 0.2308 x G / i
g=0.2308x694.8/2
g=80.18g% pentru a obtine un colir izotonic
-pentru izotonizare se foloseste sistemul acid boric/borax sau se poate folosi NaCl (care
are rolul de a inhiba hidroliza atropinei). Sistemul tampon acid boric/borax are rol de a aduce
valoarea pH-ului solutiei in jurul valorii de 7, care este un pH mai bine tolerat de ochi si
stabilitatea solutiei este de 2 ani. De asemenea acest sistem tampon are si rol izotonizant. La
acest pH are loc transformarea sulfatului de atropina in atropina baza fara ca in solutie sa apara
un precipitat de atropina baza pentru ca aceasta este limita de solubilitate in apa (1:40).
Actiunea colirului este mai buna deoarece atropina baza este o substanta liofila care
penetreaza mai bine la nivelul epiteliului cornean lipofil comparativ cu sulfatul de atropina. Se
mai poate folosi metilceluloza 0.5% sau alcoolul polivinilic 1.5% vehicule coloidale care vor
creste timpul de contact cu mucoasa oculara.
Sterilitatea colirului este asigurata prin adaugare de 1 g solutie fenosept 0,2 %; se mai pot
folosi aetatul sau azotatul fenilmercuric, clorura de benzalconiu. Colirul se prepara pe cale
aseptica.
CONSERVARE:
-in recipiente cu capacitate de cel mult 10 ml, inchise etans, prevazute cu sisteme de
picurare. Pe eticheta preparatului se mentioneza “ atentie otrava”

UTILIZARI:
-midriatic, efectul se instaleaza la jumatate de ora de la administrare, iar acomodarea ochiului
este paralizata timp de 2 ore, cu revenire la normal, incet in 2-3 zile. In scop de diagnostic pentru
examinarea fundului de ochi. In scop terapeutic pentru tratarea unor cheratite. Nu se
administreaza.

6. RP 17: Pilocarpini nitratis 0,20 g


Acidi borici 0,15g
Natrii tetraboratis 0,02g
Aquae distillatae q.s. ad 10g
Mf collyrium D.S. extern

-preparat oficinal in FR X-picaturi pentru ochi-colir cu nitrat de pilocarpina (oficinal in


concentratie de 2%)
Picaturile pentru ochi sunt preparate farmaceutice sterile, sub forma de solutii sau
suspensii folosite in tratamentul si diagnosticarea bolilor de ochi. Se pot prezenta si sub forma de
pulberi sterile care se dizolva sau se suspenda inainte de folosire intr-un vehicul steril.
Substanta activa este reprezentata de nitratul de pilocarpina, sistemul acid boric/borax are
rol de izotonizant si sistem tampon, solutia de borat fenilmercuric are rol de conservant
antimicrobian iar vehicolul este reprezentat de apa distilata.

PREPARARE:
-se prepara pe cale aseptica pentru a asigura sterilitatea si a evita contaminarea ulterioara
cu microorganisme.
In 18 g apa distilata se dizolva prin incalzire, la fierbere acidul boric si boraxul. Solutia
obtinuta se raceste si in aceasta se dizolva nitratul de pilocarpina. Se adauga solutia de fenosept.
Se completeaza cu apa la 20 g si se filtreaza.
Filtrarea este necesara deoarece colirele trebuie sa fie limpezi, lipsite de particule solide
in suspensie (care irita ochiul si favorizeaza o lacrimare abundenta, determinand eliminarea
colirului). Inainte de a folosi hartia de filtru se spala de mai multe ori cu apa distilata pentru
indepartarea impuritatilor care pot fi cedate de aceasta, se sterilizeaza la etuva si se pastreaza in
flacoane sterile bine inchise, nu se umecteaza inainte de filtrarea solutiei pentru a nu dilua solutia
oftalmica. Se folosesc filtre de dimensiuni mici pentru a nu retine prin adsorbtie o cantitate prea
mare din solutia oftalmica (dupa filtrare nu se mai completeaza la masa).
OBSERVATII:
Nitratul de pilocarpina se prezinta sub forma de cristale incolore sau pulbere cristalina
alba, fara miros, cu gust amar (toxic). Este solubil in 8 ml apa, 160 ml alcool, practic insolubil in
cloroform si eter. Este o substanta toxica, se pastreaza la Venena in recipiente colorate. Imprima
solutiei un pH acid in jurul valorii de 4 care este iritant pentru ochi. Temperatura crescuta si pH-
ul alcalin favorizeaza descompunerea hidrolitica a nitratului de pilocarpina cu obtinerea unor
compusi inactivi din punct de vedere terapeutic. La pH mai mare de 6,8 are loc hidroliza
pilocarpinei cand se obtin produsi farmacodinamic inactivi.
Acidul boric se prezinta sub forma de lamele cristaline, lucioase, cu aspect sidefat, grase
la pipait sau pulbere cristalina alba, fara miros, cu gust slab acru. Este usor solubil in glicerol,
alcool la fierbere si apa la fierbere (1:4), solubil in alcool si apa (1:25). Se va dizolva in apa prin
incalzire la fierbere. Asigura un pH usor acid (5-6) pentru stabilitatea colirului.
Boraxul (tetraborat de sodiu) se prezinta sub forma de cristale incolore, transparente sau
pulbere cristalina alba, fara miros, cu gust sarat si lesietic, eflorescenta. Prin incalzire substanta
se dizolva in apa de cristalizare, apoi se umfla si pierde apa. La temperatura mai inalta se topeste
si dupa racire formeaza o masa sticloasa, incolora. Este foarte usor solubil in apa la fierbere,
solubil in 1,5 ml glicerol si in 20 ml apa, practic insolubil in alcool. Se va dizolva in apa prin
incalzire la fierbere.
Sistemul acid boric/borax are rolul de a aduce valoarea pH-ului solutiei in jurul valorii de
7 care este un pH mai bine tolerat de ochi (are rol de sistem tampon). pH-ul lichidului lacrimal
este 7,4-7,7. Ochiul suporta mai bine un pH alcalin decat un pH acid. Prin sistemele tampon
continute de lichidul lacrimal ochiul poseda o buna capacitate de tamponare a solutiilor oftalmice
administrate sub forma de picaturi. De asemenea acest sistem este folosit si cu rol de izotonizant.
Conform FR X picaturile pentru ochi trebuie sa fie izotonice. Solutiile hipotonice se
izotonizeaza.
Solutia de borat de fenilmercur 0,2% (Solutia de fenosept) prezinta monografie in FR X.
Este o solutie limpede, incolora, fara miros, cu pH=6-8. Are efect antiseptic, dezinfectant
imprimat de ionul fenilmercuric, care apare in solutia apoasa in urma hidrolizei. Actiunea se
datoreaza blocarii grupelor tiolice ale enzimelor bacteriene. Are rol de conservant antimicrobian.
Preparatul fiind sub forma de picaturi de ochi multidoza se admite prezenta conservantilor
antimicrobieni. Are rol de agent conservant.
7. RP 14: Resorcinoli 0,10 g +0,5 g fenosept
Acidi borici 0,13 g
Aquae destillatae q.s.ad 10,00 g
M.f.collyrium
D.s.extern.

-preparat oficinal in FR X- colir cu nitrat de rezorcina (oficinal in concentratie de 1%, dar


contie si solutie de borat fenilmercuric)
Picaturile pentru ochi sunt preparate farmaceutice sterile, sub forma de solutii sau
suspensii folosite in tratamentul si diagnosticarea bolilor de ochi. Se pot prezenta si sub forma de
pulberi sterile care se dizolva sau se suspenda inainte de folosire intr-un vehicul steril.

PREPARARE:
-acidul boric se dizolva la fierbere in 8 g apa; dupa racire se adauga rezorcina si solutia
de fenosept. se completeaza cu apa la 10g si se filtreaza.

OBSERVATII:
-rezorcina, substanta fotosensibila, este solubila 1:1 in apa; in mediu netru sau alcalin, in
prezenta aerului si luminii, temperaturii, se oxideaza, solutia colorandu-se galben, rosu-brun
(chinone); oxidarea este mai atenuata in solutie cu pH slab acid; actiunea nefavorabila a
temperaturii se evita prin dizolvarea rezorcinolului in solutia de acid boric numai dupa racirea
acestuia; se pastreaza la Separanda;
-acidul boric asigura izotonizarea colirului si totodata un pH usor acid, favorabil stabilitatii
rezorcinei;
-rezorcina, desi are actiune antibacteriana, nu poseda actiune antifugica, de aceea FR X
recomanda adaos de 0,5 g solutie fenosept.
-ca agent antioxidant se mai poate folosi acidul ascorbic, iar ca stabilizant EDTA cu rol in
complexarea urmelor de metale grele, asigurand o conservare de 28 de zile, fara nicio modificare
chimica sau farmacologica;
-rezorcina se poate asocia in colire cu diferite substante medicamentoase numai daca i se asigura
un pH necesar stabilitatii: riboflavina, efedrina, clorhidrat de procaina; se prepara pe cale
aseptica.

UTILIZARI:
-antiseptic in conjunctivite, blefarite;

CONSERVARE:
-in flacoare de culoare bruna, prevazute cu picator, pastrate la Separanda, ferit de lumina, la loc
uscat si racoros.
8. RP 20: Chloramphenicoli 0,05 g
Acidi borici 0,16 g
Natrii tetraboratis 0,05 g
Aquae destillatae q.s.ad 10 g
M.f.collyrium
D.s.extern.

-picaturi pentru ochi cu cloramfenicol 0.5%, oficinal


Picaturile pentru ochi sunt preparate farmaceutice sterile, sub forma de solutii sau
suspensii folosite in tratamentul si diagnosticarea bolilor de ochi.

PREPARARE:
-acidul boric si boraxul se dizolva in 80 g apa incalzita la fierbere, se adauga
cloramfenicolul.
-se completeaza la 100 g si se filtreaza.

OBSERVATII:
-cloramfenicolul este o pulbere cristalina alb-galbuie, fara miros, cu gust amar
-cloramfenicolul este putin solubil in apa (1:400).Pentru a favoriza solubilizarea
cloramfenicolului in concentratie de 0,5 % (in aceasta concentratie are actiune bactericida), se
foloseste solutia tampon acid boric – borax (de la 1:400 la rece la 1:200 la cald) cu ph
7.Deasemenea solubilitatea este marita la cald si de aceea se foloseste apa distilata incalzita la
fierbere.
-in solutie apoasa la pH acid sau alcalin cloramfenicolul se poate descompune hidrolitic
si apoi se oxideaza.
-cloramfenicolul hidrolizeaza in sol apoasa , pierzand 50 % din activitatea sa in 290 zile.
In prezenta sol tampon ac boric – borax cu ph =7 , pierderea este de numai 14 %
Nu se inlocuieste cu cloramfenicol hemisuccinat de sodiu ,deoarece acest compus trebuie
descompus hidrolitic pentru a-si manifesta actiunea bactericida.Lizozima l-ar putea descompune,
daca timpul de contact ar fi mai mare si deci actiunea antiseptica nu se manifesta.Pentru cresterea
timpului de contact nu se pot folosi solutii coloidale deoarece acestea sunt incompatibile cu
cloramfenicolul.
-solutia este valabila 12 zile; conservabilitatea scade daca temperatura creste in timpul
pastrarii.
-acidul boric se prezinta sub forma de lamele cristaline lucioase, cu aspect sidefat sau
pulbere cristalina alba, fara miros si cu gust slab acru; este solubil in apa la cald (1:4) si apa la
rece (1:25), solubil in alcool; se conserva in recipient bine inchise; asigura un pH usor acid (5-6),
pH necesar pentru o buna stabilitate a cloramfenicolului.
-boraxul (tetraboratul de sodiu) se prezinta sub forma de cristale incolore, transparente,
fara miros, cu gust sarat si slab amar; este solubil in 3 ml apa, practice insolubil in alcool; se
conserva in recipient bine inchise; cu acidul boric formeaza sistemul tampon.

DESCRIERE: -se obtine o solutie limpede, incolora, cu gust foarte amar.


CONSERVARE: -in recipient colorate, prevazute cu dop picurator.
INTREBUINTARI: -se foloseste pentru actiunea antiseptica si usor astringent in tratamentul
unor blefarite si conjunctivite.
EMULSII

9. RP 36: Natrii tetraboratis 0,20g


Cerae 1g
Adipis lanae anh 3g
Paraffini liquidi 20g
Aquae distillatae 20g
Mf emulsio .DS ext

emulsie de uz extern, emulsie cosmetica de tip A/U ptr curatarea pielii


Def:
-emulsiile sunt preparate farmaceutice lichide, mai mult sau mai putin vascoase,
constituite dintr-un sistem dispers ce contine doua sau mai multe lichide nemiscibile, stabilizate
cu ajutorul emulgatorului, destinate administrarii interne sau externe.
-cele doua faze pot forma
-emulsii de tipul U/A – apa este faza externa
-emulsii A/U – uleiul este faza externa
-pentru administrarea interna se folosesc doar emulsiile U/A.
-emulsiile cosmetice sunt folosite ptr curatirea pielii, pt act lor emolienta, hidratanta,
protectoare
-pot fi em A/U sau U/A
-emulsiile U/A- folosite ptr prep dermatocosmetice lavabile si cele A/U ptr preparate
emoliente si de curatire-nu se indeparteaza cu apa.

PREPARARE:
-intr-o patena pe baie de apa topim amestecul format din ceara, lanolina si uleiul de
parafina
-separat se dizolva boraxul in apa calda
-peste acest amestec se aduce in fir subtire si sub triturare sol apoasa de borax incalzita la
aceeasi temp
-se tritureaza pana la racire; se obtine o emulsie alba, laptoasa, consistenta dar care totusi
curge; se poate intinde usor pe piele

OBSERVATII:
-prepararea se face la cald fiind imperios necesar sa se respecte temp de preparare si de
incalzire a celor doua lichide nemiscibile la aceeasi temp inainte de emulsionare. La amestecarea
componentelor prin reactia dintre acizii grasi continuti in ceara (contine 14 % acizi liberi) si
borax se formeaza saruri alcaline ale ac grasi (sapunuri monovalente) care stabilizeaza emulsia.
Faza uleioasa este reprezentata de parafina lichida, ceara, lanolina anhidra, iar cea apoasa de
solutia apoasa de borax
-in acest sistem sunt prezenti urmatorii emulgatori: lanolina anhidra-emulgator A/U;
ceara emulgator A/U mai slab ca lanolina; sapunul de sodiu (obt prin reactia dintre borax cu
acizii grasi liberi continuti in ceara si lanolina)-emulgator U/A.
- tipul de emulsie este dat de: proportia dintre emulgatori-in acest caz predomina
emulgatorul de tip A/U; temp.de lucru (la temp.ridicata se obtin emulsii A/U); proportia de
apa:sub 45% apa se obt.em de tipA/U
-ceara galbena (cera flava) se obt prin topirea fagurilor de albina si contine esteri ai
alcoolilor superiori cu acizi palmitic,hidroxipalmitic,cerotic, precum si o proportie mare de acizi
grasi liberi comparativ cu lanolina; este insolubila in apa si alcool; actioneaza ca emulgator de tip
A/U slab; contribuie la stabilizarea fizica a emulsiei prin consistenta marita pe care o confera
acesteia
-incalzirea pe baie de apa este necesara din cauza cerei
-faza apoasa se aduce peste faza uleioasa incalzita la aceeasi temp.sau la o temp. putin
superioara acesteia, altfel se formeaza grunji
-se tritureaza pana la racier

CONSERVARE: -in recipiente bine inchise, la loc racoros, pe eticheta se mentioaneaza a se


agita inainte de utilizare

UTILIZARI:
-emulsie demachianta pt ten uscat, efectul de curatare este determinat de actiunea
combinata a componentelor; uleiul mineral prezent in toate preparatele de curatare actioneaza ca
dizolvant al componentelor grase si desi nu are afinitate fata de piele, el este folosit intrucat acest
preparate sunt in contact cu pielea un timp limitat. Sapunul de sodiu format, actioneaza in mod
asemanator spalarii cu apa si sapun. Lanolina si ceara confera preparatului o actiune emolienta,
de lubrefiere si de protejare pentru pielea uscata.
10. RP 48: Mentholi 0,10 g
Ephedrini hydrochloridi 0,20 g
Solutio epinefrinii 1%0 VI gttae
Helianthi olei 20,00 g
Mf emulsio D.S. extern pt nas

Preparatul reprezinta o emulsie medicamentoasa de uz extern , destinata aplicarii pe


mucoase (picaturi pentru nas).
Emulsiile sunt preparate farmaceutice lichide,mai mult sau mai putin vascoase
constituite dintr-un sistem dispers format din doua fazelichide nemiscibile ,realizat cu ajutorul
unor emulgatori destinate administrarii interne sau externe .

PREPARARE:
-se pulverizeaza la mojar efedrina clorhidrica,dupa care se adauga 10 picaturi de
apa.Peste solutia obtinuta se adauga 1g de lanolina si se tritureaza energic pana la incorporarea
solutiei apoase ca faza interna
Separat , intr-o capsula de portelan se cantareste uleiul de floarea soarelui si se dizolva mentolul
prin agitare cu o bagheta. Se adauga uleiul de eucalipt in picaturi amestecandu-se pana la
omogenizare. Peste emulsia obtinuta se adauga in portiuni sol uleioasa si se omogenizeaza. Se
obtine o emulsie de tip A/U. Se aduce cantitativ in sticla de expeditie si se completeaza cu ulei la
20 g. Pe eticheta se precizeaza „a se agita inainte de utilizare”.

