Unitati de masura

:
1 lingurita = 5 ml 1 lingura = 15 ml 1 ceasca de cafea = 50 ml pH : < 2 – puternic acid 2,0 – 4,0 – acid 4,0 – 6,5 – slab acid 6,5 – 7,5 – neutru 7,5 – 10,0 – slab alcalin 10,5 – 12,0 – alcalin >12 – puternic alcalin Solubilitatea: = volumul de solvent (in ml) necesar pentru a dizolva 1 g de substanta solida sau 1 ml substanta lichida si poate fi caracterizat prin urmatoarele expresii: • • • • • • • • fr. usor solubil = cel mult 1ml de solvent usor solubil = 1ml – 10ml de solvent solubil = 10ml – 30ml de solvent putin solubil = 30ml – 100ml de solvent fr. putin solubil = 100ml – 500ml greu solubil = 500ml – 1000ml fr. greu solubil = 1000ml – 10 000ml practic insolubil = mai mult de 10 000ml

1. SOLUTIA DE CLORURA DE CALCIU 50% Solutio calcii chloridum 50% (FR.X) Preparare: Calcii chloridum 50g Aqua distillatae q.s.ad100g Clorura de calciu cantarita pe o sticla de ceas, pe hartie pergamentata sau intr-un pahar Berzelius, se dizolva in 40g apa distilata, se completeaza apoi cu apa pina la 100g si se filtreaza. Proprietati: Este o solutie limpede, incolora, cu gust amarui, fara miros. Intrebuintari: - intra in compozitia unor formule industriale si neindustriale de uz intern - este folosita in terapia cu calciu - este folosita ca hemostatic uterin

-

folosita si in: alergii, prurit, intoxicatii este iritanta pentru mucoasa gastrica

2. SOLUTIA DILUATA DE PEROXID DE HIDROGEN Solutio hidrogeni peroxydi diluata de H sinonim = apa oxigenata Rp: Perhidrol 10g Apa distilata q.s.ad 100g Prin descompunere totala 1ml solutie degaja aproximativ 10ml oxigen (se numeste apa oxigenata de 10 volume) Preparare: Componentele se iau prin cantarire sau masurate cu pipeta (ambele cu aceeasi masura). Se dilueaza 10g peroxid de hidrogen cu apa distilata pina la 100g. Solutia obtinuta se amesteca usor pina la omogenizare. Prepararea se face numai prin cantarirea compenentelor Proprietati: Solutie limpede, incolora, fara miros, cu gust slab metalic, cu reactie slab acida PERHIDROL = apa oxigenata de 100 de volume, deoarece, prin descompunere totala, 1ml solutie apoasa degaja aprox. 100ml oxigen. Conservare: Se prepara in cantitati mici, la nevoie. Se pastreaza in flacoane colorate, la loc racoros. Perhidrolul se pastreaza in flacoane colorate, bine inchise, la loc racoros, in dulapul „Separanda”. Nu se folosesc dopurile de pluta sau de cauciuc. Intrebuintari: - dezinfectant - decolorant - actiunea se datoreaza eliberarii rapide a oxigenului in contact cu tesuturile, dar efectul dureaza numai cit timp se produce oxigenul in stare nascinda. - este eficace in curatarea ranilor: efervescenta oxigenului detaseaza tesuturile moarte si bacteriile din locurile neaccesibile. - prezinta actiune de distrugere a coagulilor sangvini de aceea se foloseste in dezlipirea pansamentelor si curatarea ulceratiilor si abceselor - este periculoasa introducerea apei oxigenate in cavitatile inchise ale organismului, din care eliberarea oxigenului este impiedicata - diluata 1:3 cu apa sau cu infuzie de musetel se foloseste ca dezinfectant al cavitatii bucale, in tratamentul stomatitelor acute sau sub forma de gargara ca decolorant sau apa de gura (diluata 1:8 cu apa)

3. SOLUTIE EFERVESCENTA Solutio efervescens (FR.X) Sinonim = limonada gazoasa/ potiune Riviere Preparare: Solutie I Natrii hydrogenocarbonas 4g Sirupus simplex 15g Aqua distillatae q.s.ad 100g Solutie II Acidum citricum Sirupus simplex Aqua distillatae q.s.ad 3,65g 15g 100g

Solutiile se prepara separat, in doua sticle. Proprietati: Solutia I – fara miros, cu gust dulce-sarat. Solutia II – fara miros, cu gust dulce-acrisor. In editiile anterioare ale FR, solutia era cunoscuta si sub numele de „potiune Riviere” (potio Riviere) Conservare: Se prepara la nevoie, deoarece se altereaza usor fiind mediu prielnic de dezvoltare a microorganismelor. Intrebuintare: - ca antivomitiv – se ia succesiv cate o lingura din cele 2 solutii incepand cu cea alcalina. 4. SOLUTIE ALCOOLICA DE IOD – IODURAT Solutio iodi spirtuoso (FR.X) Sinonim = tinctura de iod Preparare: Iodum 2g Kalii iodidum 3g Alcholum 50° q.s.ad 100g Iodul si iodura de potasiu de dizolva in 30g alcool de 50° si se completeaza apoi cu acelasi solvent pina la 100g. Proprietati: Solutie limpede, bruna, cu miros caracteristic de iod si alcool. Este denumita impropriu si tinctura de iod, denumirea de tinctura fiind folosita in trecut pt. a desemna solutiile colorate, indiferent de metoda de preparare. Conservare:

In flacoane bine inchise. Lumina actioneaza favorabil asupra stabilitatii tincturii de iod, descompune produsii de alterare, cu punerea in libertate a iodului. Intrebuintari: • extern - ca dezinfectant si antiseptic al pielii si ranilor (si pt. plagi deschise) - in tratamentul dermatozelor - in chirurgie pt. dezinfectarea campului operator • in practica farmaceutica - se foloseste in concentratii de 1%, 2%, 3% si se prepara in cantitati mici, pt. 2-3 zile. 5. GLICERINA BORAXATA Preparare: Natrii tetraboras Glycerolum 10g 90g

Se cantareste glicerina intr-o capsula de portelan, se adauga boraxul pulverizat in prealabil cu alcool si se incalzeste usor pe baie de apa, agitandu-se pina la obtinerea solutiei. Proprietati: Lichid limpede, incolor sau alb-galbui, de consistenta siropoasa, higroscopic, fara miros, cu gust dulceag, pH = 4,5 – 5,0 Conservare: In vase bine inchise, ferit de umezeala Intrebuintari: - pentru badijonare in tratamentul aftelor, in micoze etc. 6. SUPOZITOARE CU GLICEROL Suppositoria gliceroli Preparare: Glycerolum Natrii carbonas anhidricus Stearinum 85g 2g 10g

Carbonatul de Na anhidru se dizolva in glicerol prin incalzire pe sita, intr-o capsula de portelan. Se adauga stearina, in mici portiuni, si se continua incalzirea agitand usor capsula, pina nu se mai degaja CO2 si se clarifica amestecul. Amestecul se prelucreaza prin turnare in forme unse cu ulei de parafina. Proprietati: Supozitoare incolore sau slab galbui, cu o usoara opalescenta translucida si cu miros caracteristic de sapun. Sint higroscopice. Intrebuintari: - se folosesc ca laxativ pentru copii si adulti