OBSERVATII:
Faza interna –solutia apoasa de clorhidratul de efedrina
Faza externa –uleiul volatile de eucalipt si uleiul de floarea soarelui
Nu se foloseste o cantitate prea mare de lanolina pentru ca ar determina obtinerea unui
preparat prea vascos care nu ar putea fi administrata sub forma de picaturi.
-cantitatea de lanolina – emulgator- se foloseste in cant dubla fata de cant de apa de
emulsionat, care fiind solubila in ulei va da emulsii de tip A/U
!!!!Cand este prescris ca vehicul ul de parafina ( provoaca parafinoame pulmonare ),
acesta va fi inlocuit de ul de floarea soarelui.
Mentolul este solubil in ulei vegetal 1: 0,4 , iar uleiul de eucalipt este miscibil cu uleiurile
vegetale. Clorhidratul de efedrina este solubil in apa 1:4 si insolubil in ulei. Pentru a evita
recristalizarea in timp a efedrinei care ar duce la un preparat irritant pentru mucoasa nazala
dizolvarea acesteia se va face cu o cantitate de apa putin mai mare 0,5g………10 picaturi
0,40g……..10 pic de apa
Se adnoteaza modificarile facute pe reteta
Rp : Ephedrini hydrochloridi 0,1 g
Aetheroleum eucalipti 0,15 g
Mentholi 0,05 g
Aqua (10 pic) Xguttae (0,5g)
Adepis lanae (lanolina) 1g
Olei Helianthi q s ad 20 g
Mf emulsie ; Ds ext ptr nas

DESCRIERE:
-se obtine un lichid vascos , o emulsie de tip A/U , colorata in alb-galbui , omogena la
agitare cu miros aromat de mentol si eucalipt.

CONSERVARE:
- se prepara la nevoie; se pastreaza la loc racoros ferit de lumina, in recipiente prevazute
cu picurator; pe eticheta se va specifica “ a se agita inainte de utilizare “

UTILIZARI :-inflamatii ale mucoasei nazale –avand actiune vasoconstrictoare


(efedrina);antiseptica(eucaliptol);antipruriginoasa (mentol)-in tratamentul catarului nazal. Se
agita inainte de utilizare si se adm 4-6 pic in fiecare nara.
UNGUENTE

11. RP 50:
Resorcinoli 0,5g
Talci
Zinci oxydi aa 1g
Retinoli acetatis 150 000 UI
Adipis lanae 4g
Vaselini 10 g
Mf unguent D.S. extern

Preparatul reprezinta un unguent polifazic (emulsie-suspensie).


Uguentele sunt preparate farmaceutice semisolide, destinate aplicarii pe piele sau
mucoase in scop terapeutic sau de protectie,care au inglobate una sau mai multe substante active
in baza de unguent.

PREPARARE:
Se prepara la mojar o pulbere compusa alcatuita din talc si oxid de zinc. Se tritureaza cu 5
ml solutie uleioasa de vitamin A. Se adauga amestecul semifluidificat de lanolina si vaselina. Se
tritureaza pana la racire si omogenizare.
In alt mojar se dizolva rezorcina intr-o cantitate egala de apa. Se adauga unguentul
preparat anterior si se tritureaza pana la emulsionare.

OBSERVATII:
-talcul si oxidul de zinc sunt insolubile in baza de unguent
-rezorcina este solubila in apa in raport de 1:1 si se va incorpora sub forma de solutie
apoasa ca faza interna a unei emulsii de tip A/U, aceasta fiid posibila datorita prezentei lanolinei
care este emulgator de tip A/U.
-vitamiana A uleioasa este miscibila in baza de unguent, se prefera folosirea solutiei
diluate pentru a asigura dispersarea uniforma a substantelor insolubile in baza de unguent.

CONSERVARE:
-recipiente bine închise, ferite de lumina, maxim 25°C.

ACTIUNI:
-keratolitic, absorbant, astringent.
12. RP 47:
Sulfuris praecipitati
Resorcinoli aa 0,70 g
Zinci oxydi 1g
Retinoli acetatis 150.000 U.I.
Hydrocortisoni acetas 0,10 g
Adeps lanae 5g
Vaselini 15 g
M.f unguent D.S. extern

-unguent polifazic (emulsie-suspensie)


Def
-unguentele sunt preparate farmaceutice semisolide, destinate aplicatii pe piele sau pe
mucoase, in scop terapeutic sau de protectie
-sunt constituite din excipienti (baze de unguent) in care se pot incorpora substante active
-bazele de unguent pot fi baze liposolubile (grase), baze emulsii (apa in ulei si ulei in apa)
si baze hidrosolubile

PREPARARE:
-intr-un mojar se face o pulbere compusa din hidrocortizon acetat, sulf, talc, zinc oxid
-se tritureaza cu 5 ml solutie uleioasa de vitamina A
-se adauga amestecul semifluidificat de lanolina si vaselina
-se tritureaza pana la racire si omogenizare
-intr-o capsula de portelan se dizolva resorcina in aprox 1g apa(cantitate egala cu
rezorcina) si apoi se adauga unguentul preparat anterior si se amesteca pina la obtinerea unui
preparat omogen

OBSERVATII:
-hidrocortizonul acetat,talcul, sulful precipitat si oxidul de zinc sunt insolubile in baza de
unguent
-resorcina este solubila in apa 1:1 si se va incorpora sub forma de solutie apoasa ca faza
interna a unei emulsii de tip A/U, aceasta emulsie obtinandu-se datorita lanolinei care e
emulgator tip A/U.
-vitamina A uleioasa este miscibila cu baza de unguent; se prefera solutia diluata pt.a
asigura dispersarea uniforma a substantelor insolubile in baza

CONSERVARE: -se conditioneaza in recipiente bine inchise,ferit de lumina la max 25 grade C

INTREBUINTARI: -se utilizeaza ca antiinflamator, antiseboreic, absorbant, antiseptic,


epitelizant, cheratoplastic, antiacneic
13. RP 43:
Resorcinoli 0,5g Resorcinoli 0,5g
Acidi salicylici 0,25 g Acidi salicylici 0,25 g
Sulfuris praecipitati 1g Sulfuris praecipitati 1g
Unguenti simplicis 20 g Aqua destilata 2g
Unguenti simplicis 20 g
Mf ung DS ext Mf ung DS ext

-unguent polifazic(emulsie-suspensie)
Def:
-unguentele sunt preparate farmaceutice semisolide, destinate aplicatii pe piele sau pe
mucoase, in scop terapeutic sau de protectie
-sunt constituite din excipienti (baze de unguent) in care se pot incorpora substante active
-bazele de unguent pot fi baze liposolubile (grase), baze emulsii (apa in ulei si ulei in apa)
si baze hidrosolubile

PREPARARE:
-intr-un mojar se tritureaza ac salicilic si sulful; peste pulberea compusa se adauga in mici
portiuni ung simplu topit si semisolidificat triturand pana la racire si omogenizare
-se adauga restul de unguent semifluidificat triturand pana la racire si omogenizare
-resorcina se dizolva in 2 g apa(cantitate egala cu rezorcina) si sol se incorporeaza prin
triturare in ung pana la emulsionare

OBSERVATII:
-acidul salicilic se prezinta sub forma de cristale aciculare, in colore sau pulbere cristalina
alba, fara miros cu gust caracteristic dulceag, apoi acru
-se dizolva partial in baza de unguent
-rezorcina se prezinta sub forma de cristale incolore sau pulbere cristalina alba; la lumina
se coloreaza in slab roz-cenusiu
-este solubila in apa in raport de 1:1; se dizolva in 2 g apa si se obtin 4 g solutie apoasa
care se va incorpora ca faza interna in unguentul simplu datorita proprietatilor emulsive ale
lanolinei
-sulful precipitat este insolubil in baza de unguent; are tendinta de aglomerare si pt a
preveni aglomerarea se va trece prin sita VII sau VIII.
-pt a asigura dispersarea uniforma a substantelor insolubile in baza de unguent, acestea se
vor tritura cu o portiune egala de baza de unguent topit
-se va evita folosirea ustensilelor metalice
CONSERVARE:
-se obtine un unguent omogen, slab galbui cu miros slab caracteristic si se conditioneaza
in recipiente bine inchise la loc racoros , ferit de lumina, la cel mult 25grade C
-datorita resorcinei , in timpul conservarii ung se poate colora in roz
INTREBUINTARI:
-are actiune cheratolitica, antiseptica fiind folosita in tratamentul eczemelor uscate

14. RP 39: Acidi salicylici 0,4g


Zinci oxydi 5g
Amylii tritici 5g
Vaselini qs ad 20g
Mf unguent DS ext

Sinonim: pasta Lassar


Def
-unguentele sunt preparate farmaceutice semisolide, destinate aplicatii pe piele sau pe
mucoase, in scop terapeutic sau de protectie
-sunt constituite din excipienti (baze de unguent) in care se pot incorpora substante active
-bazele de unguent pot fi baze liposolubile (grase), baze emulsii (apa in ulei si ulei in apa)
si baze hidrosolubile

PREPARARE:
-acidul salicilic pulverizeaza cu oxidul de zinc si amidonul (in portiuni mici si sub
triturare) – pulberea compusa se trece prin sita VII
-intr-un mojar incalzit se aduce amestecul de pulbere si se adauga in portiuni vaselina
topita , si se tritureaza si omogenizeaza pana la solidificare

OBSERVATII
-continutul in pulberi este de 52% substante solide suspendate, este deci o pasta
-nu se foloseste la prepare unguent simplu, datorita continutului in lanolina care i-ar
creste consistenta;se foloseste vaselina pt. o consistenta corespunzatoare
-se foloseste un mojar incalzit, si excipientul topit
-in cazul unui mojar rece vaselina s-ar solidifica si am obtine un unguent cu grunji,
necorespunzator
-la preparare se vor evita folosirea spatulelor de fier ptr ca acidul salicilic cu fierul
formeaza o coloratie violeta
-in timpul conservarii ac salicilic cu ZnO = saliciliatul de Zn care are aceeasi act asupra
tegumentelor ca si ZnO, dar lipseste actiunea cheratolitica si bactericida a acidului salicilic
-acest lucru se poate evita prin inlocuirea ZnO cu oxid de titan
-atunci cand se va prescrie pasta cu ZnO se va elibera unguent cu urmatoarea formula :
Rp: Zno 25 g
Amidon 25g
Vaselina 50 g

CONSERVARE:
-se obtine un unguent alb, omogen, de consistenta tare,miros slab caracteristic si se
conditioneaza in recipeinte bine inchise, ferit de lumina la loc racoros; in timp se pot forma
aglomerari in unguent, caz in care nu se mai foloseste.

INTREBUINTARE
-se utilizeaza ca astringent si antiinflam ator are actiune:absorbanta, antiseptica,
astringenta

15. RP 38: Hydrocortisoni acetas 0,2g


Cholesterolum 0,7g
Adeps lanae anhydricus 1,6g
Vaselinum 16,10g
Paraffinum 1,4g
Mf ung.DS ext

Def:
-unguentele sunt preparate farmaceutice semisolide, destinate aplicatii pe piele sau pe
mucoase, in scop terapeutic sau de protectie
-sunt constituite din excipienti (baze de unguent) in care se pot incorpora substante active
-bazele de unguent pot fi baze liposolubile (grase), baze emulsii (apa in ulei si ulei in apa)
si baze hidrosolubile

PREPARARE:
-bazele (componentele grase )se topesc pe baie de apa la 70 grade si se amesteca pana la
semisolidificare
-intr-un mojar se pulverizeaza hidrocortizonul acetat si se adauga o portiune
aprox.egala de excipient topit
-se tritureaza pina la omogenizare si se adauga treptat sub triturare restul bazei
semifluidificate
-se tritureaza pina la omogenizare si racire

OBSERVATII:
-FRX prevede la obt unguentului cu acetat de hidrocortizon 1% folosirea unei baze
potrivite
-colesterolul este o substanta cristalina ,alba, sau slab galbuie sau foi sidefii, fara
miros,fara gust
-S.a. au p.t.diferite
-colesterolul nu se poate topi pe baie de apa si de aceea se va dizolva la aprox70ºC in
restul componentelor topite
-dispersarea uniforma a acetatului de hidrocortizon se realizaeaza prin tritirarea cu o
portiune egala de excipient topit
- pt.dispersarea sa se mai poate folosi 1g de parafina lichida care se va scadea din
cantitate de vaselina
-preparatul industrial are compozitie asemanatoare, dar nu contine parafina solida si este
usor hidratat, continand 1% apa

CONSERVARE:
-se obt un ung.omogen ,de consistenta semisolida alb-galbui cu miros caracteristic de
lanolina si se conditioneaza in recipiente bine inchise, la loc racoros si la separanda

INTREBUINTARI:
-are actiune calmanta, antipruriginoasa, are actiune antiinflamatoare, acetatul de
hidrocortizon fiind un antiinflamator steroidian

16. RP 34: Acidi stearici 15g


Natrii hydroxydatis 1g
Glyceroli 50g
Aquae distillatae 150g
Mf ung .DS ext
Def:
-unguentele sunt preparate farmaceutice semisolide, destinate aplicatii pe piele sau pe
mucoase, in scop terapeutic sau de protectie
-sunt constituite din excipienti (baze de unguent) in care se pot incorpora substante active
-bazele de unguent pot fi baze liposolubile (grase), baze emulsii (apa in ulei si ulei in apa)
si baze
hidrosolubile
-unguentele cosmetice sunt folosite pentru ingrijirea si intretinerea invelisului cutanat in
special al pielii fetei si mainilor.

PREPARARE:
-acidul stearic, glicerina si o parte din apa prescrisa(cca100 g)se incalzesc in patena pe
baia de apa la temperatura de 80-90 0 C
-in amestecul lichid mentinut pe baia de apa se adauga in fir subtire agitand continuu cu
pistilul , 10 g solutia de hidroxid de sodiu 10% diluata cu restul de apa incalzita la aceeasi
temperatura
-se continua triturarea energic la cald inca cateva minute pana cand saponificarea s-a
terminat (masa nu mai spumifica)
-se retrage vasul de pe baia de apa si se continua pana la racier

OBSERVATII:
-stearina este un amestec de acizi grasi solizi mai ales acid stearic si acid palmitic alaturi
de cantitati mici de alti acizi grasi
-cantitatea de hidroxid de sodiu necesara pt neutralizare se calculeaza stoechiometric si
este de 0,4 g.
-nu se neutralizeaza in totalitate acidul stearic deoarece se pierde consistenta de unguent
-in practica se recomanda sa se saponifice numai un sfert, a treia parte sau jumatate din
cantitatea de acid stearic cand rezulta unguente cu consistenta corespunzatoare, mai bine tolerate
de piele si emoliente.
-unguentele nu trebuie sa contina un exces de hidroxid de sodiu pt ca este iritant pt
tegumente
-raportul de ½ mol substanta alcalina fata de 1 mol acid stearic da rezultate satisfacatoare
-284,49 g acid stearic (1mol)…………………………20,05g NaOH (1/2mol)
15g acid stearic…………………………….x
X=1,05 h hidroxid de sodiu
-se foloseste solutia hidroxid de sodiu 10% din care se iau 10 g
-alaturi de acidul stearic formulele mai pot contine ceara,cetaceu,alool cetilic
-in loc de hidroxid de sodiu se pot folosi hidroxid de potasiu, de amoniu, carbonat de
sodiu, trietanolamina
-reactia de saponificare are loc la cald pe baia de apa la o temperatura superioara
temperaturii de topire a acidului stearic (56-70 grade)

CONSERVARE:
-se obtine un ungunet omogen, alb, spumos, cu pH neutru, cu miros de sapun si se
conditionaza in flacoane bine inchise la loc racoros; se prepara in cantitati mici, la nevoie.

INTREBUINTARE:
-unguent cosmetic cu actiune emolienta, se fol si ca ung de protectie hidrofil si ca baza de
unguent pt incorporarea unor substante medicamentoase
17. RP 52: Menthol 0,20 g
Procaini hydrochloridi
Ephedrini hydrochloridi aa 0,30g
Sol. Aluminii acetico-tartarici 1g
Unguenti simplicis 20g
Mf unguent D.S. extern

Preparatul reprezinta un unguent emulsie.


Uguentele sunt preparate farmaceutice semisolide ,destinate aplicarii pe piele si mucoase
in scop terapeutic sau de protectie ,care au inglobate una sau mai multe substante active in baza
de unguent.

PREPARARE:
-mentolul se pulverizeaza fin la mojar. Intr-o capsula de portelan se topeste usor
unguentul simplu (semisolid - ptr a nu exista pericolul volatilizarii) si se adauga in portiuni peste
mentol.
In alt mojar cele doua saruri (procaina si efedrina) se tritureaza, se dizolva intr-un gram
de apa. Peste aceasta solutie se adauga solutia de acetotartrat de aluminiu in picaturi si apoi
unguentul mentolat in portiuni, triturand pentru emulsionare.

DESCRIERE:
-unguent alb galbui omogen,cu miros cartacteristic de mentol.

OBSERVATII:
-mentolul este o substanta liposolubila
-procaina si efedrina clorhidrica sunt solubile in apa. Se pastreaza la SEPARANDA.
-baza de unguent folosita trebuie sa asigure dizolvarea mentolului si emulsionarea
solutiei de acetotartrat de aluminiu si a solutiei apoase preparate
-lanolina are capacitatea de emulsionare a apei ca faza interna a unei emulsii de tip A/U
-pentru a favoriza dizolvarea mentolului acesta se pulverizeaza si se utilizeaza unguentul
simplu usor incalzit.
-in acest caz solutia apoasa este in cantitate mica si se adauga unguentul simplu peste
solutia apoasa din mojar si nu invers cum se procedeaza de obicei; cele doua saruri pot fi
dizolvate si in sol de acetotartrat de Al, insa se prefera prima metoda ptr ca exista pericolul ca
subst sa recristalizeze in timp.

CONSERVARE:-recipiente bine inchise, ferit de lumina, loc racoros.


UTILIZARI:-dermatite.
ACTIUNE: -antipruriginoasa – mentol ; -anestezic – procaina ; -vasoconstrictor – efedrina
-antiinflamator – solutia acetotartrat de aluminiu.
18. RP 35: Neomicini sulfatis 0,1g
Nystatini 1.500.000 UI (0.34 g)
Hydrocortisoni acetatis 0,20g
Adipis lanae 5g
Vaselini 15g +5g
Mf unguent D.S. extern

Preparatul reprezinta un unguent cu antibiotic, antimicotic si antiinflamator.


Unguentele sunt preparate farmaceutice semisolide,destinate aplicarii pe piele sau
mucoase in scop protector sau terapeutic .
Unguentele cu antibiotice se prepara in conditii aseptice, cu baze de unguent sterilzate,
evitand inactivarea antibioticului. Se prepara in cantitati mici,se conserva in recipiente sterile,
bine inchise.