DEZAGREGARE 1. Comprimate neacoperite: - trebuie sa se dezagrege in apa in cel mult 15 min.,daca nu se prevede altfel. 2. Comprimate acoperite: - trebuie sa se dezagrege in pepsina – solutie acida – in cel mult 1 ora, daca nu se prevede altfel. 3. Comprimate acoperite enterosolubile: - trebuie sa se dezagrege in pepsina – solutie acida – in 2 ore daca nu se prevede altfel. - trebuie sa se dezagrege in pancreatina – solutie alcalina – in cel mult 1 ora, daca nu se prevede altfel. 4. Comprimate efervescente: - trebuie sa se dizolve sau sa se disperseze in apa, cu efervescenta, in cel mult 5 minute. 7. EMULSIA ULEIOASA Preparare: Helianthi oleum 10g Gumi arabicum 5g Aqua distillatae q.s.ad 100g Uleiul de floarea soarelui se tritureaza bine cu guma arabica (pulbere dezenzimata) intr-un mojar corespunzator. Se tritureaza pina la obtinerea dispersiei necesare. Se adauga cantitatea de apa (1/2 din cantitatea de ulei si guma arabica) => 7,5g. Se continua triturarea pina la obtinerea emulsiei primare. Se dilueaza cu restul de apa pina la 100g. Emulsia se trece in flaconul de expeditie, pe eticheta caruia se mentioneaza „a se agita inainte de intrebuintare” Observatii: Triturarea prelungita a uleiului cu guma arabica face ca particulele de guma sa se acopere cu un strat de ulei si se impiedica umectarea cu apa. Cantitatea de apa necesara obtinerii emulsiei primare se adauga deodata si se lasa in contact 1-2 min, in care se imbiba guma arabica si apoi se continua triturarea. Operatia de triturare se face ritmic si intr-un singur sens. Instalarea emulsiei primare se realizeaza atunci cind se obtine un zgomot caracteristic si rezulta un lichid laptos, un amestec omogen vascos, de culoare alba. Diluarea emulsiei se face cu vehiculul ales pentru mediul de dispersie. Apa se foloseste pt. diluare si pt. dizolvarea substantelor solubile (din reteta). Conservarea: Emulsia uleioasa se altereaza usor. Vascozitatea ei scade in timp. Sufera fenomene de fermentatie. Conservarea este de scurta durata si de aceea se recomanda prepararea la nevoie, pt. a evita alterarea. Se adauga agenti de conservare: - nipagin sau nipasol 0,1% - benzoat de sodiu, ac.benzoic 0,2% Dizolvarea se face in apa. Intrebuintari:

Fe .determinarea tipului de emulsie Prepararea: Semintele curatate de coaja se zdrobesc in mojar. peporezina. Emulsia este de tip U/A.globuline .Vit. EMULSIA DE BROMOFORM Rp: Colesterol Ceara alba Lanolina Apa distilata Ulei de floarea soarelui 1g 1.aminoacizi . determinata de lecitina care se gaseste in seminte. Emulsia nu se filtreaza prin tifon pt. EMULSIA CU SEMINTE DE DOVLEAC Rp: Semen curcubitae 10g Aqua distillatae q.determinarea omogenitatii .Hormoni vegetali !! De retinut !! Semintele se curata numai de coaja. Se.5g 4g 9g 50g . Amestecul obtinut se tritureaza cu apa (a 10a partea din greutatea semintelor) – 1 ml – si se obtine o pasta fina de culoare verzuie.peptide . se amesteca lent.prepararea emulsiei .s.- vehicul pentru preparatele magistrale 8.alegerea agentului emulsiv . 100g Obiectivele retetei: .Mg. 9.ulei gros sicativ 40% . deoarece contine un aminoacid.ad.albumine . nu si de tegumentul seminal intern. care este responsabil de actiunea antihelmintica. se tritureaza prin intermediul unei cantitati egale de zahar cristalizat pina se realizeaza o buna maruntire. a nu se inlatura acest tegument. Se adauga restul de apa in mici portiuni.curatarea semintelor . A si E . Observatii: Semintele de dovleac contin: . Zn .

emulsie vascoasa . acizi grasi saturati.miros puternic dupa agitare .este un preparat fluid utilizat pt.fazele se pot separa repede datorita cantitatii insuficiente de emulgator. . dupa racire se adauga NH3 diluat si se agita pina la emulsionare.in tratamentul arsurilor Observatii: .Preparare: Colesterol+ ceara alba+lanolina => se dizolva in uleiul de floarea soarelui. Din reactiile acizilor grasi liberi si Ca(OH)2 rezulta sapunurile de calciu (agent emulsiv). Intrebuintari: .se poate adauga lanolina pentru a obtine un liniment cu o rezistenta corespunzatoare. la loc racoros. se emulsioneaza prin agitare pina la racire. . pe baie de apa. LINIMENTUL AMONIACAL Linimentum amonii Rp: Oleum Helianthi Stearina Solutio amonii hidroxidi diluta 74g 1g 25g Preparare: Stearina se dizolva la cald in ulei de floarea soarelui. linoleic). LINIMENTUL OLEO – CALCAR Rp: Oleum lini 50 ml Solutio calcii hidroxilati 50 ml Preparare: Ambele componente se introduc intr-o sticla si se agita pina la obtinerea emulsiei.alb – galbuie . Intrebuintare: . linolic. plagi 10.are culoare alb-galbuie . Uleiul contine: gliceride ale acizilor grasi nesaturati (oleic. Proprietati: .se mai foloseste ceara sau Mg(OH)2 (lapte de Mg 10%) 11. care produce o emulsie de tip A/U Conservare: In sticle bine inchise. care se sedimenteaza greu. Se adauga apa distilata.

K.f. 12.are actiune antireumatica 13. in consecinta nu poate fi prelucrat sub forma de suspensie. Se elibereaza in flacoane cu o capacitate mai mare decit continutul prevazut in reteta pt.sol = d. Na.60g 120g M. Solutia apoasa contine celelalte componente (Br. se adauga amoniacul si se agita. amoniu si clorhidrat) Preparatul se introduce intr-un flacon de 150 g pe a se putea face agitarea. a perminte agitarea corespunzatoare.lichid galbui .5% si se adauga siropul prescris. LINIMENTUM SAPONATUM CAMPHORATUM LIQUIDUM Rp: Spiritus camphoratum Spiritus saponatum Amonium hidricum solutum Oleum Rosmarini Oleum Thymi 240mg 680mg 65mg 10mg 1mg Preparare: Uleiul volatil se dizolva in amestecul de camfor. SUSPENSIE CU FENOBARBITAL Rp: Natrii bromati (NaBr) Kali bromati (KBr) Amonii bromatii (NH4Br –sedativ) Cloral Hydrat (anestezic) Sirupi auranti (edulcorant) Phenobarbital (calmant al SNC) Aqua distillatae q.s. a fi suspendat. Se tritureaza cu mucilag de metilceluloza 2.s. Dupa pulverizare se amesteca cu o cantitate egala de glicerina. Se aplica eticheta cu mentiunea „a se agita inainte de intrebuintare” .miros aromatic si de amoniac Conservare: In sticle bine inchise Intrebuintari: . intern 3lingurite/zi Preparare: Fenobarbitalul este solubil la 1000 parti pt.ad āā 3g 2g 20g 0.Observatii: Se prepara in cantitati mici. Proprietati: .