PREPARARE:
Vaselina se topeste intr-o capsula de portelan pe baia de apa, se strecoara prin tifon si se
sterilizeaza la etuva la 160ºC timp de doua ore.Intr-un mojar sterilizat se prepara o pulbere
compusa din neomicina sulfat si nistatin. Peste aceasta se adauga o portiune din baza de unguent
semifluidificata si se tritureaza pentru omogenizare, adaugand treptat restul de baza.

OBSERVATII:
-neomicina sulfat ete un amestec de sulfati din diferite substante obtinute din tulpini
selectionate de Streptomyces fradiae. Este o pulbere alba sau alb –galbuie, fara miros,
higroscopica (absoarbe umiditatea din aer). Este usor solubila in apa ,greu solubila in alcool. In
concentratie de -0,5 -3 % se foloseste cu foarte bune rezultate in tratamentul unor dermatoze. In
bazele de unguent anhidre, neomicina prezinta o stabilitate mai buna decat in bazele hidratate.
Pentru a asigura actiunea antifungica a nistatinului, se inlocuieste lanolina cu vaselina. Se
adnoteaza pe reteta.
-nistatinul-este un amestec de poliene antifungice din diferite tulpini de Steptomyces
noursei. Este o pulbere galbena pana la galben-cafeniu ,cu miros slab de cereale, higroscopica.
Este foarte greu solubil in apa si alcool, greu solubila in metanol.
Se vor lua in lucru 0,34g nistatin ,corespunzator a 1.500.000 UI.
Sterolii continuti in lanolina antagonizeaza actiunea nistatinului,din aceasta cauza se folosesc
baze de unguent care nu contin lanolina .
-hidrocortizonul acetat-este insolubil in baza de unguent si va ramane in suspensie
Baza de unguent folosita la prepararea acestei retete magistrale este lipofila, anhidra capabila sa
incorporeze apa sub forma de emulsie A/U. Baza anhidra asigura totodata si stabilitatea
nistatinului.
DESCRIERE: -unguent omogen, galbui, cu miros caracteristic.

CONSERVARE: -se conserva in flacoane bine inchise, la loc racoros, ferit de lumina.

UTILIZARI:
-datorita asocierii antibioticului cu antimicotic unguentul se foloseste in tratamentul
infectiilor micotice si bacteriene
-antiinflamator, datorita hidrocortizonului acetat.

19. RP 37: Cholesteroli 0,25g


Adipis lanae 5g
Alcoholi cetylici 1g
Olei helianthi 10g
Cerae 1g
Retinoli acetatis 300.000UI
Tocopheroli acetatis 0,30g
Natrii tetraboratis 0,25g
Aquae distillatae 10g
Mf unguent D.s extern

Preparatul reprezinta un unguent cosmetic sub forma de crema grasa (emulsie de tip
A/U).
Unguentele sunt preparate farmaceutice semisolide,destinate aplicarii pe piele sau
mucoase care contin una sau mai multe substante active incorporate in baza de unguent.
Unguentele cosmetice sunt folosite pentru ingrijirea si intretinerea invelisului cutanat in
special al pielii fetei si mainilor.
Cremele grase sunt constituite in special din produse lipofile naturale:lanolina,
ceara,cetaceu, uleiuri vegetale la care se pot asocia uleiuri minerale, vitamine, antioxidanti,
borax, acid boric.Contin o proportie mai mica sau mai mare de apa emulsionata sub forma de
emulsie de tip A/U.

PREPARARE:
-componentele lipofile au puncte de topire diferite (lanolina,alcoolul cetilic, ceara, uleiul
de floarea –soarelui, colesterolul) si se topesc pe baia de apa intr-o patena la temp de 60-70ºC.
Se adauga treptat solutia apoasa de borax incalzita la aceeasi temperatura triturand
continuu.Dupa racirea bazei se incorporeaza continutul unei fiole de vitamina A si al unei fiole
de vitamina E.
DESCRIERE: -unguent omogen, alb galbui.

OBSERVATII:
-faza apoasa se adăuga peste amestecul lipofil la o temperatura aproximativ egală cu a
acestuia, triturand pana la răcirea amestecului evitând separarea fazelor.
-lanolina, ceara şi alcoolul cetilic sunt emulgaiori de tip A/U.
-boraxul reacţionează cu acizii graşi liberi din ceara şi din uleiul de floarea-soarelui
rezultând sărurile monovalente ale acestora care sunt emulgatori de tip U/A. Se formează
concomitent ambele tipuri de emulgatori, dar emulsia obţinută este de tip A/U, datorita proporţiei
mai mare de substanţe cu proprietati emulsive de acest tip.
-vitaminele A şi E se folosesc sub forma de solutii uleioase care sunt miscibile cu baza de
unguent lipofil; se adaugi după răcirea unguentului deoarece sunt termolabile.
-nu se folosesc soluţiile diluate ale acestor vitamine pentru ca ar diminua foarte mult
consistenţa acestui unguent.

INTREBUINTARI:
-ingrijirea mâinilor şi a tenului

20. RP 40: Oxid galben de mercur 0,40g


Parafina lichida 0,80g
Lanolina 1g
Vaselina 17,8 g
Mf unguent D.S extern

Unguent oftalmic cu oxid galben de mercur 2%


Uguentele sunt preparate farmaceutice semisolide,destinate aplicarii pe piele si mucoase
in scop terapeutic sau de protectie,care au inglobate una sau mai multe substante active in baza
de unguent.
Unguentele oftalmice sunt preparate farmaceutice semisolide, sterile,care se aplica pe
mucoasa conjunctivala.

PREPARARE:
-vaselina si lanolina se topesc intr-o capsula de portelan pe baia de apa, se strecoara
prin tifon si se sterilizeaza in etuva la 160º timp de 2 ore.
-uleiul de parafina se sterilizeaza separat in aceste conditii
-intr-un mojar sterilizat se adauga oxidul gaben, se tritureaza cu uleiul de parafina si apoi
se aduce treptat amestecul de vaselina-lanolina racit triturand pana la omogenizare
DESCRIERE: -unguent omogen, de consistenta semisolida, galben portocaliu, cu miros slab
de lanolina

OBSERVATII:
-baza de unguent este lipofila, anhidra si capabila sa incorporeze apa sub forma de
emulsie A/U.Daca unguentul se foloseste in uz oftalmologic, baza se sterilizeaza , iar prepararea
se face in conditii aseptice.
-oxidul galben de mercur este o pulbere amorfa,fina, grea,de culoare galbena sau galben-
portocalie,fara miros. La lumina se descompune. La incalzire se coloreaza in rosu,la calcinare se
descompune si volatilizeaza. Este practice insolubila in apa si alcool. Se pastreaza in flacoane
bine inchise,ferit de lumina la SEPARANDA .
-pulverizarea oxidului fara adaos de ulei parafina poate duce la descompunerea partiala a
acestuia. Prin triturare cu ulei de parafina, se realizeaza o dispersie fina si uniforma. Pentru a se
obtine un grad de finete avansat, se recomanda folosirea oxidului galben de mercur proaspat
preparat prin reactia dintre NaOH si diclorura de Hg
HgCl₂ + 2 NaOH = HgO + 2 NaCl+ H₂O
-la prepararea acestui unguent se interzice folosirea spatulelor metalice. Metalele
reactioneaza cu oxidul de mercur conducand la formarea de mercur metallic.

CONSERVARE:
-se prepara la nevoie
-se ambaleaza in recipiente de portelan opace
-la lumina se coloreaza in cenusiu

UTILIZARI:
-se foloseste ca antiseptic si astringent in blefarite si conjuctivite.

21. RP 44: Tetracyclinum 0,20g


Hydrocortisonum acetas 0,10g
Lidocainum 0,10g
Cera 1,00g
Adeps lanae 4,00g
Vaselini q.s. ad 20,00g

Preparatul reprezinta un unguent cu antibiotice (unguent hermorzon).


Uguentele cu antibiotice sunt preparate farmaceutice semisolide,destinate aplicarii pe
piele si mucoase in scop terapeutic,care au inglobata ca substanta activa un antibiotic in baza
de unguent.
Baza de unguent este lipofila ,anhidra si capabila sa formeze cu apa o emulsie de tip
A/U.
Tetraciclina ,hidrocortizonul acetat si lidocaina sunt insolubile si sunt incorporate in baza de
unguent sub forma de suspensie.

PREPARARE:
-ceara, lanolina si vaselina se topesc intr-o capsula de portelan pe baia de apa, se
strecoara prin tifon si se sterilizeaza la etuva la 160º timp de 2 ore.
-intr-un mojar sterilizat se tritureaza lidocaina, hidrocortizonul acetat si tetraciclina
-peste amestecul de pulberi se adauga treptat baza de unguent semisolidificata ,
triturandu-se pentru omogenizare si racire.

OBSERVATII:
-tetraciclina este o pulbere cristalina, galbena, fara miros cu gust amar, foarte greu
solubila in apa,putin solubila in alcool. Este stabila la aer, dar la lumina se brunifica. In bazele
de unguent lipofile anhidre este stabila timp indelungat pana la 2 ani. Activitatea
microbiologica este de 975 UI clorhidrat de tetraciclina/mg, raportat la substanta uscata..
Se inactiveaza la un pH mai mic de 2; este incompatibila cu metilceluloza si
carboximetilceluloza sodica, alginatul de sodiu, guma tragacanta, caolinul, etc.
Agentii tensioactivi ionogeni precum lauriful sulfatul de sodiu influenteaza negativ
stabilitatatea. In bazele de unguent cu macrogoli, antibioticul pierde 20% din activitatea sa in 6
luni.
Industria prepara unguentul cu tetraciclina 3% avand ca baza: colesterol, lanolina, ulei de
parafina si parafina.

DESCRIERE: -unguent cu aspect omogen, galbui, cu miros caracteristic componentelor.

CONSERVARE: -la loc uscat si racoros, este foarte sensibil la actiunea luminii; stabilitatea e
redusa la 5-7 zile (se va mentiona pe eticheta)

UTILIZARE:
-antiinflamator, anestezic local, antibacterian in crize hemoroidale acute,fisuri perianale,
prurit anal.
SUPOZITOARE

22. RP 46: Paracetamoli 0,20 g


Phenylbutazoni 0,30 g
Excipiens q.s.
M.f. supp. D.t.d.nr.VI(prin topire si turnare)
D.s extern cate 1 de 2 ori pe zi.

-supozitor rectal
Def:
-supozitoarele sunt preparate farmaceutice solide, care contin doze unitare din una sau
mai mult substante active; sunt destinate administrarii pe cale rectala, vaginala sau uretrala

PREPARARE:
modelare manuala sau topire si turnare in forme
a. cu unt de cacao sau masa estarina
-se pulverizeaza fenilbutazona la mojar,se adauga paracetamolul si se tritureaza pana la
omogenizare
-peste pulberea compusa din mojar se adauga masa estarina sau untul de cacao (maruntite
in prealabil)
-initial se tritureaza usor pentru omogenizare apoi energic pentru obtinerea unei mase
plastice usor de modelat
-aceasta se ruleaza in magdaleon si se divide in 6fragmente;fiecaruia i se da forma dorita
-se consperga cu amidon
Descriere :preparate solide,de forma cilindro-conica sau de torpila,culoare alba, sau slab
galbuie,masa 2-3grame
Observatii :fenilbutazona si paracetamolul sunt substante insolubile in grasimi-obtinem
supozitoare suspensii
-masa estarina va fi de 2g pentru un supozitor
-cantitatea de amidon se va calcula astfel: se va cantari o cantitate mai mare initial (2-3g
de amidon), dupa folosire se va cantari cantitatea ramasa; diferenta reprezinta cantitatea de
amidon folosita si se va trece aceasta valoare pe reteta
b.cu unt de cacao: acesta se va topi pe baia de apa la maxim 35 gradeC
-se adauga pulberea compusa obtinuta anterior din fenilbutazona si paracetamol.
-se tritureaza pentru omogenizare si se toarna in forme unse in prealabil cu spirt saponat
Observatii: masa de unt de cacao se va calcula tinand cont de capacitatea formelor si de
factorii de dislocuire ai substantelor folosite dupa formula:
M=F-f xs
M=2x6-(1.2x0.7-1.8x0.7)=9.9g
Se va lua un exces (datorita pierderilor) de 10%pentru untul de cacao si substante
auxiliare:

Unt de cacao 9.9+10/100=10.89


Fenilbutazona 1.32g
Paracetamolul 1.98g
-pentru a evita acumularea substantelor la virful supozitorului se poate adauga aerosil in
concentratie de 2%
-in aceste caz excipientul este lipofil, deci formele se vor lubrefia cu un lichid
nemiscibil,de regula spirt saponat
c. Cu masa estarina
-se obtine o pulbere din fenilbutazona si paracetamol care se amesteca cu masa estarina
topita si se toarne in formele de supozitoare
-calcularea cantitatii de masa estarina necesara: se cantaresc 0.2g fenilbutazona si 0.3g
paracetamol care se amesteca cu o cantitate mica de masa estarina(1g).Amestecul se toarne in
forma desupozitor si se completeaza cu masa estarina topita
-dupa racire se scoate supozitorul ,se cantareste, se determina cantitatea de masa estarina
necesara pentru un supozitor, scazand din masa totala a supozitorului cantitatea de substanta
activa adaugata
-valoarea obtinuta se va inmulti cu numarul de supozitoare pe care trebuie sa-l preparam
-se va lua un exces de 10% si pentru substanta activa si pentru excipient pentru a
compensa pierderile
-formele de supozitoare nu trebuiesc lubrefiate intrucit deoarece masa estarina are un
coeficient de contractie mare dupa racire.

CONSERVARE: -recipiente bine inchise la cel mult 25 grade C

INTREBUINTARI: -are actiune :analgezic, antipiretic,antiinflamator


23. RP 32: Metronidazoli 0,25g
Retinoli acetati 30.000 UI
Nystatini 0,10g
Olei cacao q.s.
Mf globulli ass nr VI D.s ext 1/seara

Rp magistrala destinata adiministrarii vaginale, supozitor vaginal


Aceasta formula este un exemplu de PRESCRIPTIO MULTIPLICATA - cantităţile sunt
prescrise pt un singur ovul.
Supozitoarele sunt preparate farmaceutice solide care contin doze unitare din una sau mai
multe substante active. Sunt destinate administratii rectale, vaginale, uretrale.
Pentru a afla cantităţile care trebuie luate in lucru se multiplica valorile date in formula
cu nr.de ovule care trebuie preparat. Acest tip de prescripţie este indicat in instrucţiunile:
Assemenea nr sau Detur tales doses (da asemenea doze).
FR X prevede ca supozitoarele vaginale (ovule) au:
- forma sferica sau ovoidala.
-masa de 2-4 gr (cele preparate cu unt de cacao sau grăsimi de semisinteza neutre) si
masa de 5-12gr (ovulele preparate cu masa gelatinoasa).
La prepararea acestei formule se foloseşte untul de cacao, un excipient ce se poate
prelucra manual.
Prin modelare manuala se obţin globule iar prin turnare in forme se obţin ovule.
Cantitatea necesara de unt de cacao necesara pentru un globul este de 2-4 gr; pt 6 supozitoare se
folosesc 12gr.
Daca nu se poate transforma in masa plastica amestecul din mojar (care ramane tot
sfarmicios) se adaugă ca plasticizant ulei de ricin (nu se poate folosi lanolina deoarece este
incompatibila cu nistatinul).
Drept conspergant se foloseşte lactoza pt supozitoarele vaginale si uretrale. Nu se
foloseşte talcul drept conspergant deoarece este iritant pentru mucoase.
Solutia de vitamina A ajuta la plasticizarea masei de supozitoare.

PREPARARE:
- se pulverizează la mojar metronidazolul, peste care se adaugă nistatinul si continutul
unei fiole de vitamina A uleioasa apoi se tritureaza pt omogenizare. Se adaugă apoi untul de
cacao maruntit, se tritureaza uşor pt omogenizare si apoi se malaxează pana la obţinerea unei
mase palstice ce poate fi rulata sub forma unui magdaleon. Se imparte magdaleonul in sase
fragmente si se modelează manual (forma sferica). Se consperga cu lactoza .

DESCRIERE: -sfere mici alb-galbuie.

CONSERVARE : -recipiente bine inchise, in prezenta unor mici cant de conspergant.


ACTIUNE: -antimicotica, antitricomonazic. Se foloseşte in tratamentul vaginopatiilor
infectioase, lactoza din formula contribuie la refacerea florei normale vaginale.

24. RP 42: Metronidazoli 0,25g


Nystatini 0,10g
Excipiens qs
Mf globuli Ass nr VI DS ext 1/zi seara

Def
-ovulele sunt preparate solide unidoza, au forma variata , adesea ovoida, cu un volum si
o consistenta corespunzatoare administrarii intravaginale
-contin una sau mai multe substante active dispersate sau dizolvate intr-un excipient
simplu sau compus

PREPARARE:
-aceasta formula este un exemplu de Prescriptio divisa –cantitatile sunt prescrise pentru
toate cele sase ovule
-se foloseste masa gelatinoasa care se preteaza la metoda de topire si turnare in forme
-se topeste intr-o capsul de portelan pe baia de apa masa gelatinoasa (se fluidifica)
-peste aceasta se adauga nistatinul si metronidazolul pulverizate in prealabil ,
omogenizand amestecul cu o bagheta
-se lasa amestecul sa se raceasca putin si se toarna in forme unse in prealabil cu ulei de
parafina
-se racesc la frigider si apoi se scot din forme si se taie prelungirile acestora;se ambaleaza
separat

OBSERVATII:
-ovulele cu masa gelatinoasa pot avea o greutate de 5-12g in functie de tipul matritei (este
mentionata pe aceasta)
-la prepararea sup prin topire si turnare tb sa se cunoasca capacitatea formelor care se
utilizeaza – se determina practic prin cantarirea unui sup obt dupa turnarea de excipient ca atare
in forma
-se ia in calcul factorul de dislocuire al subst active care este diferit in functie de
excipientul utilizat
-factorul de dislocuire f= raportul dintre densitatea excipientului si cea a subst active
-la prep masei gelatinoase , daca imbibarea se face la rece , operatia dureaza foarte mult ,
si de aceea se utilizeaza apa incalzita la 35 – 40 grade
-in cazul in care prin amestecare se incorporeaza bule de aer , care fac masa opaca , se
continua incalzirea , fara a agita si spuma formata se indeparteaza cu ajutorul hirtiei de filtru
-turnarea in forme se face cand amestecul este suficient de vascos dar totusi fluid , pentru
a asigura o solidificare rapida care sa nu permita sedimentarea nistatinei in varful supozitorului
-calcularea cant de excipient necesara ptr un anumit nr de sup se face aplicand relatia
M = F – fs
– M = cant necesara de excipient ptr nr de sup de preparat
– F = capac matritelor , exprimata in grame de excipient adica capacitatea unui lacas x cu
nr de supozitoare
– f = factorul de dislocuire al subst medicamentoase – tabele
– s = cant in grame de subst activa prescrisa ptr obt nr de sup indicat
– M=6x6-0.6x0.7x0.826
-pt subst al caror fact de dislocuire nu este trecut in tabel se poate utiliza o valoare medie
de 0.7; valorile din tabele sunt date pentru untul de cacao; daca se foloseste masa gelatinoasa f
se va inmulti cu 0.826 pentru a face transformarea pentru acest excipient
-deoarece exista pierderi pe parcursul fabricatiei se va lua un exces de 20% pentru masa
gelatinoasa si substante auxiliare folosite.

CONSERVARE: - se obtin supozitoare de forma ovoidala,culoare galbena,elastice si se


coditioneaza in recipiente bine inchise, la loc racoros , fiecare se ambaleaza in celofan sau hirtie
pergaminata

INTREBUINTARI: -au actiune antimicotica

25. RP 49: Extracti Belladonae 0,02 g


Bismuthi subgalatis 0,20g
Epinephrini sol 1 %o V gttae
Excipiens q.s.
MF sup DTD Nr V D.S extern 3x/zi

Supozitoarele sunt preparate farmaceutice solide care contin doze unitare din una sau mai
multe substante active. Sunt destinate administrarii pe cale rectala, vaginala sau uretrala.

PREPARARE: prin modelare manuala folosind masa estarina


-se pulverizeaza extractul de beladona la mojar
-peste aceasta se adauga solutia de epinefrina si bismutul subgalic (dermatol)
omogenizand dupa fiecare adaugare
-masa estarina maruntita in prealabil se amesteca cu restul componentelor la mojar si se
omogenizeaza pana la obtinerea unei mase plastice, care se ruleaza in magdaleon si se divide in 5
fragmente; fiecaruia i se va da forma dorita.
OBSERVATII:
-se vor verifica dozele maxime admisepentru extractul de beladona (0,075g/0,200g).
Extractul de belladona se obtine prin percolare (folosind alcool diluat) din frunzele de
matraguna, cu un continut de cel putin 1,35% si cel mult 1,65% alcaloizi totali exprimati in
hiosciamina. Se pastreaza la Separanda.
Extractul de belladona se disperseaza in solutia apoasa de epinefrina.
Masa estarina are proprietati emulsive, motiv pentru care nu se va adauga emulgator.
Dermatolul este o substanta insolubila in grasimi si va fi suspendata in baza de supozitor.
Supozitoarele obtinute vor fi polifazice: emulsie-suspensie.

UTILIZARI:
-actiune antispastica (extract beladona), analgezic antipiretic (dermatol),
vasoconstrictoare locala (epinefrina)

CONSERVARE:
-in recipiente bine inchise, la cel mult 25 de grade.
SOLUTII

26. Rp 3: Mentholi 0,2 g


Iodi 0,2 g
Kalii iodidi 0,5 g
Natrii tetraboratis
Aquae aa 2,0 g
Alcoholi 3,0g
Glyceroli qsad 18,0 g
M.f.sol.
D.s.ext pentru badijonaj

-solutie magistrala cu vehicol compus-hidroglicerinat alcoolic


Solutiile medicamentoase sunt preparate farmaceutice lichide care contin una sau mai
multe substante active dizolvate intr.un solvent sau intr.un amestec de solventi; sunt destinate
administrarii interne/externe.

PREPARARE :
-intr-o capsula de portelan se cantareste glicerina,(9.75g) se adauga boraxul, pulverizat in
prealabil la mojar si amestecul se incalzeste pe baia de apa agitand cu o bagheta pana la
dizolvaea boraxului. Dupa racire amestecul se cantareste si daca este cazul se compleaza cu apa
la 11.75g. Ulterior se incorporeaza solutia alcoolica de mentol si la sfarsit solutia apoasa de iod
iodurat. Amestecul obtinut se omogenizeaza cu o bagheta.

OBSERVATII:
• iodul se va pulveriza la mojar prin intermediu volatil (cloroform, eter etilic) si se
va cantari cu lingurita din plastic.
• mentolul este foarte greu solubil in apa, foarte usor solubil in alcool, greu solubil
in glicerina.
• iodul este solubil in apa 1:3000, in alcool 1:10,in glicerina 1:100
Iodura de potasiu este foarte usor solubila in apa 1:0.7, solubila in alcool 1:25, solubila in
glicerina 1:1.5
Boraxul este solubil in apa 1:20,insolubil in alcool,solubil in glicerina1:1.5

DESCRIERE: -lichid siropos, cu mirosul si gustul caracteristic componentelor.

CONSERVARE: -in flacoane colorate, bine inchise, pentru a evita volatilizarea alcoolului,
iodului sau mentolului.
INTREBUINTARI: -badijonaj in gingivite si afte bucale datorita actiunii antipruriginoase,
antiseptice si antimicotice.
27. RP 5: Infusionis Tiliae floris 50 g
Natrii benzoatis 1g
Ephedrini hydrocloridi 0,20 g
Sol.ammonii chloridi anisati 1g
Sirupi Balsami Tolutani 10 g
M.f.sol.
D.s.intern 2 linguri pe zi.
-soluţie magistrala de uz intern unde vehiculul este o sol extractiva apoasa
Solutiile medicamentoase sunt preparate farmaceutice lichide care contin una sau mai
multe substante active dizolvate intr-un solvent sau intr-un amestec de solventi; sunt destinate
administrarii interne/externe.
Solutiile extractive apoase sunt preparate farmaceutice lichide obtinute prin macerarea,
infuzarea sa decoctia produselor vegetale in apa.

PREPARARE:
La prepararea acestei sol se urmareste :
a. studierea asocierilor din formula
b. verificarea dozelor maxime
c. preparareainfuziei
d. prepararea sol magistrale.
a)Studierea asocierilor din formula
• benzoatul de Na - uşor sol in apa
• efedrina clorhidrica - solubila in apa 1:4, imprima un pH acid
• sol de NH₄CI anisata imprima sol un pH uşor acid (cca 5)
• siropul balsam Tolu are acţiune expectoranta.
b)Verificarea dozelor maxime - dozele maxime nu sunt depăşite
Pentru efedrina hidroclorhidrica
doze max :0.06 ptr o data
0.15 ptr 24 ore
15 g sol ……………………..0.06g efedrina hidroclorica
62.2gsol…………………………Xg efedrina hidroclorica
X=62.2x0.06/15 X=0.24

30 g sol ………………………….0.15g efedrina hidroclorica


62.2g sol………………………..Y
Y=62.2x0.15/30 Y= 0.31g efedrina hidroclorica
-cantitatea din reteta nu este depasita
c)Prepararea infuziei - pt prepararea infuziei se folosesc inflorescenţele de tei cu sau fara
bractee a arborilor T. tomentosa, cordata si plathyphylos; produsul vegetal conţine mucilagii, ulei
volatil in cant mica (0,05%), tanin, flavone si cel puţin 17% subst solubile (FR X). Pt ca se
urmăreşte extragerea mucilagului umectarea se face cu apa.
Mod de lucru - se cântăresc 3 gr produs vegetal si se trec prin sita I; se umecteaza cu 9 g apa si
amestecul se lasa in vas acoperit 5 min la temp camerei; se adaugă 50 gr apa încălzita la fierbere
si se lasa in vas acoperit la temp camerei 30 min. Sol obţinută se filtrează prin vata sau tifon si se
completează la 50 gr prin stoarcerea, presarea prod. vegetal/ spălare cu apa.

DESCRIERE:
-sol limpede, gălbuie, plăcut mirositoare datorita farnesolului din uleiul volatil.
d)Prepararea sol magistrale
-se dizolva efedrina in 25 ml infuzie de tei, apoi benzoatul de sodiu in restul de infuzie. In
flaconul de expediţie tarat se cântăreşte siropul peste care se adaugă sol de clorura de amoniu
anisata. Se aduc cele doua sol preparate anterior peste sirop in flaconul de expediţie si daca este
cazul se completează cu sirop la masa prevăzuta.

OBSERVAŢII:
-sol de NH₄CI anisata, cu toate ca are in compozitie ulei volatil, se adaugă peste siropul cântărit
in flacon pt a nu favoriza precipitarea uleiului volatil in contact direct cu sol apoasa (excepţie).

UTILIZĂRI:
-in tratamentul afecţiunilor cailor respiratorii datorita activitatii:
• emoliente, diaforetice, uşor sedative imprimata de infuzia de tei
• expectorante a benzoatului de Na, soluţiei de NH₄CI anisata si siropului de Balsam Tolu.
• vasoconstrictoare datorita efedrinei

28. RP 7: Extracti Belladonnae 0,8 g


Procaini hydrochloridi 0,5 g
Sirupi simplicis 10 g
Aquae Menthae
Aquae Mellissa aa 30 g
M.f.sol.
D.s.int. 2 linguri/zi.

-solutie magistrala cu extract de uz intern


Solutiile medicamentoase sunt preparate farmaceutice lichide care contin una sau mai
multe substante active dizolvate intr.un solvent sau intr.un amestec de solventi; sunt destinate
administrarii interne/externe.
Solutiile magistrale cu extracte sunt forme farmaceutice obtinute prin extractie,
medicamente preparate din plante si din tesuturi animale si vegetale cu ajutorul substantelor si a
unor procedee de standardizare.
Extractele vegetale sunt preparate farmaceutice fluide, moi sau uscate obtinute prin
extractia produselor vegetale cu solventi, urmata de evaporarea partiala sau totala a solventului si
aducerea masei reziduale sau a pulberii la concentratia sau consistenta prevazute de FR X.
Extractul uscat de matraguna se obtine din frunze de matraguna ,prin percolare conform
monografiei “extracta”:contine cel putin 1.35g% si cel mult 1.65%alcaloizi totali exprimati in
hiosciamina. Este o pulbere galben-bruna ,nehigroscopica cu miros caracteristic si gust amar. Se
conserva la separanda.
Procaina hidroclorica (novocaina) se prezinta sub forma de cristale incolore sau pulbere
cristalina alba, fara miros cu gust amar producind pe limba o anestezie trecatoare. La lumina se
coloreaza. Este f.usor solubila in apa. Se pastreaza in recipiente bine inchise, ferit de lumina, la
separanda.
Se vor verifica dozele terapeutice maxime pt. ambele componente
Se stie ca extractul de beladona confFRX are dozele maxime:0.075g pt o data si 0.2g pt 24h; iar
clorhidratul de procaina are dozele:0.5g pt odata si 1-2g pt.24h

15g sol…………..0.075g extract de beladona


100g………………x=0.5gextract de beladona

2x15gsolutie……….0.2g extr.de beladona


100g………………..x=0.66gextr.de beladona
Se va reduce cant.de extract de beladona la valoarea cea mai mica ,respectiv 0.5g
15g solutie………………0.5gclorhidrat de procaina
100g solutie……………..y=3.33gprocaina hidroclorica

2x15g solutie…………….1g………….2gprocaina
100g solutie……………..y2………………y3
y2=3.33g ;y3=6.66gprocaina
Deoarece in intreaga cantitate de solutie se afla numai 0.5gsubstanta activa, rezulta ca dozele
maxime nu sunt depasite.
Se inlocuieste 0.8g extract de beladona cu 0.5g

PREPARARE :
1. intr-un mojar uscat se tritureaza extractul de beladona si se disperseaza cu o cantitate mica de
apa de menta. Dispersia obtinuta se trece cantitativ , cu restul de apa de menta, peste siropul de
lamaie cantarit anterior intr-un flacon tarat. Se agita amestecul pt. omogenizare. Se adauga apoi,
procaina dizolvata in apa de melisa amestecul se agita pt.omogenizare
2.intr-un pahar berzelius se realizeaza vehicolul solutiei magistrale prin amestecarea celor trei
ape aromatice prescrise in formula. Separat ,intr-un mojar uscat se pulverizeaza extractul de
beladona si se disperseaza cu o cantitate mica din vehicolul preparat anterior. Dispersia coloidala
se aduce cantitativ cu mici portiuni din vehicol, peste siropul cintarit.Se adauga la final procaina
solubilizata in in restul de vehicul. Se agita pt.omogenizare.

DESCRIERE: -solutie galbena, slab opalescenta, cu miros aromat si gust amarui-acrisor

OBSERVATII:
Pentru dispersia extractului de beladona se poate folosi alcool diluat deoarece el se
foloseste la obtinerea extractului. Se mai poate folosi amestecul de apa glicerina si alcool 6:3:1.
Se va adnota pe reteta natura si cantitatea solventului adaugat.
Siropul de lamaie se prepara prin amestecarea siropului simplu cu solutia alcoolica de
ulei volatil de lamaie si cu soluia aposa de acid citric.
Apa de menta si de melisa sunt obtinute prin dizolvarea a 1g de ulei volatil prin
intermediul a 10g talc in 1000g de solutie conservanta la 35-40 grade.

CONSERVARE :
-in flacoane colorate de capacitate mai mare pentru a se putea agita.Pe eticheta se va scrie
“a se agita inainte de intrebuintare”.

INTREBUINTARI:
-in afectiuni gastrice datorita actiunii antispastice a extractului de beladona, actiunii
anestezice locale a procainei si actiunii antispastice carminative a celor doua ape aromatice.

29. RP 13: Camphora 2g


Alcoholum 14g
Aqua destillata q.s.ad. 20g
M.f.sol D.s.ext.

Sol.oficinala de uz extern-sol alcoolica de camfor (concentratia celei oficinale este de


10% - spirt camforat).
Solutiile medicamentoase sunt preparate farmaceutice lichide care contin una sau mai
multe substante active dizolvate intr.un solvent sau intr.un amestec de solventi; sunt destinate
administrarii interne/externe.
Solutiile alcoolice sunt preparate farmaceutice lichide, constituite din substante active sau
auxiliare dizolvate in solutii hdroalcoolice destinate administrarii interne sau externe.

PREPARARE:
-camforul se dizolva in 14g alcool. Se adaugă apoi apa in mici porţiuni si sub agitare
pana la 20g. Soluţia se filtreaza.
DESCRIERE: -soluţie limpede, cu miros caracteristic de camfor.
OBSERVAŢII:
-camforul este cetona bornelolului si se prezintă ca o masa cristalina alba cu miros
caracteristic care la temp camerei se volatilizează; are o solubilitate in apa de 1:850 si in alcool
de 1:1. Se păstrează ferit de lumina, in recipient inchise etanş.
-în funcţie de provenienţa poate fi natural (obţinând /canforul levogir din partea
cristalizabila a uleiului extras prin distilare din lemnul si frunzele sp.Cinnamomum camphora -
Lauraceae) sau de sinteza (camfor/dextrogir sau racemic).
-daca amestecarea s-ar face invers, se va obtine un precipitat greu solubil datorita
fenomenului de salefiere al camforului. (daca apa se amesteca cu alcoolul si apoi se adauga
camforul, dizolvarea se va face incet, deoarece coeficientul de solubilitate al camforului va fi
schimbat).
-in cazul in care concentratia alcoolului scade sub valoarea de 70° in soluţie apar
precipitate foarte voluminoase de camfor (se trece peste limita de solubilitate a camforului in
amestecul hidroalcoolic).

UTILIZĂRI:
-extern sub forma de frectii in dureri reumatismale, gripa datorita acţiunii revulsive. Se
fol. in unele afectiuni dermatologice, degeraturi, in cosmetica datorita acţiunii antipruriginoase si
antiseptice a camforului.

CONSERVARE:
-flacoane bine inchise, la loc racoros.

30. RP 12,29: Iodii 0,2g


Kalii iodidi 0,4g
Aqua distillatae 19,4g
M.f.sol D.s.ext

Solutiile medicamentoase sunt preparate farmaceutice lichide care contin una sau mai multe
substante active dizolvate intr-un solvent sau intr-un amestec de solventi; sunt destinate
administrarii interne/externe.

PREPARARE:
-intr-un flacon tarat se dizolva iodura de potasiu intr-o cantitate dubla fata de apa
distilata. Peste soluţia concentrata de KI obţinută se adaugă iodul anterior pulverizat la mojar.
Amestecul se agita pana la dizolvarea completa a iodului si soluţia se completează cu apa,
adăugata treptat si sub agitare la masa prevăzuta.
DESCRIERE: -soluţie limpede, de culoare brun-rosietica cu miros caracteristic de iod.

OBSERVAŢII:
-iodul se prezintă sub forma de lamele cristaline friabile, cu luciu metalic sau fragmente
de culoare cenusiu-violacee, cu miros caracteristic. La aer se volatilizează. Se păstrează in
recipiente bine inchise, ferit de lumina, la Separanda. Este solubil in apa 1:3000, alcool 1:10 se
solubilizeaza in soluţii concentrate se ioduri alcaline.
-KI este o subst cristalina sau granulara alba, fara miros, cu gust sărat si slab amar. Este
foarte uşor solubila in, apa, uşor solubila in glicerol. Se păstrează in recipiente bine inchise, ferite
de lumina.
-in acest caz se formează intre iod si KI un complex solubil cu obţinerea complexului de
iod-iodurat. KI se va lua in cantitate dubla fata de iod iar formarea complexului are loc intr-o
soluţie concentrata de iodura alcalina.
I₂+K->K[I₃] I₂+1-[I₃]
Pentru a grăbi formarea complexului, iodul se poate pulveriza in prealabil prin intermediul
cloroformului sau eterului care se adaugă peste cristalele de iod din mojar triturand pana se
obţine o soluţie concentrata si apoi se continua triturarea pana la evaporarea solventului, iodul
rămânând sub forma de pulbere fina (pulverizare prin intermediu efemer sau volatil).
La manipularea iodului se iau o serie de precauţii având in vedere ca subst pătează uşor si
poate intra in reacţie cu diferite substanţe sau materiale. Cântărirea se face numai pe hârtie cerata
cu mare atenţie folosind lgt din material plastic (iodul reactioneaza cu metalele).