ferit de lumina. 16.0g 10.X Sinonim : Fenosept.75g 0. Dupa 30 de minute de repaus se recomanda sa se tritureze din nou suspensia obtinuta..20g 100g Boratul de fenilmercur se dizolva in 90 g apa incalzita la aproximativ 50ºC.ad 0. 15. .f. Se adauga apa prescrisa. plane. Se umecteaza cu glicerina. SUSPENSIE CU OXID DE ZINC Rp: Sulf precipitat Oxid de Zn āā Talc Glicerina Alginat de Na pur Apa distilata M. SOLUTIE DE BORAT DE FENILMERCUR 0.0g 5g 10g 20g 2g 55g Suspensiile floculate sunt cele mai bune.2% Solutio phenylhydrargyri boras 0.50g 0. la loc racoros. d. bine inchise.40g 20.14. Se completeaza la 100g si se filtreaza.0g 100. SUSPENSIE FLOCULATA Rp: Palmitat de cloramfenicol Tween 80 Carboximetil-celuloza Propilenglicol Sirop Tampon fosfat pH=8 Apa distilata 5.s.0g 40.2% FR.s. la Separanda. Conservare: Se pastreaza in flacoane mici. sol. Mercasept Preparare: Phenylhydrargyri boras Aqua distillatae q. extern Preparare: S+ZnO+talc = se omogenizeaza in mojar cu alginat de Na. pentru ca asigura o dispersie omogena.

sub agitare restul de apa si se filtreaza.S.folosit la conservarea solutiilor . nas.50g 100g Preparare: Cloroformul se agita puternic cu 10g apa. In aceste cazuri ar trebui sa aiba un grad de aciditate pH=5-7.natura uleiului .sterilizarea miinilor si a plagilor .f.5 Pentru a mari aciditatea uleiului se poate adauga acid oleic astfel: la 1g se adauga 0. lanolina.5% FR.antifungic . astfel se obtine o umectare a ZnO si o evitare a formarii de flocoane (aglomerari de particule). SOLUTIA DE CLOROFORM 0.concentratia de ZnO .Intrebuintari: Se utilizeaza extern . Proprietati: Solutie limpede. plane. cu miros de cloroform. faza uleioasa contine grupari polare sub forma de acizi grasi. uleiul se poate asocia cu: stearat de Al. se pastreaza in flacoane colorate.intra in compozitia picaturilor pentru ochi. Intrebuintari: .ad 0. 18. suspensia D. uz extern Rp: Zinci oxydi 20g Helianthi oleum ad 100g M.oleic Daca este necesara o crestere a viscozitatii.5% (apa cloroformata) Solutio chloroformium 0.s. exterm Uleiurile zincate sunt suspensii cu proprietati diferite in functie de: . Conservare : Solutia de cloroform se prepara in cantitati mici.882 g ac.tehnica de suspendare In general. la loc racoros si ferit de lumina. gust dulce. SUSPENSIA ULEIOASA pt. ureche 17. se adauga treptat. cu exceptia celui din aluminiu .antimicrobian . incolora. ceara. bine inchise.dezinfectarea mobilierului si a intrumentarului medical.IX Rp: Chloroformium Aqua distillatae q.

s.0g Preparare: Amoniacul + ac. la foc mic. Intrebuintari: .solvent pt.4g 100. la loc racoros.7g 41. preparate cosmetice 20. emulsii de uz extern.X Rp: Solutio amonii hydroxydi 100g/l Acidum aceticum 300g/l Aqua distillatae q. ape aromate..anestezic al mucoasei gastrice . mucilagii. timp de cateva minute. bine inchise.se foloseste la conservarea alimentelor .acetic + 20g apa se amesteca intr-un pahar conic si se incalzesc la fierbere pe sita. 1-2 lingurite de 3-4ori/zi Frecvent se ut. .actiune bacteriostatica si fungica . metil paraben.ad 35. 19. Dupa racire se completeaza la 1000g.ad 0. SOLUTIA CONSERVANTA Solutio conservans Preparare: Propylis parahydroxy benzoas (Nipasol.25g 0. solutii extractive.75g 1000. SOLUTIA DE ACETAT DE AMONIU 15% Solutio amonii acetatis 15% FR.carminativ . linimente.aromatizant . siropuri.0g Substantele de dizolva prin incalzire in cantitatea de apa prevazuta.antiseptic Se utilizeaza mai rar. in asociere cu ape aromatice (apa de melisa) Datorita actiunii antiseptice intra in compozitia unor ape de gura. unguente. gust slab amar. plane. Proprietati: Este un lichid limpede sau slan opalescent. fara miros Conservare: In flacoane de capacitate corespunzatoare. Dupa racire.s. parahidroxibenzoat de metil) Aqua distillatae q. solutia obtinuta se neutralizeaza la hartia de turnesol rosie si se completeaza cu apa la 100g. propil paraben sau p-hidroxibenzoat de propil) Methylis parahydroxybenzoas (Nipagin.

dezinfectant . 22. incolora sau slab colorata galben-verzui. apa de var . !! Nu se foloseste ca atare ci se dilueaza de 10x. SOLUTIE DE HIDROXID DE CALCIU Solutio calcii hydroxydi o. Se adauga acid acetic diluat.tartarici FR. arsuri de gradul I. cu gust sarat. miros slab acetic. Apoi se adauga apa treptat su agitand se adauga carbonatul de Ca dispersat in 20g apa.5g q.s. q. Alcatuit dintr-un comprimat sau o pulbere nr.X sinonim: solutie Burow 30. Conservare: In sticle plane. miros slab aceticm gust acru. Acestea se dizolva concomitent in apa si se obtine solutia de aceto-tartrat de aluminiu si un precipitat alb de sulfat de calciu care se indeparteaza prin decantare.Proprietati: Solutie limpede. Rp: Aluminii sulfas Acidum aceticum dilutum Calcii carbonas Aqua distillatae Acidum tartaricum Preparare: Sulfatul de aluminiu se dizolva in 100g apa. SOLUTIE DE ACETO-TARTRAT DE ALUMINIU Solutio aluminii acetico . la loc racoros.1care contine acetat de Ca si un comprimat sau o pulbere nr. Intrebuintari: . contuzii.in afectiuni ale aparatului respirator .s. se filtreaza intr-un vas de dimensiuni mai mari. preparatul „Burow” = comprimate/pulbere. incolora. Se filtreaza si la fiecare 100g se adauga 3.diuretic . Se agita din timp in timp pina la degajarea completa a dioxidului de carbon. traumatisme externe. In farmacie. Se lasa in repaus la temperatura camerei.15% FR. Conservare: In vase bine inchise.0g 36.5g 13. Proprietati: Solutie limpede.se foloseste extern ca astringent (decongestiv sub forma de comprese sau spalaturi – in tratamentul leziunilor cutanate neexsudative. la loc racoros. bine inchise. Intrebuintari: .2 care contine sulfat de Al si acid tartric.X -sinonim: apa de Ca.se foloseste in intoxicatii cu formaldehida 21. astringent.5 g de acid tartric.