CONSERVARE:
-in flacoane bine inchise, ferit de lumina.

UTILIZĂRI:
-se foloseşte extern - caustic, antiseptic si micostatic cu actiune topica, folosita in
tratamentul micozelor cutanate, sub forma de badijonari.
-intern -antitiroidian, antisclerozant - sub forma de picaturi.
I II
31. Rp 10: ?! Papaverini hydrochloridi 0,10 g 0.10 g
Kalii bromidi
Ammonii bromidi aa 1,50 g 3g
Sirupi simplicis 5g 20 g
Aquae q.s.ad 50 g 100 g ?!
M.f.sol.
D.s.intern 1 linguriţa de 3 ori pe zi

Solutiile medicamentoase sunt preparate farmaceutice lichide care contin una sau mai
multe substante active dizolvate intr-un solvent sau intr-un amestec de solventi; sunt destinate
administrarii interne/externe.

PREPARARE:
-se dizolva clorhidratul de papaverina in aproximativ 20g apa; separat se vor dizolva cele
doua bromuri in aproximativ 60g apa la formula I si 120g la formula II. Intr-un flacon tarat se
cantareste siropul simplu si se adauga solutia de papaverina ;se adauga apoi solutia diluata de
bromuri treptat si sub agitare. Se completeaza cu apa la 100 g pentru formula I si la 200 g pentru
formula II.

OBSERVATII:
-in aceasta formula avem papaverina pe de o parte si bromurile de amoniu si potasiu pe
de alta parte. Daca se depaseste concentratia de 5% bromuri va precipita papaverina in
solutie; de aceea se va calcula concentratia bromurilor din cele doua formule pentru a
vedea daca s-ar produce fenomenul de salefiere.
In prima formula avem concentratia de 2% bromuri –deci este exclusa salefierea.
In formula II concentratia in bromuri fiind de 6% fenomenul salefierii este inevitabil.
-rezolvarea acestei incompatibilitati se va efectua, dubland cantitatea de vehicol si
modificand corespunzator posologia
Papaverina este o substanta puternic activa si are dozele:
-pentru o data 0.2g si pentru 24 ore 0.6g; solubilitatea in apa este de 1:40 (putin
solubila)
-bromura de potasiu are solubilitatea in apa 1:1.5g; bromura de amoniu are solubilitatea
de 1:1.7g si imprima solutiei un pH acid care este favorabil sarurilor de alcaloizi (au maximum
de stabilitate la pH 4-5).
In a doua formula daca se prepara conform formularii, solutia este limpede initial, dar in
timp devine opalescent si apoi separa clorhidratul de papaverina prin efectu de salefiere in
prezenta bromurilor. Pentru obtinerea unei solutii stabile este necesara marirea volumului cu
50% si modificarea posologiei.
Dozele pentru papaverina:
5g…………………………….0.2g
100g…………………………x=4g
3x5g……………………………..0.6g
100g…………………………….y=4g deci dozele nu sunt depasite
Prin modificarea volumului la 150% modificam posologia astfel:
100 g solutie.....................1 lingurita
150 g solutie.....................x= 1,5 lingurite

INTREBUINTARI :
-hiperexcitabilitate nervoasa, insomnii; are efect antispastic si sedativ

32. RP 15: Tinctura balsami Tolutani 2, 25g


Magnesii subcarbonas 0, 50g
Saccharum 32,00g
Aqua destillata q.s. ad 50,00g
Mf solutio D.S. intern

-sirop de balsam de Tolu


Siropurile sunt preparate farmaceutice lichide cu un continut crescut in zahar, de
consistenta vascoasa, destinate administrarii interne.

PREPARARE:
-se pulverizeaza intr-un mojar o parte din zahar (10g) cu carbonatul bazic de magneziu.
T-ra de balsam de Tolu se adauga treptat si sub forma de picaturi pe capatul pistilului triturand
dupa fiecare adaugare. Se aduc 15 g de apa si se tritureaza pana la completa dizolvare a zaharului
si solutia obtinuta se filtreaza prin hartie de filtru plisata intr-un vas anterior tarat. In filtrat se
dizolva incalzind usor restul de zahar pe sita la foc mic la cca 40 grade. Siropul cald se
completeaza cu apa la greutatea de 50 g.

DESCRIERE: -lichid limpede, galben, cu miros de balsam de tolu, cu pH 6.5-7.5

OBSERVATII:
-T-ra de balsam Tolu se prepara prin dizolvarea in timp a 20 g Balsam Tolu in 80 g alcool
(10 zile).
-Carbonatul de magneziu se adauga in scopul de a favoriza transformarea acizilor
aromatici din balsamul de tolu in saruri solubile; excesul de carbonat de magneziu care nu intra
in reactie ajuta la clarificarea solutiei prin indepartarea rezinelor pe care le contine balsamul de
Tolu.
-nu se adauga o cantitate mai mare de zahar ptr ca ar rezulta o solutie prea densa, care s-
ar filtra mai greu.
-in filtrat se adauga restul zaharului, incalzit usor spre a evita volatilizarea principiilor
aromatice.
Conditii generale : trebuie sa fie limpede, cu miros specific si sa aiba densitatea si
indicele de refractie indicate in monografie : densitate= 1,28-3. Indice de refractie = 1.4410-
1.4490

CONSERVARE:
-in sticle de capacitate mica, pline, bine inchise la loc racoros, ferit de lumina.
O conservare necorespunzatoare poate duce la descompunerea unor componente din
sirop, cu formare de cinamen si stirolen, rezultat din decarboxilarea acidului cinamic sub
influenta mucegaiurilor (aspergilius niger si penicilium galucom); siropul capatand miros
neplacut de petrol; aceasta alterare nu apare daca siropul se sterilizeaza.

UTILIZARI:
-expectorant, edulcorant, asociat cu alte substante medicamentoase in afectiuni ale cailor
respiratorii si corector de gust.

33. RP 16: Natrii benzoatis 1g


Tincturae Belladonn 1g
Sirupi simplicis 5g
Aquae q.s.ad 50g
M.f.sol.
D.s.int. 3 lingurite pe zi pt.copil de 6 ani.

Solutiile medicamentoase sunt preparate farmaceutice lichide care contin una sau mai
multe substante active dizolvate intr.un solvent sau intr.un amestec de solventi; sunt destinate
administrarii interne/externe.

Preparare sirop simplu:


Rp Saccharum 64 g
Aqua destillata q.s.ad. 100 g
-zaharul se dizolva la cald in apa, se fierbe 1-2 minute, se completeaza la masa si se
filtreaza.

PREPARARE:
- intr-un flacon tarat se cântăreşte siropul simplu peste care se aduce t-ra sub forma de
picaturi. Separat se dizolva benzoatul de sodiu intr-o cantitate corespunzătoare de apa si se aduce
peste siropul din flacon. Se completează cu apa la masa prevăzuta.
OBSERVAŢII:
- daca in farmacie nu avem tinctura de beladona dar avem extract de beladona, se poate
inlocui tinctura cu cantitatea corespunzătoare de extract tinand cont de conţinutul in principii
active.
0,03gr alcaloizi….......100g tinctura-beladona
Xg alcaloizi …………….1g tinctura-beladona
x=0,0003g alcaloizi
1,5 gr alcaloizi………100g extract de beladona
0,0003gr alcaloizi……y=0,02g extract de beladona
Benzoatul de Na - pulbere cristalina alba, solubila in apa 1:2
Tinctura de Beladona - se prepara din frunzele de beladona prin percolare conform
prevederilor din monografia "Tincturae" cu alcool diluat acidulat cu 1 gr la 100 HCl diluat.
Trebuie sa aiba un conţinut de 0,03gr% alcaloizi totali exprimaţi in hiosciamina. Este de 50 de
ori mai săraca in alcaloizi decât extractul uscat de beladona. Se păstrează la Separanda in
flacoane colorate.
1 lgt are 57 picaturi. Are doze maxime 2gr, respectiv 5 gr.
Se vor verifica dozele terapeutice maxime in fct de vârsta copilului folosind formula lui Young:
d=A/A+12x D; o lgt =5ml3lgtx5ml=15ml
A-varsta in ani
D-Doza maxima a adultului
d₁=6/18x2=0,66g ptr o data d₂=6/18x5=1,66g ptr 24 ore nu depaseste doza max
admisa
5gsol …….0,66g tinctura de belladona
50g sol ……x g tinctura de belladona
x=50x0,66/5 x=6,6g (solutia poate contine 6,6 g tinctura beladona)
15 g solutie ………..1,66 g tinctura de beladona
50g solutie ……………….y
y=5,53g tinctura de beladona
Cantitatea de tinctura de beladona este mult mai mica decit cantitatea rezultata din
calcul,deci dozele maxime in acest caz nu sunt depasite .

CONSERVARE:
-in flacoane colorate de capacitate mai mare decât cantitatea de soluţie pt a se putea agita.
Pe eticheta se menţionează "A se agita inainte de intrebuintare".

UTILIZĂRI:
-afecţiuni ale cailor respiratorii datorita acţiunii expectorante a benzoatului de Na si
antispastica a tincturii de beladona.
34. RP 18: Iodi 0,4 g
Kalii iodidi 0,6 g
Alcoholi 50o q.s. ad 20 g
Mf solutio
D.S. extern

-solutie alcoolica de iod iodurat- soluţie oficinala de uz extern care conţine cel puţin 97% si
cel mult 103% iod si cel puţin 97% si cel mult 30% iodura de poasiu fata de valoare declarata.
Solutiile alcoolice sunt preparate farmaceutice lichide, care contin una sau mai multe
substante active dizolvate in alcool concentrat sau diluat, destinate administrarii interne sau
externe. Atunci cand nu se precizeaza concentratia alcoolului se va folosi alcool concentrate, iar
cand se face precizarea “alcool diluat” se va folosi alcoolul de 70º.

PREPARARE:
- intr-un flacon tarat se dizolva iodul, anterior pulverizat la mojar si iodura de potasiu in
10g alcool de 50° si se completează cu acelaşi solvent la 20g.

OBSERVAŢII:
lodul se prezintă sub forma de lamele cristaline friabile, cu luciu metalic sau fragmente
de culoare cenusiu-violacee, cu miros caracteristic. La aer se volatilizează. Se păstrează in
recipiente bine inchise ferit de lumina la Separanda. Este solubil in apa 1:3000, alcool 1:10. Se
solubilizeaza in soluţii concentrate de ioduri alcaline. Concentratia in iod a solutiei alcoolice de
iod-iodurat variaza intre 2-10% dupa diferite Farmacopei.
Iodura de potasiu este o substanta cristalina sau granulară alba, fara miros cu gust sărat si
slab amar. Este foarte uşor solubila in apa, uşor solubila in glicerol. Se pastreza in recipiente bine
inchise, ferite de lumina.
* KI are, in acest caz, rol de stabilizare a iodului si nu rol de solubilizant al lui in soluţia
hidroalcoolica. Soluţia alcoolica de iod-iodurat este denumita impropriu tinctura de iod,
denumirea de tinctura era folosita in trecut pt a desemna soluţiile colorate, indiferent de metoda
de preparare.
In timpul conservării in absenta KI, iodul se descompune in prezenta apei ducând la
apariţia acidului acetic in soluţie.
Acidul acetic poate reacţiona, lent la temp camerei, cu alcoolul etilic formând acetatul de
etil:
CH3COOH+CH3CH2OH--CH3COOC2H5+H2O
Aceste reacţii sunt vizibile in timp deoarece se obs modificarea mirosului soluţiei (apare
acetatul de etil si acidul acetic), schimbarea culorii (scade concentratia in iod) si creşterea
acidităţii.
Principala si cea mai nociva alterare este formareaacidului iodhidric (HI) care face
preparatul caustic si iritant mai ales la nivelul plăgilor deschise.
Prezenta iodurii de potasiu (KI) impiedica formarea de acid iodhidric (HI) si acid
hipoiodos, conţinutul in iod ramane constant si descompunerea este minima.
HI+HIO+KI----KI₃+H₂0
I₂+KI---KI₃
KI₃+K+I₃
La preparare nu se vor folosi ustensile de metal, care sa reacţioneze cu iodul; cântărirea se va
face rapid, cu linguriţe de plastic, pe hârtie cerata sau celofan, deoarece iodul este toxic si volatil.
Iodul va fi pulverizat in prealabil prin intermediul volatil (cloroform, eter etilic, alcool).
Alcoolul de 50° folosit ca vehicul este bine tolerat de piele si are acţiune antiseptica penetrând
pielea datorita conţinutului in apa.
DESCRIERE: -soluţie limpede, bruna, cu miros caracteristic de iod si alcool.

CONSERVARE:
-se conserva in flaconae incolore, bine inchise deoarece lumina descompune compusii de
alterare ai iodului cu punerea sa in libertate.

INTREBUINTARI:
-se utilizeaza extern ca antiseptic, dezinfectant, antimicotic al pielii, ranilor si in tratarea
dermatomicozelor.

35. RP 21: Decocti speciae pectoralis 50 g


(6g produs vegetal, 18g apa)
Ephedrini hydrochloridi 0,5 g
Natrii benzoatis 1g
Sirupi simplicis q.s.ad. 5g
Mf solutio D.S. intern 1lg de 2x/zi

-solutie magistrala de uz intern in care vehicolul este o solutie extractiva apoasa.


Soluţiile extractive apoase sunt preparate farmaceutice lichide obţinute prin macerarea,
infuzarea sau decocţia produselor vegetale cu apă obţinându-se: macerate, infuzii sau decocturi.
1.Studierea asocierilor din formula
2.Verificarea dozelor maxime
3.Prepararea decoctului
4.Prepararea solutiei magistrale

OBSERVATII:
Speciile pectorale reprezinta un amestec de produse vegetale maruntite diferit: flori
malva- sita I, frunze si radacini de nalba-sita I, radacina de licviritie-sita II, frunze de anason-sita
I. pentru uniformizare produsul se trece prin sita I.
-urmarim extragerea mugilagiilor si pectinelor, umectarea produsului vegetal facandu-se
cu apa.
MOD DE LUCRU:
-din produsul vegetal uniformizat se cantaresc 6 g si se umecteaza cu 18 g apa, se lasa in
repaus 5 min intr-un vas acoperit la temperature camerei dupa care se adauga 100g apa incalzita
la fierbere si amestecul se mentine in baia de apa in fierbere 30 minute intr-un vas acoperit
-solutia fierbinte se filtreaza prin tifon sau vata
-se completeaza, daca e nevoie, la greutatea prescrisa prin presarea si spalarea cu apa
distilata incalzita la fierbere a produsului vegetal.
Efedrina clorhidrica se prezinta sub forma de cristale aciculare, incolore sau pulbere
cristalina alba, fara miros, cu gust amar. Este usor solubila in apa (1:4), solubila in alcool; se
pastreaza in recipient bine inchise, ferit de lumina, la Separanda. Efedrina clorhidrica imprima
solutiei un pH acid; doza maxima pentru o data este 0.06 iar pentru 24 de ore este 0.15.
Verificam doza maxima:
1 lg (15 g solutie)…………….0.06 g efedrina clorhidrica
120g…………………………x
X=120x0.06/15
X=0.48 g efedrina clorhidrica pentru o data
2 lg (30 g solutie)……………0.15 g efedrina clorhidrica
120 g solutie………………x
X=120x0.15/30
X=0.60 g efedrina clorhidrica pentru 24 ore
Se adnoteaza pe Rp 0.48 g efedrina clorhidrica.
Benzoatul de sodiu este o pulbere cristalina alba, cu aspect granulos, fara miros, cu gust
dulceag-sarat; este usor solubil in apa (1:2), putin solubil in alcool; se pastreaza in recipient bine
inchise. Benzoatul de sodiu imprima solutiei un pH neutru sau usor alcalin.

PREPARARE:
-benzoatul de sodiu se dizolva in decoctul obtinut, apoi se dizolva efedrina clorhidrica
-in flaconul de expeditie in care se afla siropul se aduce Solutia astfel obtinuta
-se completeaza cu sirop la masa prevazuta, daca este cazul.

CONSERVARE:
-se prepara in cantitati mici, necesare consumului, se conserva in recipiente inchise la
culoare.

INTREBUINTARI:
-in tratamentul afectiunilor cailor respiratorii.
36. RP 24: Phenobatbitali natrici 0.1 g
Kalii bromidi 0.5g
Ammonii bromidi 1g NH4OH 10%
Sirupi citri 5g Sirupi simplex 5g
Aquae distillatae q.s. ad 50g
Mf solutio DS intern cate 1 lg de 3x/zi

Aceasta reţeta reprezintă o soluţie magistrala complexa de uz intern.


Solutiile medicamentoase sunt preparate farmaceutice lichide, care contin una sau mai
multe substante active dizolvate intr-un solvent sau intr-un amestec de solventi; sunt destinate
administrarii interne sau externe.

PREPARARE:
-bromura de amoniu se dizolva intr-o cantitate corespunzătoare de apa si se aduce pH-ul
solutiei la o valoare cat mai apropiata de neutralitate cu ajutorul solutiei de hidroxid de amoniu
10% adăugata sub forma de picaturi (5 pic) treptat in prezenta hârtiei indicator. In aceasta solutie
se dizolva apoi bromura de potasiu. In sticla de expediţie se cântăreşte siropul simplu si se
adaugă solutia de bromuri obţinută anterior si solutia de fenobarbital sodic (obtinut prin
dizolvarea de 5 g apa).

OBSERVAŢII:
-fenobarbitalul sodic este o subst puternic activa, se păstrează la Separanda; solubilitatea
in apa este de 1:1,5 si imprima soluţiei un pH slab alcalin. Are doze maxime (0,3 pentru o data
si 0,6 pentru 24 ore)
-bromura de potasiu este solubila in apa 1:1,5
-bromura de NH4 este solubila in apa 1:1,7 si imprima soluţiei un pH acid
-siropul de lamaie are rol de edulcorant si aromatizant imprimind soluţiei un pH acid
-pH-ul slab acid imprimat de bromura de amoniu si de siropul de lamaie favorizează
apariţia in soluţie a unui precipitat de fenobarbital acid daca acesta nu se afla in limita
coeficientului de solubilitate in apa 1:1100.
1,1 g fenob. sodic………1 g fenob acid
0,1 g fenob sodic……….x = 0,09g
1,00g fenob acid…………11 00g apa
0,09 fenob acid………….y = 99g apa
Fenobarbitalul acid care apare in sistem va fi sub forma de precipitat deoarece nu se
afla in limita coeficientului de solubilitate in apa. Pt a rezolva aceasta incompatibilitate se va
aduce pH-ul acid al componentelor din formula la valoarea de neutralitate cu ajutorul unei soluţii
de hidroxid de amoniu 10% sau de carbonat de amoniu 5% in prezenta hârtiei indicator.
Se verifica dozele maxime.
Pt a asigura stabilitatea fenobarbitalului sodic se înlocuieşte siropul de lamaie care are
un pH acid necorespunzator cu o cantitate echivalenta de sirop simplu; siropul de lamaie se poate
adaugă soluţiei de bromura de amoniu si se aduce pH-ul soluţiei la neutralitate cu ajutorul
soluţiei de NH4OH 10%.

CONSERVARE: -in recipiente bine inchise

INTREBUINTARI: -actiune sedativa.

37. RP 27: Infusionis Valerianae radicis 50g


Phenobarbitali 0.50g
Natrii bromidi 1g
Sirupi simplicis 10g
Mf sol DS intern cate o lg 3x/zi

Soluţie magistrala de uz intern unde vehiculul este o sol extractiva apoasa. La prepararea
acestei solutii se urmareste:
a) studierea asocierilor din formula
b) verificarea dozelor maxime
c) prepararea maceratului
d) prepararea sol magistrale

a) Bromura de sodiu este uşor sol in apa.


-fenob sodic - sol in apa 1:1,5, cu doze maxime de 0,3 si 0,6 gr. Se păstrează la
Separanda. Nu este in liita coeficentului de solubilitate si se va inlocui cu cantitate echivalenta
de fenobarbital sodic. La pH acid imprimat de infuzia de valeriana precipita fenob acid si pt a
evita aceasta incompatibilitate se va aduce pH-ul infuziei la o valoare cat mai apropiata de
neutralitate cu ajutorul solutiei de NH₄OH 10% (Rp).
Rp devine:
Infusionis Valerianae radicis………….50,00g
(1.5gr pv silta l0,75g alc. diluat)
Sol ammonia hydroxidi 10%................x pic
Natrii bromidum…………………….1g
Phenobarbitali natrici………………0,22g
Sirupisimplicis…………. 10,00g

b) verificarea dozelor maxime


15 g sol ……………..0,3g fenob sodic
61,2g sol ……………….X
X=0,3X61,2/15 X=1,22 fenob sodic ptr o data
45g sol …………………………0,6g fenob sodic
61,2g sol ……………………..Y
Y=61,2X0,6/45 Y=0,81 g fenob sodic
Doza de fenob sodic din formula nu este depasita

c) prepararea infuziei
- rădăcina de valeriana sau de odolean reprezintă rizomul si rădăcina pl.Valeriana
officinalis. Produsul vegetal conţine cel puţin 25% subst solubile si cel puţin 0,3% V/m ulei
volatile.
- se umecteaza cu 0,75 gr alcool diluat (1g = 56pic) adica 42 picaturi

Prepararea infuziei
Datorita faptului ca produsul vegetal contine cel putin 3%ulei volatil umectarea se face
cu alcool dilut
0,5g alcool diluat la 1 g produs vegetal noi folosim 1,5 g produs vegetal deci vom folosi 1,5g
produs vegetal x0,5g alcool diluat
1g =56 picaturi deci 0,75 g -42 pic
Mod de lucru:
-din produsul vegetal maruntit corespunzător (S II) se cântăresc 1,5gr si se umecteaza cu
0,75 gr alcool dilut(42 picaturi) si se lasa in repaus in vas acoperit 5 minute dupa care se adaugă
50gr apa distilata incalzita la fierbere si se menţine in vas acoperit la temp camerei 30 min.
Soluţia obţinută se filtrează prin amestec de vata si tifon si se completează la 100 gr prin spălarea
cu apa distilata a produsului vegetal.

PROPRIETĂŢI: -lichid limpede, roşcat, cu pH acid (cca 5)

OBSERVAŢII:
-acest pH acid este imprimat de acizii valerianici si izovaleroanici din uleiul volatile si
de valeriana. De acest pH se tine seama la asocierea infuziei cu subst instabile in mediu acid.
Prepararea sol magistrale:
- infuzia de valeriana se aduce la un pH cat mai apropiat de neutralitate cu ajutorul sol
de NH₄OH adăugata sub forma de picaturi (2pic). Se dizolva fenobarbitalul Na si NaBr in infuzia
de valeriana . Intr-un flacon tarat se cântăreşte siropul simplu, se adaugă sol preparata anterior si
se completează cu sirop la masa prevăzuta daca este cazul.

UTILIZĂRI: -actiune sedativa imprimata de infuzia de valeriana, fenobarbitalul sodic, bromura


de sodiu.
38. RP 28: Phenobarbitali 0,4g
Sirupi simplicis 5g
Aquae distillatae q.s. ad 20g
Mf sol D.S. int. 3lg/zi

Preparatul este magistral si este formulat sub forma de solutie de uz intern. Substanta activa
este reprezentata de fenobarbital, siropul simplu este edulcorant, corector de gust iar vehicolul
este apa.
Solutiile medicamentoase sunt preparate farmaceutice lichide care contin una sau mai
multe substante active dizolvate intr-un solvent sau intr-un amestec de solvent; sunt destinate
administrarii interne sau externe.

OBSERVATII:
Fenobarbitalul se prezinta sub forma de cristale incolore sau pulbere cristalina alba, fara
miros, cu gust amar. Este usor solubil in alcool, putin solubil in cloroform, foarte greu solubil in
apa. Se dizolva in solutii de hidroxizi si carbonati alcalini. Este o substanta puternic activa, se
pastreaza la Separanda, are doze maxime pentru o data (0,3 g) si pentru 24 ore (0,6 g).
a.Deoarece cantitatea prescrisă depăşeşte mult coeficientul de solubilitate (pentru a
dizolva 0,2 g fenobarbital acid sunt necesare 440g apa )se va înlocui cu luminail sodic (solubil în
apă 1:1,5), luat in cantitate stoechiometrică.
Calcul stoechiometric:
Conform FR X: masa relativa pt fenobarbitalul acid = 232.2 g
masa relativa pt fenobarbitalul sodic= 254.2 g
232.2 g fenobarbital acid……..254.2 g fenobarbital sodic
0.40 g fenobarbital acid……..x
X=0.40x254.2/232.2
X=0.44 g fenobarbital sodic
-se adnoteaza pe reteta modificarea efectuata
Se calculeaza dozele maxime:
1 lg (15 g fenobarbital sodic)……………0.30
3 lg (45 g fenobarbital sodic)…………….y
Y=45x0.30/15 Y=0.9
-dozele nu sunt depasite
Deoarece înlocuirea fenobarbitalului acid cu fenobarbital sodic se face în mod frecvent,
pentru uşurinţă, s-a stabilit prin calculul stoechiometric că la 1 g luminal acid corespunde la 1g
luminal sodic.
b.Se poate aduce pH-ul solutiei de fenobarbital sodic spre neutralitate cu ajutorul solutiei de
acid citric 10%, in prezenta hartiei indicator.
c. Se poate suspenda fenobarbitalul acid cu care se inlocuieste cel sodic daca acesta depasesta
limita coeficientului de solubilitate (in acest caz se obtine o suspensie), de aceea se va recurge la
aceasta metoda de preparare ca o ultima solutie.

PREPARARE:
-fenobarbitalul sodic luat in cantitate de 0,44 g se dizolva in 10 ml apa, solutia se aduce
peste siropul simplu cantarit in flaconul de expeditie si se completeaza la masa cu apa.
-solutia se filtreaza la nevoie si se elibereaza in flacon de capacitate corespunzatoare, cu
eticheta de uz intern pe care se specifica modul de administrare.

DESCRIERE: -solutie limpede cu gust amarui, cu pH alcalin.

CONSERVARE:
-solutia cu fenobarbital sodic se prepara la cerere si se pastreaza in recipiente bine
inchise, la loc racoros.

INTREBUINTARI:
-pentru acţiunea sedative.

39. RP 30: Solutio hydrogenii peroxidi concentrata 5g


Aquae distillatae q.s. ad 50g
Mf sol DS ext

Solutie concentrata de peroxid de hidrogen (apa oxigenata)-solutie apoasa, oficinala


(3%), simpla, de uz extern.
Solutiile medicamentoase sunt preparate farmaceutice lichide care contin una sau mai
multe substante active dizolvate intr-un solvent sau intr-un amestec de solvent; sunt destinate
administrarii interne sau externe.

PREPARARE:
-intr-un pahar Berzelius tarat se cântăreşte perhidrolul. Se adaugă apa distilata pana la
50gr. Soluţia obţinută se amesteca uşor pana la omogenizare.

OBSERVATII:
-soluţia concentrata de peroxid de hidrogen, conf FR X conţine cel puţin 95% si cel mult
105% peroxid de hidrogen fata de valoarea declarata.
-este o soluţie limpede, incolora, caustica, aproape fara miros. Se descompune energic in
contact cu subst organice oxidabile, cu unele metale, si in mediu alcalin.
Perhidrolul se păstrează in flacoane colorate, bine inchise, la loc răcoros, la
SEPARANDA. Se transporta cu atenţie, fara agitare.
-prin descompunere totala, 1 ml soluţie perhidrol degaja cea 100 ml oxigen. Din aceasta
cauza se cunoaşte si sub denumirea de apa oxigenata de 100 volume. Prepararea se face numai
prin cântărirea componentelor.
-pt prepararea soluţiei diluate de peroxid de hidrogen se va folosi numai apa distilata, pt a
evita descompunerea acestuia in apa si oxigen atomic.
Reacţia este lenta la temperatura camerei si accelerate la temperature ridicate, sub
acţiunea luminii, sau in prezenta substanţelor oxidante sau reducatoare (in special materii
organice)
Prin descompunerea totala, 1 ml soluţie diluata de peroxid de hidrogen degajează cca
10ml oxigen (de aceea se numeşte apa oxigenata de 10 volume).

DESCRIERE:-soluţie limpede, incolora, fara miros, cu gust slab metalic, cu reacţie slab acida.

CONSERVARE:
La Separanda, in sticle colorate mici, la loc racoros si cu dopul liber, nefixat. Perhidrolul
nu se pastreaza in vase pline pana la dop si inchise, deoarece exista pericolul de explozie. Se
transporta foarte atent, fara agitare, in vase de material plastic. Nu se folosesc dopuri de pluta sau
cauciuc fiind distruse de perhidrol.

INTREBUINTARI:
-soluţia diluata de peroxid de hidrogen se foloseşte ca dezinfectant si decolorant. Acţiunea se
datorează oxigenului eliberat in contact cu ţesuturile.
-se foloseşte pt curatarea rănilor datorita efervescentei oxigenului care inlatura ţesuturile moarte
si bacteriile
-se foloseşte la dezlipirea pansamentelor si la curăţirea ulceraţiilor si abceselor.
-se utilizează diluata cu apa sau infuzie de muşeţel ca dezinfectant al cavităţii bucale in
tratamentul stomatitelor.
-prin diluare cu apa sau alcool etilic se pot prepara picaturi pt ureche cu peroxid de hydrogen
Daca se prescrie apa oxigenata in reţete magistrale alături de subst solubile in apa acestea se
vor dizolva in apa inaintea adăugării soluţiei de peroxid de hidrogen, iar aceasta se va adaugă
intotdeauna la sfârşit pt a evita descompunerea sa datorita agitării in timpul procesului de
dizolvare.
40. RP 6: Phenylhydrargyri boras 0,2 g
Aquae distillatae q.s. ad 100g
Mf solutio

-solutia de borat de fenilmercur 0.2% (sol. De fenosept), oficinala.


Solutiile medicamentoase sunt preparate farmaceutice lichide, care contin una sau mai
multe substante active dizolvate intr-un solvent sau intr-un amestec de solventi; sunt destinate
administrarii interne sau externe.

PREPARARE:
-fenoseptul se dizolva la cald intr-o parte din apa; se completeaza la masa prevazuta si se
filtreaza.

OBSERVATII:
-boratul de fenil mercur este un amestec echimolecular de hidroxid de fenilmercur si
borat de fenilmercur. Este o substanta foarte putin solubila in apa (1:500) si alcool, este o pubere
alba sau alb-gabui, fara miros cu gust astringent metalic.
-FR X prevede prepararea la cald a solutiei deoarece solubilitatea fenoseptului in apa este
crescuta prin incalzire la 50ºC (1:100). Se obtine o solutie care devine saturata la temperatura
camerei.
Pentru a mari viteza de dizolvare a boratului de fenilmercur in apa se iau urmatoarele
masuri:
-se va folosi borat de finilmercur pulverizat anterior la mojar
-prepararea solutiei se face la cald, la 50ºC
-se va agita solutia cu o bagheta
Solutia de borat de fenilmercur 0.2% este o solutie cu o concentratie mai mare decat cele
folosite in practica pentru actiunea bactericida si fungicida a substantei active. Aceasta solutie
reprezinta un exemplu de solutie stoc, care se prepara in farmacii in cantitati mai mari decat
consumul imediat.
-actioneaza ca antimicrobian, bactericid, bacteriostatic; actiunea bacteriostastica si antifungica se
datoreaza eliberarii in solutie a ionului fenilmercuric care blocheaza gruparile tiolice ale
enzimelor bacteriene.

DESCRIERE: -solutie limpede, incolora, fara miros, pH 6-8, de uz extern

INTREBUINTARI:
-solutia are efect antiseptic, dezinfectant inprimat de ionul fenilmercuric, care apare in
solutia apoasa in urma hidrolizei.
-solutia preparata industrial se gaseste sub denumirea de “mercasept” sau “fenosept”, se
intrebuinteaza extern, diluata cu apa distilata de 5-40 de ori dupa necesitati, pentru dezinfectia
mainilor, plagilor, mobilierului si instrumentarului medical, cu exceptia celui de aluminiu.
-solutia de borat de fenilmercur se utilizeaza pentru conservarea preparatelor de uz
extern, mai ales pentru conservarea solutiilor. Intra in compozitia picaturilor pentru ochi, pentru
nas si pentru ureche.
-se folosesta cu atentie deoarece poate prezenta reactii adverse (dermatite alergice) dupa
aplicatii repetate pe piele.

CONSERVARE: -la loc uscat, racoros, ferit de lumina, in flacoane colorate, la Separanda.

41. RP 22:

I Natrii hydrogenocarbonas 0,8g


Sirupus simplex 3g
Aqua destillata q.s.ad. 20g

II. Acidum citricum 0,73g


Sirupus simplex 3g
Aqua destillata q.s.ad. 20g
M.f.sol.
D.s.intern după aviz

-soluţie oficinala care se prepara separat in doua flacoane separate. Este o limonada
gazoasa. (Solutia efervescenta, limonada gazoasa, potiunea Rivierri).
Limonadele sunt solutii obtinute prin dizolvarea unor acizi minerali (acid fosforic, acid
clorhidric) sau organici (acid citric, acid lactic, acic tartric) in concentratie de 0,2-1g% sau
anumite saruri (bicarbonat de sodiu, citrat de magneziu, tartrat de sodiu), indulcite si aromatizate.
Sunt destinate administrarii interne pentru actiunea racoritoare, antiemetica sau purgative.

PREPARARE:
SOL I - intr-un flacon tarat se cântăreşte siropul si se adaugă soluţia de carbonat acid de
sodiu obţinută prin dizolvarea acestuia in 10 gr apa. Se completează apoi cu apa la 20gr.
Flaconul va avea eticheta albastra pe care se noteaza "Soluţia I".
SOL II - intr-un flacon tarat se cântăreşte siropul simplu si se adaugă soluţia de acid citric
obţinută prin dizolvarea acestuia intr-o cantitate corespunzătoare de apa ( 70gr). Soluţia obţinută
se completează cu apa la 100gr. Pe eticheta flaconului se notează "Soluţia II".
Solutia se poate prepara si intr-un singur flacon dupa formula:
Rp: Acidum citricum 1,5g
Natrii hydrogenocarbonas 2g
Sirupus simplex 15g
Aquae distillatae q.s.ad. 100g
Pentru obtinerea unei solutii cu un continut mai scazut in dioxid de carbon, metoda de
prepare este urmatoarea:
-intr-un flacon tarat se aduce solutia de acid citric (obtinuta prin dizolvarea acestuia in
aproximativ 70g apa) apoi se adauga hidrogenocarbonatul de sodiu in portiuni mici si sub agitare
usoara, iar dupa completa dizolvare si degajare a dioxidului de carbon format in urma reactiei
chimice, se aduce peste siropul cantarit in prealabil si se completeaza cu apa la 100g. La nevoie
solutia obtinuta se filtreaza.
-dupa dizolvare se inchide flaconul care trebuie sa aiba capacitatea mai mare decat
volumul solutiei (cu pereti rezistenti)
-in cazul in care se doreste obtinerea unei solutii saturate in dioxid de carbon, vom
proceda astfel: in flaconul de expeditie se cantareste bicarbonatul de sodiu, se adauga siropul si
fara agitare solutia apoasa de acid citric (acid citric +70g apa); flaconul se inchide imediat si se
agita doar in momentul utilizarii; la nevoie, solutia obtinuta se filtreaza. Pe eticheta se
mentioneaza “a se agita inaite de intrebuintare”. In acest caz component alcalina este separata de
cea acida prin siropul simplu care datorita vascozitatii crescute, incetineste reactia dintre cele
doua componente.