se administreaza.1g Talcum 5. „in dosis plena” (toata cantitatea deodata) sau in 2 portiuni la interval de ½ ora 24.Rp: Calcii oxydum Aqua 2g q.5g Magnesii subcarbonas 15. APA DE MENTA Aqua Menthae Rp: Menthae Aetheroleum Talcum Solutio conservans 1g 10g 100g . de obicei. Proprietati: Solutie limpede. Suspensia se trece intr-un flacon de 100 ml.ad 100. se adauga in portiuni mici carbinatul bazic de Mg. Apoi se adauga treptat apa.0g Citri Aetheroleum 0.0g (?) Preparare: Acidul citric se dizolva in 200 ml apa (60-70°C). se agita si se lasa in repaus citeva ore. cu reactie alcalina.0g Aqua distillatae q. sub agitare. Se adauga siropul simplu si uleiul de lamaie triturat in prealabil cu talcul si 20 ml apa.actiune astringenta 23. pe nemancate.0g Sirupus simplex 50. fara miros.intra in componenta linimentului oleo-calcar. pina la dizolvare.laxativ sau purgativ. Conservare: Solutia de citrat de Mg se prepara numai la cerere deoarece fermenteaza usor si este invadata de microorganisme. SOLUTIE DE CITRAT DE MAGNEZIU Solutio magnesii citratis FR.s. Intrebuintari: .X Rp: Acidum citricum 25. Preparare: Oxidul de calciu se amesteca cu 5 g apa. se filtreaza si se completeaza cu apa la 350g.inflamatii ale ale mucoasei gastro-intestinale . in arsuri . cu actiune cicatrizanta.s. incolora. Intrebuintari: .antidiareic .

APA DE MELISA Aqua Melissae Rp: Melissae Aetheroleum 1g Talcum 10g Solutio conservans 100g Intrebuintare: carminativa diaforetica 26. la loc racoros.ad 100g 100g 1000g Preparare: Produsul vegetal.s.carminativ . ferit de lumina Intrebuintari: . angine.diaforetica in raceli.ad 64g 100g .Solutia se pastreaza in sticle de capacitate mica.X Rp: Saacharum Aqua distillatae q. apoi se supune antrenarii cu vapori de apa pina se obtin 1000 ml apa de tei.usor anestezic 25. SIROP SIMPLU irupus simplex FR. se lasa la macerat in vas timp de 12 ore. se umecteaza cu un amestec format din parti egale de apa si alcool.s. 26.aromatizant .calmanta in stare de nervozitate extern: . Intrebuintari: intern: . uscat si maruntit astfelt incat sa treaca prin sita IV.antiinflamator in afectiuni bronsice acute si cronice .antispamodic . APA DE TEI Aqua Tiliae Rp: Tiliae flos (IV) Alcoholum Aqua q. faringite . bine inchise. plane.sub forma de gargarisme sau spalaturi cu actiune antiinflamatoare.

5g 1. restul de zahar si se completeaza cu apa la 100g. fluidifiant in astm bronsic 28. 27.X Sinonim: Sirop de Beladona Rp: . Intrebuintari: .Preparare: 36 g apa se incalzesc la 40-60ºC si se adauga zaharul. dezinfectant al cailor respiratorii.X Rp: Codeinum Alcoholum Sirupus simplex 0. agitandu-se continuu.8g 98. apoi se fierbe 1-2 minunte.2g 1.X Rp: Tinctura balsami tolutam Magnesii subcarbonas Saacharum Aqua distillatae q. 29.0g Preparare: Tinctura de balsam de tolu se amesteca intr-un mojar cu carbonatul bazic de Mg si cu 20g zahar.component al solutiilor de uz intern in traheo-bronsite acute si cronice !!! Nu se administreaza la copii sub 2 ani. se dizolva. Se adauga 30g apa.0g 100.0g 64. se foloseste pt. SIROP DE CODEINA Sirupus codeini 0.asociat cu infuzii.2% FR. Se completeaza cu apa incalzita la 70°C pina la 100g si se strecoara sau se filtreaza fierbinte. Intrebuintari: .edulcorant la prepararea solutiilor de uz intern si drept componenta principala la obtinerea siropului prin amestecare. decocturi. actiunea antitusiva. SIROP DE BALSAM DE TOLU Sirupus Balsami Tolutam FR. Se agita cu o bagheta pina la dizovare.ad 4. prin incalzire la aproximativ 40ºC. se omogenizeaza prin triturare pina la dizolvarea completa a zaharului si se filtreaza prin hartie de filtru. SIROP DE MATRAGUNA Sirupus Belladonnae FR. In filtrat.0g Preparare: Codeina se dizolva in alcool si se amesteca cu siropul simplu Intrebuintari: .s.

Intrebuintari: . 5g tinctura de gentiana si se masoara in picaturi 1.ad 100g M. SOLUTII MAGISTRALE CU EXTRACTE USCATE SI TINCTURI Rp: Extractii Belladonnae 1g Procaini hydrochloridi 0.8g Sirupi citri 10g Aquae menthae q.ad 100. Solutia finala nu se filtreaza si se elibereaza cu mentiunea „a se agita inainte de intrebuintare”. Rp: Natrii monohydrogenophosphas | Tinctura Strychni | āā 1. eventual filtrata si se completeaza cu apa la 100g. Intrebuintari: . cu gust dulce-amarui si miros de coji de portocala. solutia se completeaza la masa ceruta cu apa de menta.intern 2 linguri/zi Preparare: Extractul de beladona se pulverizeaza la mojar.compenent al unor solutii de uz intern cu actiune antispastica 30.5g Tinctura Gentianae 5.5g tinctura de nuca vomica (85 picaturi). 40g de apa. Dupa omogenizarea amestecului in agitare se adauga solutia de fosfat de sodiu.s. D.sol.calmant si antispastic in afectiuni gastrice 31.f.0g Sirupi Aurantii corticis 40. Clorhidratul de procaina se dizolva intr-un flacon in cativa ml de apa de menta si solutia obtinuta se aduce la semn in flaconul de expeditie.Tinctura Belladonnae Sirupus simplex 5g 95g Preparare: Tinctura de Beladona se amesteca cu sirop simplu si se omogenizeaza Intrebuintari: .0g Preparare: Fosfatul disodic cu 12 molecule de apa (sarea oficinala) se dizolva in aprox. In final.S. galben-bruna. Se dizova in 30-60 picaturi alcool diluat in acelasi mojar.tonic amar si reconstituant . sirop cu mici portiuni de apa de menta. Proprietati: Solutie limpede sau slab opalescenta. In flaconul de expeditie se cantareste siropul de coji de portocala.s. Solutia concentrata se aduce cantitativ in flacon pt.0g Aqua q.

solutia se aduce peste siropul simplu cantarit in flaconul de expeditie si se completeaza cu apa la masa specificata. pH neutru Intrebuintari: . Dupa dizolvare completa. sol D.sol D.32.50g hidrogen carbonat de sodiu prin agitare Se adauga aspirina pulverizata.s.00g Aquae q.f.sedativ 33. intern 3 lingurite/zi Preparare: In 10 ml apa se dizolva 0.s. se agita 10-15 minute. Intrebuintari: . Rp: Acidi acetylsalicylici 1g Sirupi simplex 10g Aquae q. SOLUTII MAGISTRALE CU SUBSTANTE GREU SOLUBILE SAU INSOLUBILE Rp: Phenobarbitali 0. Proprietati: Solutie limpede cu gust slab sarat si dulceag.S. pH alcalin.S.20g Sirupi simplex 10. solutia se aduce cantitativ peste sirop in flaconul tarat si se completeaza la masa.ad 20.00g M.Antigripal 34.SOLUTIE APOASA DE IOD IODURAT (LUGOL) Rp: Iodum Kalii iodidum Aquae I 1g 2g 97g II 2g 4g 94g III 5g 10g 85g . gust amarui. Proprietati: Solutie limpede. Solutia se filtreaza. intern 2 lingurite/zi Preparare: Luminalul sodic se dizolva in 10 ml apa.f.ad 60g M.

Intrebuintari: . Proprietati: Solutie limpede. miros caracteristic Intrebuintari: extern: intern: se foloseste ca antitiroidian. in eruptii cutanate pruriginoase 36. Proprietati: . cu 0. Proprietati: Solutie limpede. antiseptic solutia apoasa mai diluata.ad. se adauga apoi apa distilata in mici portiuni si sub agitare pina la 100g. SOLUTIE ALCOOLICA DE CAMFOR 10% Solutio camphorae spirituosa 10% sinonim= spirt camforat Rp: Camphora Alcoholum Aqua distillatae q. cu miros caracteristic de camfor. apoi se adauga iodul.15% iod = solutie folosita in tratamentul micozelor cutanate Preparare: Camforul se dizolva in alcool. SOLUTIE ALCOOLICA DE ETER 25% Solutio aetheres spirituosa 25% sinonim= spirt de eter.in unele dermatoze. licoare Hoffmann Rp: Aether Alcoholum 25g 75g Preparare: Se amesteca alcoolul si eterul.Preparare: Intr-un flacon tarat se dizolva iodura de potasiu. culoare brun-rosiatica. sub forma de picaturi 35. Dupa dizolvarea completa solutia se dilueaza cu restul de apa adaugata treptat si agitand.extern.s. in frectii . antisclerotic. 10g 70g 100g caustic.

ca revulsiv in dureri reumatice si diluat.Solutie limpede. astm. aromatizant . Proprietati: Solutie limpede. cu miros pronuntat de eter si alcool. se adauga in portiuni mici si sub agitare clorura de amoniu dizolvata in 40g de apa si dupa 24 de ore se filtreaza. in lotiuni pt fata 39. GLICERINA FENICATA 5% Rp: Phenolum 5g Glycerolum q.ad 2g 6g 75g 100g Preparare: Uleiul de anason se dizolva in alcool.S.rol aromatizant . Intrebuintari: .intern. Intrebuintari: - incolora. gastralgii 37. ca antiseptic..X Rp: Aetheroleum Anisi Ammonii chloridum Alcoholum Aquae q.expectorant . colici biliare. usor inflamabila. SOLUTIE DE CLORURA DE AMONIU ANISATA Solutio ammonii chloridi anisata FR. volatila.extern – picaturi pentru ureche . neutra.s.X Rp: Aetheroleum Menthae Alcoholum 5g 95g Preparare: Uleiul de menta se dizolva in 90g de alcool si se completeaza la 100g.extern.s.se foloseste in frectii. cu reactie antispasmodica analgezica indicata in dureri coronariene. incolora. sub forma de picaturi ca antivomitiv 38. SOLUTIE ALCOOLICA DE ULEI DE MENTA Solutio aetheroleum menthae spirituosa 25% FR. cu gust si miros pronuntat de menta Intrebuintari: .as 100g D.

3. fenol. borax 3%) 2. SPALATURI VAGINALE (IRIGATII VAGINALE) Sunt utilizate pt.60g Solutio phenylhydrargyri boratis 0. Proprietati: Lichid limpede. antimicotice. acetat de rezorcina.2 – 0. antipruriginoase. 40.2% 1. Intrebuintari: .72g Natrii dihydrogenophosphas 0. a prelungi timpul de contact al medicamentelor cu locul de aplicare.1% • cloramina 0. cauterizari – se efectueaza in boli ulcerative ale vulvei. cu miros caracteristic de fenol si cu gust dulceagarzator.00g Aqua distillatae q.in afectiuni ale urechii (in otite medii). cu gust sarat Intrebuintari: aceeasi actiune ca produsul Rinofug actiune vasoconstrictoare si decongestionanta asupra mucoasei rino-faringiene 41. borax sau pansamente vulvo-vaginale Se utilizeaza pt. comprese – solutie apoasa de acid boric. fara miros.025% • lactat de etacridina 0. realizarea igienei interne in cazul unor hipersecretii vaginale. decongestive. CuSO4. incolor sau slab roz.antiinfectioase.5% • clorura de benzalconiu 0. datorita actiunii bactericide a fenolului.s. vaginului si colului uterin (solutie concentrata de NaNO3. emoliente Se utilizeaza: • solutie de KMnO4 (permanganat de potasiu) 0. formol) . antiseptice.10g Dinatrii hydrogenophosphas 0. vascos. vagin.ad 100.22g Natrii chloridum 0.Preparare: Fenolul se dizolva in glicerina incalzita pe baie de apa la 60ºC. incolora.00g Solutie limpede.1% Rp: Naphazolini hydrochloridum 0. fenol. ZnCl2. badijonari sau pensulatii = cu solutii medicamentoase care se aplica pe suprafetele lezate (vulva. PICATURI DE NAS CU CLORHIDRAT DE NAFAZOLINA 0.02% • carbonat acid de Na 2% Alte preparare pentru aplicare vaginala: 1. col uterin) dupa o prealabila spalare si uscare cu tampoane de tifon (ex: solutie apoasa de NaNO3 ? %. dezodorizante.01 – 0. Substantele active administrate sunt: .

FLORI DE MUSETEL Chamomillae Flores = capitule florale ale speciei Matricaria chamomilla. eugenol.Saliform 45. Compositae Compozitie chimica: .analeptic cardiac si respirator .permanganat de potasiu (KMnO4) 1:5000 sau 1:10000.80% . cloramina B 0.005% 43. CAMFOR = ulei volatil obtinut de la specia Cinnamomum camphora. prurit.ulei volatil 0. SOLUTIE PENTRU APLICARE URETRALA se foloseste in tratarea afectiunilor uretrale se folosesc substante antiinfectioase si astringente substante sub forma de irigatii sau instilatii in uretra sau in vezica urinara solutii utilizate: .5%.20 – 0. explorarea radiologica a rectului si a partii inferioare a intestinului clismele medicamentoase si nutritive se administreaza picatura cu picatura. CLISMELE (clistire. evacuator sau pt.C . Lauraceae (arborele de camfor) Compozitia chimica a uleiului volatil: . pinen.Fenilbutazona unguent . terpineol.42. felandren.mucilagii . dipenten) .2 – 0.alcooli terpenici (borneol.rezine .substante amare (matricina si matricarina) . degeraturi Preparate industriale: . fam.colina . in volum de 100 – 150 ml atunci cind administrarea pe cale orala sau parenterala nu este posibila.camfor 50% . linalol. safrol) Actiuni si utilizari terapeutice: . clorura de bezalconiu 0. eminate ?) se folosesc in scop medicamentos. clismele evacuatoare (purgative) se administreaza sub presiune (in jet) in volume mari de 250 – 1000 ml 44.hidrocarburi terpenice (codinen. nutritiv.utilizat in sciatica.vitaminele B1. fam.flavonozide . rineol.actiune rubefianta/revulsiva .