OBSERVATII:
Carbonatul acid de sodiu este o pulbere cristalina alba, fara miros, cu gust sarat lesietic;
este solubil in apa (1:2), dizolvarea se face la rece deoarece la temperature ridicata si prin agitare
puternica, carbonatul acid de sodiu se poate descompune formand carbonat de sodiu si dioxid de
carbon; descompunerea poate sa mearga pana la obtinerea de hidroxid de sodiu.
Siropul simplu este o solutie apoasa concentrate de zahar (64 g%) si are rol de
edulcorant.
Acidul citric se prezinta sub forma de pulbere cristalina alba sau cristale incolore cu gust
acru; este o substanta efluorescenta in aer cald si se pastreaza in flacoane bine inchise. Este
solubil in apa 1:0,7.
Solutia efervescenta se administreaza cu lingura sau lingurita, initial solutia I(alcalina
pentru a neutraliza aciditatea gastrica) apoi solutia II.

DESCRIERE:
-soluţia I este limpede, incolora, fara miros, cu gust dulce-sarat.
-soluţia II este limpede, incolora, fara miros, cu gust dulce -acrişor.
-prin amestecarea celor doua soluţii se produce efervescenta.

CONSERVARE:
- se prepara la nevoie deoarece se altereaza foarte usor, fiind mediu prielnic de dezvoltare
a microorganismelor.

INTREBUINTARI:
-are actiune antiemetica, racoritoare
-se poate administra cu ajutorul unui pahar cu perete despartitor avand doua
compartimente cele doua solutii se amesteca in cavitatea bucala, producind un efect racoritor.
PULBERI

42. RP 1:
Natrii sulfatis anhydricus 1g
Dinatrii hydrogenophosphatis 2g
Natrii hydrogenocarbonatis 3 g
M.f.pulvis
D.s.int.dupa aviz.

-pulberea alcalina/pulberea alcalina pentru solutia Bourget


-puulbere cu substanta efluorescenta
- pulbere oficinala, compusa, nedivizata
Pulberile sunt preparate farmaceutice solide alcatuite din particule uniforme ale uneia
sau mai multor substante active,asociate sau nu cu substante auxiliare; se pot folosi ca atare sau
impartite in doze unitare.
Se pot administra pe cale orala sau se pot aplica pe piele sau pe mucosae (pudre).
Substantele efluorescente sunt substante care in anumite conditii (conservare
necorespunzatoare, temperatura, triturare) pierd apa de cristalizare, ridicand probleme de
incorporare in amestecul de pulberi.

PREPARARE:
- componentele se pulverizează separat apoi se aduc la mojar in ordinea crescătoare a
maselor triturand dupa fiecare adăugare. Pulberea compusa obţinută se trece prin sita V.
Se eliberează in punga de hârtie de dimensiuni potrivite.

OBSERVAŢII:
-Na2S04 x 10H2O si Na2HP0₄ x 12H20 sunt substante eflorescente. FR X prevede
folosirea substanţelor uscate in prealabil, astfel:
• sulfatul de sodiu cristalizat cu 10 molecule de H2O se prezintă sub forma de
cristale incolore, transparente, fara miros, cu gust sărat si slab amar. Prin uscare in etuva la 30°C
timp de 60min, apoi la 130°C pana la masa constanta se obţine sulfatul de sodiu anhidru, care
este o substanta alba, opaca, pulverulenta.
• fosfatul disodic cristalizat cu 12 molecule de H2O se usucă la etuva la 50°C pana
la masa constanta cand se obţine Na2HP04x2H2O
• hidrogenocarbonatul de sodiu (bicarbonat de sodiu) nu este o substanta
eflorescenta.
• conform FR X cand se prescrie Na2S0₄ in amestec cu alte pulberi se eliberează
Na2S04 anhidru in cantitatea corespunzătoare.
• deoarece cele trei substante au densităţi apropiate, prepararea pulberii se face prin
adăugarea substantelor in mojar in ordinea crescătoare a maselor.
• pulberea se foloseste numai dupa dizolvare in apa. Gradul de finete al pulberii
este cel corespunzator sitei V.
DESCRIERE: -pulbere alba, cu gust sărat amărui, solubila in apa, cu reacţie slab alcalina.
CONSERVARE: -in recipiente bine inchise
ACŢIUNE: -coleretic - colagog
ADMINISTRARE:
-nu se foloseşte ca atare, ci dupa dizolvare in apa. Cele 12 gr de pulbere se dizolva intr-un
litru de apa fiarta si racita. Se administreaza 150-200ml sol. inainte de masa cu aproximativ o
ora. Soluţia preparata cu apa distilata este limpede, pe cand cea preparata cu apa comuna este
opalescenta datorita precipitarii sărurilor de Ca si Mg. (SA FACA BINE = sulfat, fosfat,
bicarbonat 2-4-6).

43. RP 8: Caolini
Carbo medicinalis aa 1g
Magnesii oxydi 1,5 g
Natrii hydrogencarbonatis 2 g
M.f.pulvis
D.s.int. o lingurita rasa de 3 ori pe zi

-pulbere compusa cu substante colorate (carbunele medicinal), nedivizata


Pulberile sunt preparate farmaceutice solide alcatuite din particule uniforme ale uneia
sau mai multor substante active,asociate sau nu cu substante auxiliare; se pot folosi ca atare sau
impartite in doze unitare.
Se pot administra pe cale orala sau se pot aplica pe piele sau pe mucosae (pudre).
PREPARARE:
-se aduc pe rand la mojar bicarbonatul de sodiu (NaHCO3), caolinul, oxidul de magneziu
(MgO) triturandu-se pentru obţinerea unei pulberi omogene. In final se adaugă cărbunele
medicinal iar pulberea obţinută se trece prin sita VI. Dupa cernere pulberea se reomogenizeaza la
mojar si se eliberează intr-o punga de hârtie care se etichetează corespunzator precizand modul
de administrare.
OBSERVAŢII:
-substantele prescrise in formula au densităţi diferite: NaHCO3 are densitate mare,
caolinul are densitate medie iar MgO are densitate mica. Conform FR X densitatea subst care
intra in compoziţia unei pulberi compuse determina ordinea in care acestea vor fi aduse in mojar
-oxidul de magneziu este o subst care prezintă tendinţa de aglomerare si daca este necesar
se pulverizează prin frecare pe sita IV.
-cărbunele medicinal este o pulbere neagra, fina, uşoara, fara miros si fara gust, care se
păstrează in recipiente bine inchise, ferit de umiditate. Fiind o subst colorata nu se aduce
niciodată prima la mojar pt pulverizare, aducandu-se ultima, pt a putea observa si omogenitatea
pulberii.
-deoarece la administrarea acestui preparat magistral se urmăreşte acţiunea adsorbanta a
unor componente, pulberea se va cerne prin sita VI.
-pulverizarea substantelor colorate se face numai in mojare cu peretii luciosi
-substantele colorate nu vor fi aduse primele la mojar pentru a evita colorarea acestuia si
patrunderea substantei in porii mojarului
ACŢIUNE:
-preparatul are acţiune antiacida datorata NaHCO3 si MgO si acţiune adsorbanta datorita
caolinului si cărbunelui medicinal.
UTILIZĂRI:
-tratamentul stărilor de hiperaciditate, stărilor inflamatorii ale mucoasei intestinale, flatulenta.
44. RP 11: Papaverini hydrochloridi 0,2 g
Magnesii oxydi 2g
Aluminii hydroxidati 2g
Natrii hydrogenocarbonatis 4g
M.f.pulvis
D.s.int. 1 lingurita rasa de 2 ori pe zi.

Formula reprezintă o pulbere magistrala de uz intern, compusa, nedivizata, care conţine o


subst puternic activa (papaverina).
Pulberile sunt preparate farmaceutice solide alcatuite din particule uniforme ale uneia
sau mai multor substante active,asociate sau nu cu substante auxiliare; se pot folosi ca
atare/impartite in doze unitare.
Se pot administra pe cale orala sau se pot aplica pe piele sau pe mucosae (pudre).

PREPARARE:
-se pulverizează o cantitate mica de bicarbonat de sodiu (cantitate egala cu papaverina),
pt a astupa porii mojarului, peste care se adaugă papaverina clorhidrica si se tritureaza pt
omogenizare. Se aduce restul de bicarbonat, oxidul de magneziu si apoi hidroxidul de aluminiu
(alucol). Se omogenizează.

OBSERVAŢII:
-papaverina este o subst puternic activa ce se păstrează la Separanda si are doze maxime.
Se prezintă sub forma de cristale incolore sau pulb cristalina alba, fara miros cu gust slab amar si
arzător. Se păstrează in recipiente bine inchise, ferit de lumina.
-se adm o lgt plina de 3 ori pe zi; deci 2,5g (pulberea conţine o subst cu densitate mare –
bicarbonatul si 2 cu densităţi mici – oxidul de magneziu si hidroxidul de aluminiu). Se vor
verifica dozele maxime.
-papaverina nu se adaugă prima la mojar pt a evita reţinerea unei parti din aceasta in
pereţii mojarului-de aceea se adaugă iniţial o mica cant din subst care are densitatea cea mai
mare cu scopul de a astupa porii mojarului.
-pulberea conţine o subst cu densitate mare(bicarbonatul) si doua subst cu densitate mica
(MgO si Al(OH)3).
-fiind o pulbere de uz intern se trece prin sita V sau VI;
-MgO prezintă tendinţa de aglomerare si de aceea se va pulveriza prin frecare pe sita IV.
-Al(OH)3 se mai găseşte si sub denumirea de alucol.

CONSERVARE:
-se condiţionează in pungi de hârtie.

ACŢIUNE:
-antispastica (papaverina) si antiacida datorita celorlalte componente
45. RP 23:
Extracti Belladonnae sicc. 0,8g
Natrii hydrogencarbonatis
Magnesii oxydi aa 2g
Aluminii hydroxydi
Bismuthi subnitratis aa 3g
M.f.pulvis
D.s.int. cate o lingurita rasa de 3 ori pe zi.

-preparat magistral sub forma de pulbere compusa, nedivizata de uz intern. Pulberea


contine o substanta puternic activa (extractul uscat de beladona) si substante cu densitati diferite.
Pulberile sunt preparate farmaceutice solide alcatuite din particule uniforme ale uneia sau
mai multor substante active, associate sau nu cu substante auxilare; sunt folosite ca atare sau
divizate in doze unitare.
Extractele vegetale sunt preparate farmaceutice fluide, moi sau uscate obtinute prin
extractia produselor vegetale cu diferiti solventi, urmata de evaporarea partiala sau totala a
solventului si aducerea masei reziduale sau a pulberii la concentratia sau consistenta prevazuta

PREPARARE:
-initial se pulverizeaza o cantitate mica de bismut subnitric la mojar (aproximativ 1 gram)
peste care se adauga extractul uscat de beladona si amestecul obtinut se tritureaza pentru
omogenizare. Se aduc pe rand la mojar celelalte componente in ordinea descrescatoare a
densitatilor: restul de bismut subnitric, bicarbonatul de sodiu, hidroxidul de aluminiu si oxidul de
magneziu prin pulverizare deasupra sitei IV.
Pulberea obtinuta se cerne prin sita V si apoi se reomogenizeaza la mojar. Hidroxidul de
aluminiu, in retele magistrale se mai intalneste sub denumirea de alucol.

OBSERVATII:
Hidroxidul de aluminiu (alucol) este o pulbere alba, amorfa, fina, fara miros si fara gust.
Este practic insolubil in apa si alcool.
Nitratul bazic de bismut este o pulbere fina, alba, fara miros si fara gust, practic
insolubila in apa si alcool. Se dizolva in acizi minerali.
Hidrogenocarbonatul de sodiu (bicarbonatul de sodiu) este o plubere cristalina alba, fara
miros, cu gust sarat si lesietic. Este solubil in 12 ml apa, practic insolubil in alcool.
Oxidul de magneziu este o pulbere usoara, amorfa, alba, fara miros, cu gust slab lesietic.
La aer se carbonateaza. Este practic insolubil in apa si alcool. Se dizolva in acizi diluati. Are
tendinta de a se aglomera si se va pulveriza prin frecare pe sita IV.
Extractul uscat de beladona (FRX) se obtine prin percolare si concentrare din frunzele de
Belladonna folosind ca solvent alcool diluat. Contine aproximativ 1,5% alcaloizi exprimati in
hiosciamina. Se prezinta sub forma de pulbere galben-bruna, nehigroscopica, cu miros
caracteristic si gust amar (toxic). Este o substanta puternic activa si se conserva la Separanda.
Prezinta doze maxime pentru o data (0,075 g) si pentru 24 h (0,20 g). Se verifica daca sunt
depasite dozele.
In functie de modul de administrare gramajul dozelor este:
- Un varf de cutit contine 0,5-1 g pulbere
- O lingurita rasa contine 1,25-2,5 g pulbere
- O lingurita plina contine 2,5-5 g pulbere.
Pentru fiecare masura corespunde un interval de greutate, in functie de densitatea pulberii
sau amestecului de pulberi. Daca peste 50% din amestec este reprezentat de pulberi usoare se ia
in considerare valoarea cea mai mica, iar daca peste 50% din amestec este reprezentat de pulberi
cu densitate mare se ia in considerare valoarea cea mai mare. In preparat sunt prezente substante
cu densitati diferite: bismut subnitric-cu densitate mare, bicarbonat de sodiu-cu densitate mare,
hidroxidul de aluminiu si oxidul de magneziu-cu densitate mica. Cantitatea de pulberi cu
densitate mica este egala cu cantitatea de pulberi cu densitate mare si se va lua o valoare
intermediara (2 g).
2 g pulbere....................0,075 g extract
10,8 g pulbere..................x x= 0.40g extract

3x2 g pulbere.......................0,2 g extract


10,8 g pulbere......................y y= 0.36g extract
Dozele maxime nu sunt depasite.
Incorporarea extractelor uscate se face prin simpla pulverizare a extractului la mojar si
adaugarea treptata a celorlalte componente. Extractul de beladona, fiind o substanta puternic
activa nu se aduce primul la mojar si pentru a evita retinerea unei parti din acesta de catre porii
mojarului se adauga o cantitate mica din substanta care are densitatea cea mai mare cu scopul de
a astupa porii.
In formula sunt asociate substante cu densitati diferite. FR X mentioneaza ca ordinea de
amestecare este cea descrescatoare densitatilor. La inceput se adauga cele cu densitati mai mari
(bismutul subnitric si bicarbonatul de sodiu) si apoi cele cu densitati mici (oxidul de magneziu si
hidroxidul de aluminiu). Pulberile cu densitate mica ocupa un volum mare si ingreuneaza
amestecarea motiv pentru care se aduc ultimele la mojar.
Conform FR X operatia de cernere este obligatorie cand masa pulberii este mai mare de 20 g.
Fiind o pulbere de uz intern se cerne prin sita V sau VI. In timpul cernerii substantele care au
densitate mare prezinta tendinta de separare motiv pentru care este necesara reomogenizarea
pulberii la mojar dupa cernere.
Operatiile farmaceutice care se succed la preparare sunt: cantarire, pulverizare, amestecare,
omogenizare, cernere, conditionare. Cantarirea se face la balanta electronica. Pulverizarea se
face in mojar prin triturare cu ajutorul pistilului. Operatiile de amestecare si omogenizare se
efectueaza in mojar pentru omogenizarea tuturor componentelor pulberii. Cernerea se face cu
ajutorul sitei VI. Conditionarea se face intr-o punga de hartie.

CONSERVARE:
-se conditoneaza si se elibereaza intr-o punga de hartie. Se pastreaza ferit de lumina.

INTREBUINTARI:
-preparatul are actiune antispastica datorita extractului de beladona si actiune antiacida
datorita celorlalte componente.
46. RP 26:

I. Natrii sulfatis anhidricus 1g


Natrii hydrogenocarbonatis 3,25 g
II. Acidi tartarici 3g
M.f.pulvis
D.s.intern dupa aviz.

Pulbere compusa cu o substanta efluorescenta (sulfatul de sodiu)-pulberea laxativa


efervescenta (pulberea SEIDLITZ), oficinala.
Pulberile sunt preparate farmaceutice solide alcatuite din particule uniforme ale uneia sau
mai multor substante active, associate sau nu cu substante auxiliare; sunt folosite ca atare sau
divizate in doze unitare.
Subsatntele efluorescente sunt substantele care in anumite conditii (conservare
necorespunzatoare;temperatura, triturare) pierd apa de cristalizare, ridicand probleme de
incorporare in amestecul de pulberi.

PREPARARE:
I –se aduc componenetele la mojar in ordinea crescatoare a maselor (sulfatul de sodiu,
apoi bicarbonatul) si se tritureaza pana la obtinerea unei pulberi omogene Se trece prin sita V .Se
ambaleaza si se elibereaza in pungi de hartie albastra.
II-se pulverizeaza acidul tartric la mojar si se trece prin sita V. Se ambaleaza si se
elibereaza in capsula de hartie alba.

OBSERVATII:
Sulfatul de sodiu cristalizat cu 10 molecule de apa se usuca la etuva la 30º timp de 60
min.apoi la 130º pana la masa constanta cand se obtine sulfatul de sodiu anhidru.
Bicarbonatul de sodiu nu este o substanta efluorescenta, se prezinta sub forma de pulbere
cristalina alba, fara miros, cu gust sarat si lesietic; este solubil in 12 ml apa, practice isolubil in
alcool.
Acidul tartric este o pulbere cristalina alba sau cristale incolore, fara miros, cu gust acru;
este solubil in 1 ml apa, 4 ml alcool; este greu solubil in eter, practic insolubil in cloroform si
benzen. Acidul tartric este in exses fata de cantitatea necesara pentru reactia cu bicarbonatul de
sodiu; excesul este necesar pentru mascarea gustului preparatului.
Cele doua componenete se elibereaza separat pentru a preveni reactia dintre acestea, in
timpul conservarii. Se poate prepara aceasta pulbere si la un loc, dar umiditatea amestecului in
acest caz nu trbuie sa depaseasca 1%, iar conservarea sa se faca in recipiente bine inchise si in
prezenta unei substante deshidratante.
Conform FRX cand se prescrie pulbere SEIDLITZ se elibereaza pulberea laxativa
efervescenta.