acizi grasi Actiuni si utilizari terapeutice: . cefelina Actiune si utilizari terapeutice: .mucilagii . Tilia platyphyllos: . infuzie si pulbere compusa (Pulvis Opii et Ipecacuanha) 47.saponine . Tilia tomentosa: . actiune vomotiva (emetica) . extract.se foloseste sub forma de tinctura.Tilia alba (tei alb) .vitamina E . Ovestrol 46. Tilia cordata: .ulei volatil .Tilia parvifolia (paduret. cicatrizant. se foloseste sub forma de infuzie sau extract.steroli .proantociani .Tilia argentea (tei argintiu) 2.extren:antiinflamator.zaharuri .Tilia europaea (tei rosu) .alcaloizi: emetina. antialergic. familia Rubiaceae Compozitia chimica: .flavonoide .intern. fara expectoratie) . FLORI DE TEI Tiliae flos 1.actiune spasmolitica dat. antispastic si usor sedativ Sta la baza produselor : Romazulan.ulei volatil de musetel : Aetheroleum Chamomillae .Tilia grandifolia (cu frunza >) Compozitia chimica: . ca stomahic.. RADACINA DE IPECA Specia Cephaelis ipecacuanha. flavonelor si cumarinelor . cu frunza <) 3.in tratamentul afectiunilor respiratorii (tuse seaca.actiune expectoranta .taninuri . .in doze mari.

decocturi Sunt lichide limpezi sau slab opalescente.Actiune si utilizari terapeutice. Pot fi: . pectoral. Produsele vegetale se maruntesc si se trec prin site. Comprimatele pot fi: . sudorific . hidroalcoolice sau eteroalcoolice. gustul si mirosul caracteristice componentelor extrase din produsul vegetal. Conservare: Se prepara in cantitati mici si se pastreaza la temperaturi scazute. TINCTURILE = preparate farmaceutice lichide sub forma de solutii alcoolice. SUSPENSIILE = preparate farmaceutice constituite din una sau mai multe substante active insolubile.acoperite (compressi obducti) 50.macerate . gustul si mirosul sunt caracteristice componentelor. infuzarea sau decoctia produselor vegetale. avand culoarea. opace si omogene dupa agitare. SOLUTII EXTRACTIVE APOASE = preparate farmaceutice lichide obtinute prin macerarea. Sunt fluide.intra in compozitia apei aromatice de tei 48.in afectiuni bronsice . obtinute prin extractia produselor vegetale Prepararea tincturilor se efectueaza prin: .neacoperite (compressi) . Pe eticheta recipientelor care contin suspensii trebuie sa se mentioneze „A se agita inainte de administrare” 51.intra in compozitia ceaiurilor: sedativ. 49. suspendate intr-un mediu de dispersie lichid si destinate administrarii interne sau externe. Culoarea. Se obtin prin comprimarea unui volum constant de substante active asociate sau nu cu substante auxiliare si sunt destinate administrarii pe cale orala.are actiune usor sedative a SNC .infuzii . . COMPRIMATELE = preparate farmaceutice care contine doze unitare de una sau mai multe substante active. calmant.

presare la rece sau la cald . iar in regnul animal in tesutul adipos si in ficat. atit cele moi. la temperaturi de pina la 50ºC) Extractele fluide: limpezi.topirea si fierberea cu apa .. la fel ca tincturile + se supun la unele tratamente de concentrare prin distilare sau presiune redusa. LIPIDE = sunt esteri ai regnului vegetal sau animal. localizate in regnul vegetal in seminte si fructe (pulpa). Preparare: Extragerea lipidelor se face prin: .tinctura de menta (sau de izma) .percolare Sunt lichide limpezi.extracte fluide (se obtin ca tincturile) .tinctura de coji de portocala . unele tincturi devin opalescente sau se tulbura Exemple: .extract moale de odolean/valeriana (Valerianae rhizoma cum radicibus) 53.tinctura anticholerina (tinctura Davilla) . Pot fi: . miscibile cu solventul folosit la preparare. urmata de evaporarea partiala sau totala a solventului si aducerea masei reziduale sau a pulberii la concentratia sau la consistenta prevazuta. EXTRACTE VEGETALE = preparate farmaceutice fluide. cu mirosuri si gusturi caracteristice componentelor produsului vegetal din care s-au preparat si solventului folosit la extractie.extract uscat de matraguna .extragerea cu solventi organici Exemple: . semisolide. coloratae.tinctura de matraguna (sau de belladonna) . moi sau uscate. colorate uniform Extractele uscate: sunt pulberi higroscopice Exemple: .extracte moi .tinctura de opiu .macerare repetata .extract fluid de crusin .extracte uscate (se obtin. 52. colorate.tinctura de valeriana (sau de odolean) etc.macerare (10 zile la temperatura camerei) . Prin diluarea cu apa. obtinute prin extractia produselor vegetale cu diferiti solventi. cat si cele uscate. au miros si gust caracteristic componentelor Extractele moi: vascoase.tinctura de balsam de Tolu .

1 -2% acizi grasi liberi . gen Ovis .3% alcooli liberi . Asteraceae ulei semisicativ in FR. - Helianthi oleum = ulei de floarea soarelui specia Helianthus annuus. Sterculiaceae in farmacie.specia Amygdalus communis (var. 5. pastelor epilatoare 55.colectata la prelucrarea lanii si purificata Compozitia chimica: . largi.X = cera flava = ceara galbena Compozitie chimica: .intrebuintata la prepararea : unguentelor. fam.X – Helianthi oleum neutralisatum 2.1. .specia Olea europea . cerina 18%) Actiune si intrebuintari: . in functie de metabolismul oilor . Euforbiaceae purgativ drastic Cetaceum = grasime extrasa din cavitatile pericraniene ale speciei Physeter macrocephalus (casalotul) 54.secretia glandelor sebacee ale oilor – Ovis aries . amara) 4.in FR. dulcis. emplastrelor.actiune emolienta . Amygdalae oleum = ulei de migdale . LANOLINA Adeps lanae / Cera lanae . Bovidae. 6. fam.nu este sicativ 3.ceride (miricina 70 -75%. ceratelor. fam. CEARA Cera flava = ceara de albine Produs de secretie al organismului albinelor lucratoare. Butyrum cacao Ricini oleum = ulei de ricin specia Ricinus communis. var.ceara se obtine prin fierberea in apa a fagurilor. fam. Sesami oleum = ulei de susan Cacao oleum = unt de cacao arborele Theobroma cacao. fam. Specia de albine: Apis mellifera. 7. cremelor. Apideae . Olivae oleum = ulei de masline .variaza in limite fr.90% amestec de ceride si steride .

film protector al tegumentelor . pulbere Compozitie chimica: .excipient la prepararea masei gelatinoase pt: supozitoare. sapunuri.folosita in microbiologie.nu se admit substituiri cu glicerina. 6 Conditii de puritate: . unguente .alcooli terpenici: lanosterol. dihidrosterol .glicina . uz extern .dihidrosterol . PRODUSE CU ACTIUNE FIZICA . parafina. urmata de o extractie cu apa fierbinte. uscare.5 colestadien) . ovule.in tehnica farmaceutica ca baza pentru unguente terapeutice sau cosmetice 56. dar si datorita proprietatii sale de a se solidifica 57. apoi purificare.hidrocarburi parafinice Calitatea lanolinei se apreciaza ca punct de plecare 2-4 zile – indice de refractie – indice de saponificare 94 – 106 – indice de iod 18 – 32 – indice de petrol max. lanosterol. solutii. Prezentare: placi. lanolina anhidra sau 27% pt.L-prolina . gama-lanosterol.emolienta Intrebuintari: . lanoceric si lanopalmitic cu alcool cerilic. lanolina hidratata Actiune: .are proprietati hemostatice si este utilizata sub forma de: bureti gelatinosi (Gelaspon).folosita la prepararea capsulelor gelatinoase si a drajeurilor enterosolubile .Predomina esterii acizilor ceratic.agent de stabilizare a emulsiei pt. cartilaje.cetone steroidice(3. oase).alcooli alifatici . cetilic sau cu sterolii – colesterolul. dihidrogeno-sterol Insaponifiabilul este alcatuit din steroli: .polimer filiform .colesterol .agent de emulsionare . granule. fiind un mediu nutritiv bun. GELATINA Este un produs care se obtine prin hidroliza partiala a colagenului din tesuturile animale (piele. saruri de amoniu sau prezenta oxidantilor sau a apei mai mult de 1% pt.p-hidroxiprolina Actiune si utilizari: .glicocol .

produsul Carbo activatus se foloseste pt.in farmacie si in laborator. nervosa Se prezinta sub forma de: sub formă de filamente.adjuvant in tratamentul: infectiilor intestinale.apa . 58. plumb. stricnina. fosfor. in principal: licopodina. arsen. colitelor de fermentatie.in industria metalurgica se foloseste la prepararea formelor in care se toarna fonta.. clavatoxina. Licopodium: spori de pedicuta/bradisor/cornisor/brinca-ursului etc.glucide . a unor substante cu miros neplacut) 59. Gelidiaceae. fulgi sau pudră Compozitie chimica: .diuretica. purgativa. clamatina (in total cuprinde 35-40 de alcaloizi).se foloseste ca pulbere sicativa pentru pudrarea copiilor contra transpiratiilor .1. ciuperci otravitoare.antidiareic . cianuri. antitumorala.pigment galben Utilizari: .in intoxicatii cu morfina.substante de natura flavonica.65% geloza (poligalactan – format din agaroza si agaropectina) .are proprietati sicative . fam. purificarea unor substante ( adsorbtia colorantilor. fam.sub forma de pulbere sau comprimate .sporii contin acizi grasi.este o planta toxica datorita alcaloizilor continuti. In Marea Neagra creste Phylophora rubens var.de natura animala: Carbo animalis Prin tratarea cu vapori de apa la o temperatura ridicata se obtine Carbo activatus Actiune si utilizari: .substante minerale azotate . diareilor . acizi esterificati.adsorbant . AGAR – AGAR Substanţă gelatinoasă extrasă din alge marine comestibile: Gelidium spp. Specie: Lycopodium clavatum.substante minerale .antiseptic . CARBUNELE MEDICINAL Carbo medicinalis .poliholozide min. saruri de mercur Administrare: . sporii nu sunt toxici .utilizata la conspergarea pilulelor . Lycopodiaceae Compozitie chimica: . fitosterine .intra in categoria substantelor protectoare si absorbante . antireumatismala .folosita in tabagism si alcoolism . triterpenica .de natura vegetala: Carbo ligni .

.la prepararea supozitoarelor.sub forma de mucilagiu.bun mediu de cultura . emulsiilor.enzime :amilaza.in tehnica farmaceutica se folsoeste dezenzimata fie prin incalzire la 100ºC timp de 30 de minute.. fam. fie prin expunere la soare timp de 5 ore 61.este un polizaharid natural .spre deosebire de guma arabica.polizaharidul este compus din din: L-arabinoză.apa. Fabaceae Compozitie chimica: .la prepararea unor creme si unguente fara grasimi . L-rhamnoză şi D-acid gluconic în raport de 3:3:1:1 .datorita proprietatilor sale de a absorbi apa si de a se umfla se intrebuinteaza in terapeutica ca laxativ (in pansamente gastro-intestinale) .folosita in industria textila si alimentara 62. GUMA TRAGACANTA Tragacanthae gummi Astragalus spp. D-galactoză.fractiuni poliholozidice : basorina – fractiune insolubila – si tragacanthina – fractiune solubila . GUMA ARABICA Gummi arabicum Exsudat solidificat provenit din tulpinile si ramurile speciei Acacia senegal.sub forma de mucilagiu – ca agent de emulsionare in cazul uleiurilor si substantelor rezinoase .urme de lipide Actiune si utilizare: .la fabricarea tusurilor si cernelurilor . ca material agregant .este compusă din săruri alcaline şi acid poliarabic .este folosit in microbiologie datorita proprietatii de a-si mentine consistenta solida la 37°C 60. Fabaceae Compozitie chimica: . nu contine enzime Actiune si utilizare: . fam. peroxidaze (mai ales) Actiune si utilizare: . oxidaze.in industria textila la apretarea tesaturilor . amidon . substante minerale. APA OXIGENATA 3% (Solutie diluata de peroxid de H) . in tratarea iritatiilor mucoaselor si la prepararea comprimatelor si emulsiilor .

dupa utilizare indelungata pe plagi poate intirzia cicatrizarea - 64. in diverse teste functionale. RIVANOL 1‰ etacridina este o pulbere galbena solutiile dau culoarea galbena cu fluorescenta (galben-verzui) greu solubila in apa (500 – 1000 ml).5% 65. de aceea se mai numeste si apa oxigenata de 10 volume.eficace in curatarea ranilor .solutia obtinuta se amesteca usor pt. 10 ml oxigen.antiseptic asupra germenilor G(+) .se foloseste in solutie de 1‰ Actiune si utilizare: .in farmacie.prezinta actiune de distrugere a coagulilor sangvini si de aceea se foloseste la dezlipirea pansamentelor si curatarea ulceratiilor si abceselor.folosit in eczeme si rani infectate .5 – 1% metilrozanilina . omogenizare . iar pt. cailor urinare este folosit in infectii urinare. se gaseste H2O2 3% Actiune si utilizare: .dezinfectant si decolorant .intern se foloseste in dizenterii . ALBASTRU DE METILEN 1% solutia 1% prezinta efect antiseptic la nivelul : mucoaselor.antibacterian puternic la nivelul tegumentelor . tegumentelor. uz extern se foloseste in concentratii de 2. de aceea la preparare se foloseste apa fierbinte pt. .perhidrolul este apa oxigenata de 100 de volume (se pastreaza la Separanda) .prin descompunere totala 1 ml solutie degaja aprox. VIOLET DE GENTIANA 0.Rp: Perhidrol 10g Apa distilata ad 100g se obtine prin diluarea a 10g de perhidrol (solutie concentrata de peroxid de H) cu apa distilata pina la 100g . 63. marirea solubilitatii .