ACTIUNE: -laxativa
ADMINISTRARE:
-continutul fiecarui plic se dizolva in aprox 100ml apa apa fiarta si racita. Cele doua
solutii se pot administra succesiv sau se pot amesteca si administra dupa incetarea efervescentei ;
se mai poate folosi un pahar cu doua compartimente.
47. RP 31:
Mentholi 0,2 g
Camforae 0,2 g
Talci 20g
M.f. pulvis subtilissimus
D.s extern

Pudra sicativa-are rolul de a retine secretiile pielii impiedicand frecarea si macerarea


pielii.
Pudrele sunt preparate farmaceutice care contin una sau mai multe substante
medicamentoase asociate cu diverse substante auxiliare si care se aplica pe piele sau pe
mucoase. Pudrele sunt cele mai fine pulberi care servesc la protejarea mecanica, la uscarea si
racorirea pielii, la infrumusetarea tenului sau la aplicarea si absorbtia substantelor
medicamentoase la nivelul epidermei sau mucoaselor.

PREPARARE:
I.se tritureaza la mojar camforul si mentolul. Peste amestecul eutectic format se adaugă
talcul in mici porţiuni si triturand dupa fiecare adăugare pana la omogenizarea preparatului.
Pulberea obt. se trece prin sita VIII.
II.se lucrează in doua mojare, astfel: in primul se pulverizează mentolul si se amesteca cu
jumătatea de talc; in celalalt mojar se pulverizează camforul si se amseteca cu restul de talc. La
final cele doua porţiuni se reunesc si se tritureaza pt omogenizare, iar pudra obţinută se trece prin
sita VIII.

OBSERVAŢII:
- mentolul se prezinta sub forma de cristale aciculare casante, incolore, sau pulbere alba,
cristalina, cu miros puternic de menta si gust arzator la inceput, apoi racoritor.
-camforul se prezintă ca o masa cristalina alba cu miros caracteristic care la temperatura
camerei se volatilizează. Se păstrează ferit de lumina, in recipiente inchise etanş. In functie de
provenienţa poate fi natural sau de sinteza (camfor dextrogir sau racemic).
-in cazul in care camforul si mentolul sunt prevăzute in formula in cantitati mici si nu pot
influenta negativ pulberea compusa care se obţine datorita amestecului eutectic pe care il
formează se recurge la metoda de preparare I.
-daca amestecul eutectic care se formează prin triturarea impreuna la mojar a mentolului
si a camforului este in proporţie mare fata de masa pudrei si poate influenta negativ umiditatea
acesteia, se recurge la metoda de preparare II.
-in cazul in care pulverizarea camforului si a mentolului se face prin intermediu volatil,
adăugarea talcului se face inainte de volatilizarea completa a solventului volatil, pentru a evita
pierderea unei parti din camfor sau metol prin volatilizare.
- cernerea se face prin site destinate special cernerii produselor care contin substante
volatile.
Pudrele trebuie sa indeplineasca anumite conditii de calitate:
-sa aiba un grad foarte avansat de finete, particulele trebuie sa aiba o dimensiune mai
mica sau egala cu 120 micrometri
-sa fie preparate omogene, care sa adere pe piele; sa nu fie toxice si iritante
- sa aiba densitate mica, putere mare de acoperire si sa nu se stearga repede
- sa aiba buna aderenta penru grasimi si sa fie usor astringente
-sa nu astupe porii de la nivelul pielii
-sa nu fie higroscopice (sa nu absoarba umezeala din aer)
-sa aiba un pH aproximativ neutru, pentru a nu influenta negativ echilibrul de la nivelul
epidermei
-pudrele colorate trebuie sa prezinte o culoare omogena; pentru pudrele cosmetice se
folosesc coloranti insolubili in apa.

ACŢIUNE:
-antipruriginos si sicativ; daca se administreaza pe pielea sugarilor, se sterilizeaza la
etuva la 170 grade, timp de o ora, iar mentolul care este termolabil se incorporeaza aseptic. Se
conditioneaza in pungi de hartie cerata sau de flacoane de sticla pentru a evita pierderea unei
parti de mentol, camfor prin volatilizare

48. RP 33:
Acidi salicylici 0,30 g
Amyli tritici 2,00 g
Talci 7,70 g
M.f.pulvis subtilissimus
D.s.extern pentru sugari.

Pudra sicativa-are rolul de a retine secretiile pielii impiedicand frecarea si macerarea


pielii.
Preparatul este magistral si este formulat sub forma de pudra de uz extern. Substanta
activa este reprezentata de acidul salicilic, iar amidonul si talcul au rol de excipienti, baza de
pudra. De asemnenea amidonul si talcul prezinta si actiune adsorbanta, sicativa.
Pudrele sunt preparate farmaceutice care contin una sau mai multe substante
medicamentoase asociate cu diverse substante auxiliare si care se aplica pe piele sau pe mucoase.
Au un grad avansat de finete corespunzator sitei VIII sau IX.

PREPARARE:
-peste acidul salicilic pulverizat la mojar se adauga amidonul si apoi talcul, triturand dupa
fiecare adaugare. Pulberea compusa obtinuta se trece prin sita VIII.

OBSERVATII:
Acidul salicilic se prezinta sub forma de cristale aciculare, incolore sau pulbere cristalina
alba, fara miros, cu gust caracteristic dulceag, apoi acru. Incalzit cu precautie sublimeaza iar prin
incalzire brusca se descompune prezentand miros de fenol. Este solubil in 3 ml alcool, 3 ml eter,
15 ml apa la fierbere, 50 ml cloroform, 100 ml glicerol si 500 ml apa. Solubil in solutii de
hidroxizi si carbonati alcalini, in solutii de fosfati alcalini si de saruri alcaline ale acizilor
organici. Deoarece reactioneaza cu metalele nu se vor folosi lingurite metalice pentru
manipularea acestuia si nici site cu fir metalic pentru cernerea pudrei obtinute. Pentru cernere se
utilizeaza site cu fir de matase sau nylon.
Amidonul de grau este o pulbere fina, alba, fara miros si fara gust. Este practic insolubil
in alcool si apa la o temperatura intre 8 si 150C. Are doua componente: amilaza cu structura
filiforma, solubila in apa si amilopectina cu structura ramificata care formeaza o retea
tridimensionala. Conform FR X se pastreaza in recipiente inchise etans, pe eticheta specificandu-
se natura amidonului (Amylum tritici, Amylum maydis sau Amylum solani). Este un excipient
de natura organica.
Talcul este hidrosilicat de magneziu natural, purificat si pulverizat. Este o pulbere foarte
fina, alba, onctuoasa la pipait, aderenta, fara miros, fara gust, lipsita de granulatii nisipoase. Este
practic insolubil in alcool si apa, practic insolubil in acizi, partial solubil in solutii de hidroxizi
alcalini. Conform FR X talcul nu trebuie sa contina mai mult de 500 microorganisme aerobe pe
gram si talcul foloait pentru pudrarea manusilor chirurgicale sau pentru aplicare pe pielea
sugarilor trebuie sa fie steril. Este un excipient de natura anorganica.
Conform indicatiilor din formula, “ M.F pulvis subtillissimus”, reteta magistrala
prezentata este o pudra. Se aplica pe piele sau pe mucoase. Pudrele sunt caracterizate de un grad
avansat de finete corespunzator sitelor VIII sau IX. Prin urmare se va cerne cu ajutorul sitei VIII.
Particulele substantelor trebuie sa aiba dimensiune mai mica sau egala cu 120 µm.
Pudrele trebuie sa fie omogene, sa adere pe piele, sa fie onctuoase si sa alunece usor, sa nu
astupe porii pielii, sa nu fie toxice si iritante, sa aiba pH aproximativ neutru pentru a nu influenta
negatic echilibrul de la nivelul epidermei, sa nu fie higroscopice, sa aiba densitate mica, putere
mare de acoperire si sa nu se stearga repede, sa aiba buna absorbtie pentru grasimi si sa fie usor
astringente.
Pudra destinata toaletei sugarilor trebuie sa fie sterila si se prepara astfel: in mojar se
obtine o pulbere compusa din talc si amidon care se cerne prin sita VIII si se supune sterilizarii la
etuva o ora la 1700 grade. Se pulverizeaza acidul salicilic intr-un mojar sterilizat si peste acesta
se adauga excipientii sterilizati in prealabil. Se tritureaza amestecul pentru omogenizare. Pudra
obtinuta se conditioneaza in flacoane inchise etans.
In cazul in care se foloseste pentru aplicare pe pielea copiilor nu se va folosi o
concentratie de acid salicilic mai mare de 5% datorita actiunii caustice a acestuia pe pielea
delicata a copiilor.
Operatiile farmaceutice care se succed la preparare sunt: cantarire, pulverizare,
amestecare, omogenizare, cernere, conditionare. Cantarirea se face la balanta electronica.
Pulverizarea se face in mojar prin triturare cu ajutorul pistilului. Operatiile de amestecare si
omogenizare se efectueaza in mojar pentru omogenizarea tuturor componentelor pulberii.

DESCRIERE:
- pulbere omogena, alba, fara miros.

CONSERVARE:
-pudra obtinuta se conditioneaza in cutii din plastic.

INTREBUINTARI:
- preparatul are acţiune antiseptica (acidul salicilic) si sicativa (talcul si amidonul).
49. RP 41 :
Chloramphenicoli 0,20 g
Zinci oxydi 2,00 g
Talc
Acidi borici aa 4,00 g
M.f.pulvis subtillissimus.
D.s.ext.

-pudra cu antibiotic
Def:
-pudrele sunt preparate farmaceuticecare contin una sau mai multensubstante
medicamentoase asociate cu diverse substante auxiliare si care se aplica pe piele sau mucoase.
Au un grad avansat de finete corespunzator sitei VIII sau IX. Pudrele sunt cele mai fine pulberi
care servesc la protejarea mecanica, la uscarea si racorirea pielii, la infrumusetarea tenului.

PREPARARE:
-intr-un mojar se tritureaza acidul boric,cu ajutorul alcoolului si dupa evaporare se
adauga oxidul de zinc si talcul triturand dupa fiecare adaugare
-pulberea obtinuta se trece prin sita VIII si se supune sterilizarii la etuva la 170 grade
-intr-un mojar sterilizat se pulverizeaza cloramfenicolul si peste acesta se adauga trepatat
amestecul de excipienti sterilizat si racit

OBSERVATII:
-cloramfenicolul (sin: levomicetina,clorocid) este o pulbere cristalina alba sau alb galbui,
fara miros, cu gust amar
-desi este rezistent la 100 grade nu se poate sterilizeaza la 170 grade pentru ca este
inactiva la 160 grade, motiv pentru care pudra se prepara aseptic
-acidul boric se prezinta sub forma lamele cristaline, lucioase, cu aspect sidefos, grase la
pipait, sau pulbere cristalina alba, fara miros, cu gust slab acru; pentru a obtine o pulbere fina se
prepara prin triturarea prin intermediu volatil
-se lucreaza in mojar sterilizat; acolo unde este posibil se lucreaza in boxe sterile
-daca nu avem pulbere de cloramfenicol se pot folosi drageuri sau capsule de
cloramfenicol.In cazul folosirii drajeurilor acestea se pot dedrajefia, prin indepartarea stratului de
drajefiere cu ajutorul unui tifon umed iar samburele de cloramfenicol se usuca la etuva la 100
grade celsius.
-FR X prevede ca pudrele care se aplica pe plagi, pe arsuri si pe pielea sugarilor trebuie
sa se prepare prin metode care sa le asigure sterilitatea si care sa permita evitarea unei
contaminari ulterioare cu microorganisme.
-pudrele cu antibiotice trebuie sa fie sterile pentru a evita suprainfectarea ranilor sau
diminuarea activitatii antibioticului.

CONSERVARE: -recipientele in care se conditioneaza pudra trebuie sa fie inchise etans pentru
a evita contaminarea cu microorganisme

INTREBUINTARI: -are actiune: antiseptica si sicativa


SIROPURI

50. RP 19:
Codeini 0,1 g
Alcoholi 0,9 g
Sirupi simplicis q.s.ad 50 g
M.f.sirupus
D.s.intern cate o linguriţa de 3 ori pe zi

-sirop de codeina 0.2%, oficinal.


Siropurile sunt preparate farmaceutice lichide cu un continut crescut in zahar, de
consistenta vascoasa, destinate administrarii interne.

PREPARARE:
-intr-un flacon tarat se dizolva codeina in cantitatea corespunzatoare de alcool.
Preparatul se completeaza cu sirop simplu pana la 50g.
Preparare sirop simplu:
Rp Saccharum 64 g
Aqua destillata q.s.ad. 100 g
-zaharul se dizolva la cald in apa, se fierbe 1-2 minute, se completeaza la masa si se
filtreaza.

OBSERVATII:
-pentru evitarea caramelizarii si a hidrolizei mai avansate a zaharului, se recomanda ca
dizolvarea sa se faca cu apa incalzita, reducand astfel timpul de expunere la caldura
-fierberea siropului simplu 1-2 min se recomanda pentru clarificare, cand impuritatile de
natura albuminoida coaguleaza si se ridica la suprafata asa-numita “spuma” care se indeparteaza
-dizolvarea se poate face si la rece prin metoda perdescensului –in flaconul cu lichid,
zaharul introdus intr-un saculet de tifon este adus in contact cu solventul si se dizolva treptat
-filtrarea se face rapid folosind filtre acoperite pentru ca, dupa racire, siropul devine dens
si se filtreaza greu, iar prin acoperirea filtrului se reduce contaminarea cu microorganisme
-codeina baza se prezintă sub forma de cristale incolore sau pulbere cristlina alba, fara
miros, cu gust amar (toxic). Este foarte puţin solubila in apa si uşor solubila in alcool.
Dizolvarea codeinei baza in apa ar necesita o cantitate prea mare de vehicul si s-ar
obţine un sirop diluat, uşor alterabil.
In FR X este prevăzut ca siropul de codeina sa se prepare prin dizolvarea codeinei baza in
alcool. Nu se recomanda folosirea clorhidratului de codeina deoarece, desi este solubil in apa
1:25, necesita o cantitate prea mare de apa si pH-ul soluţiei care se obţine este acid (4-5,6)
favorizând invertirea zaharozei.
FR X precizează ca la preparare se poate folosi fosfatul de codeina (solubil in apa 1:4) in
cantitate calculata stoechiometric in functie de masele moleculare ale celor doua substante:

317,4g codeina baza…………424,38 g codeina fosforica

0,1g codeina baza ………….x g codeina fosforica


x=0,133 g codeina fosforica

Codeina fosfat se dizolva intr-un gde apa si se completează cu sirop simplu la 50g. La
asocierea siropului de codeina, la prepararea căruia s-a folosit fosfat de codeina, poate sa apara
fenomenul de salefiere, cand se asociază cu bromuri si/sau ioduri solubile in apa.

DESCRIERE:
-lichid vascos, limpede, incolor, fara miros, cu gust dulce-amarui.

CONSERVARE:
-in flacoane bine inchise, la loc racoros, ferit de lumina. Venena

INTREBUINTARI:
-in afectiuni ale aparatului respirator, afectiuni traheo-bronsice acute si cronice;
-actiune antitusiva sub forma de infuzii, decocturi, potiuni;
-nu se administreaza la copiii sub 3 ani, la bolnavii cu insuficienta renala, hepatica,
cardiaca grava si insuficienta respiratorie cronica.

51. RP 15:

Tinctura balsami Tolutani 2, 25g


Magnesii subcarbonas 0, 50g
Saccharum 32,00g
Aqua destillata q.s. ad 50,00g

-sirop de balsam de Tolu


Siropurile sunt preparate farmaceutice lichide cu un continut crescut in zahar, de
consistenta vascoasa, destinate administrarii interne.

PREPARARE:
-se pulverizeaza intr-un mojar o parte din zahar (10g) cu carbonatul bazic de magneziu.
T-ra de balsam de Tolu se adauga treptat si sub forma de picaturi pe capatul pistilului triturand
dupa fiecare adaugare. Se aduc 15 g de apa si se tritureaza pana la completa dizolvare a zaharului
si solutia obtinuta se filtreaza prin hartie de filtru plisata intr-un vas anterior tarat. In filtrat se
dizolva incalzind usor restul de zahar pe sita la foc mic la cca 40 grade. Siropul cald se
completeaza cu apa la greutatea de 50 g.

DESCRIERE: -lichid limpede, galben, cu miros de balsam de tolu, cu pH 6.5-7.5

OBSERVATII:
-T-ra de balsam Tolu se prepara prin dizolvarea in timp a 20 g Balsam Tolu in 80 g alcool
(10 zile).
-Carbonatul de magneziu se adauga in scopul de a favoriza transformarea acizilor
aromatici din balsamul de tolu in saruri solubile; excesul de carbonat de magneziu care nu intra
in reactie ajuta la clarificarea solutiei prin indepartarea rezinelor pe care le contine balsamul de
Tolu.
-nu se adauga o cantitate mai mare de zahar ptr ca ar rezulta o solutie prea densa, care s-
ar filtra mai greu.
-in filtrat se adauga restul zaharului, incalzit usor spre a evita volatilizarea principiilor
aromatice.
Conditii generale : trebuie sa fie limpede, cu miros specific si sa aiba densitatea si
indicele de refractie indicate in monografie : densitate= 1,28-3. Indice de refractie = 1.4410-
1.4490

CONSERVARE:
-in sticle de capacitate mica, pline, bine inchise la loc racoros, ferit de lumina.
O conservare necorespunzatoare poate duce la descompunerea unor componente din
sirop, cu formare de cinamen si stirolen, rezultat din decarboxilarea acidului cinamic sub
influenta mucegaiurilor (aspergilius niger si penicilium galucom); siropul capatand miros
neplacut de petrol; aceasta alterare nu apare daca siropul se sterilizeaza.

UTILIZARI:
-expectorant, edulcorant, asociat cu alte substante medicamentoase in afectiuni ale cailor
respiratorii si corector de gust.