69) 67. Cantitatea aceasta reprezinta doza pentru 1 litru de solutie. incolora. 68. dermatite. se prepara in cantitati mici si la nevoie.se fac solutii sterile. deoarece solutia poate fi invadata de microorganisme se pastreaza in sticle inchise etans (dop de sticla) trebuie folosit cu prudenta. stomatite 66. PULBERE ALCALINA Pulvis alcalinum sinonim: pulbere alcalina pentru solutie Bourget Rp: Natrii sulfas anhydricus (V) (Sulfat anhidru de Na) Dinatrii hydrogenophosphas(V) (Fosfat acid de Na) Natrii hydrogenocarbonas(V) (Bicarbonat de Na/ Carbonat acid de Na) Preparare: se introduc in mojar in ordinea crescatoare a cantitatii. solutia obtinuta se completeaza la volum cu apa distilata si se filtreaza cu hirtie de filtru solutie limpede. intrucit peste aceasta concentratie recristalizeaza se dizolva la cald – se dizolva acid boric in apa la fierbere. ACID BORIC 3% este numai antiseptic este bine suportat de piele si mucoasa se foloseste in concentratii de 3%. s-a observat ca. in timp. dermatomicoze. pe arsuri 1kg contine: 30g tetraborat de Na si 970g apa se mai poate folosi in unguente 10% efect antiseptic la nivelul ochiului 3% . totodata realizandu-se si o sterilizare a acestuia dupa racire.- antiseptic antimicotic se foloseste in concentratii de 0. cu reactie slab acida se foloseste pe suprafete intinse.5 – 1% efect puternic fata de germenii G(-) folosit: plagi infectate. Este o 2g 4g 6g . se amesteca si se cerne prin sita V. are actiune toxica PULBERI OFICINALE (67.

PULBEREA LAXATIVA EFERVESCENTA Pulvis effervescens laxans = pulbere Seidlitz Rp/ secompune din 2 pulberi: CAPSULA I – culoare albastra : . cu gust sarat amarui si cu reactie slab alcalina. Conservare: Intrebuintari: are actiune laxativa si purgativa in functie de cantitate. Are actiune laxativa si in momentul administrarii.5g. Se prepara la nevoie. PULBEREA DE OPIU SI IPECA Pulvis opii et ipecacuanhae Rp: Opium pulveratum (VII) Ipecacuanhae radix (VII) Zaccharum lactis 10g 10g 80g . in cantitate de 250ml in vase bine inchise. Nu se elibereaza intr-un singur pachet pentru ca in prezenta aerului. ferite de lumina 68. Capsula alba care se dizolva impreuna cu apa produce efervescenta. 69. se dizolva separat fiecare capsula in 100ml H2O (apa si se administrează succesiv.pulbere cristalina. iar solutia are reactie slab acida. se elibereaza din farmacii in pachete de 12g si un pachet se dizolva intr-un litru de apa.bicarbonat de sodiu 6. începând cu soluţia alcalină. . Ambele capsule constituie o doza. se descompune cu eliberare de CO2. se administreaza in timpul sau dupa masa. CAPSULA II – culoare alba : acid tartric 6g. este stimulent al functiilor hepato-biliare (actiune coleretica si colagoga).sulfat de sodiu 2g.

intr-o cantitate de pina la 3 grame. se strecoara prin tifon acoperit cu un strat subtire de vata. PROPOLISUL Este numit si cleiul de albine.este utila in gastrite. fiecare celula a fagurilor este captusita cu un strat subtire si uniform de propolis.previne umiditatea impermeabilizand peretii stupului . 30 de minute Solutia obtinuta se decanteaza. ca expectorant si calmant al tusei. gust amar. rame si scandurile podului stupului. se gaseste raspandit in interiorul stupului. Malvaceae Compozitie chimica: . pt. cu aspect omogen. Cantitatea de mucilagiu obtinuta este de 3:10 Radacina astfel maruntita se spala repede pe o sita sau pe un tifon. la cald. Acest produs biologic al familiei de albine indeplineste multiple functii in interiorul stupului: . deci se elibereaza conform legii 73. Acest macerat se prepare numai la rece deoarece radacina de nalba contine amidon. dar se poate totusi elibera pe reteta fara timbru sec. De asemenea. Se pune intr-un tifon si se suspenda in vasul cu apa. a indeparta impuritatile. Se conserva in vase bine inchise.ad 50g Preparare: Radacina de nalba se marunteste in fragmente de 2 – 2. Se foloseste in afectiuni ale cailor respiratorii. pe pereti.5 mm.asigura etanseitatea stupului fata de curentii de aer . se omogenizeaza. stomatite Rp: Althaea radix pulbere 3g Apa distilata q.contine cantitati mari de mucilagii Actiune: .VENENA”.antidiareica .. gelifica impiedicand recoltarea mucilagiului. Macerarea se face la temperatura camerei. 70.antiinflamatoare Intrebuintari: . in dulapuri . ulcer. Este o pulbere brunacenusie. desi contine 1% morfina si face parte dintre substantele stupefiante.intra in compozitia ceaiurilor pectorale . ferit de lumina. se adauga succesiv pulberea de radacina de ipeca si pulberea de opiu. cu miros de opiu. Aceasta este medotoda per descensum 71. ALTHAEA OFFICINALIS Nalba Mare Fam.Se introduc intr-un mojar 10g lactoza. se trece apoi prin sita I. duodenite.s.sub forma de macerat 1-3% in inflamatii ale cailor respiratorii si de macerat 20% in gargarisme (extern) . care.emolienta . enterocolite. se adauga restul de lactoza si se cerne prin sita VII.

prin prelucrarea polenului. calciu.propolisul se prezinta ca o masa lipicioasa de culoare variabila intre verde. drojdii si mucegaiuri. protejand. staniu. propolisul contine: • rezine si balsamuri ~55% • uleiuri eterice 10% • ceara 30% • polen 5% • oligoelemente: siliciu.mirosul propolisului este aromat. de asemenea. vanadiu. arsen. Compozitia chimica: . iar la temperaturi scazute devine tare si casant. cand temperatura este mai mare de 20°C. . cupru. antitoxice si antiinflamatorii - . dar se considera ca albinele il prepara prin prelucrarea produselor rasinoase si balsamurilor culese de pe plante si. putandu-se recolta 100 – 400g. de rasini si balsamuri. aur. cobalt. care se inmoaie la 37ºC. avand pronuntate proprietati antiseptice . in special de pe mugurii de plop şi de arin. molibden. familia de albine de urmarile descompunerii prin putrefactie a acestora.este radioopac.se solubilizeaza in alcool si eter. Insusiri fizice: . . .are proprietati antivirale. B. Este un produs de digestie al albinelor si este cules de pe cel puţin 20 de specii de arbori. . albinele acopera daunatorii patrunsi in stup si omorati. insa in apa. magneziu.compozitia chimica este foarte complexa si variaza cantitativ si calitativ de la o regiune la alta si de la sezon la sezon. wolfram. a salicaceelor (salcii) si a prunilor. Producerea propolisului se face in acelasi timp cu cea a mierii si se realizeaza de catre albine specializate. C. P • derivaţii flavonici • acidul ferulic (activ contra germenilor Gram pozitiv şi Gram negativ) • aminoacizi • fermenti • substante antibiotice • acizi si acizi aromatici Compozitia chimica ii confera propolisului inalte si variate insusiri terapeutice Actiune: .in mare. strontiu • vitamine: A. . iridiu. aluminiu.asigura o foarte buna antisepsie fata de multe bacterii.opreste dezvoltarea mucegaiurilor pe pereti si rame cu el. chiar si la cald. cadmiu. mugurii şi scoarţa coniferelor şi a plopilor. in zilele calduroase. astfel. care nu pot fi evacuati. moment in care acesta devine plastic Cantitatea de propolis care se poate obtine de la un stup variaza de la o regiune la alta.purifica aerul din stup prin uleiurile eterice si balsamurile sale care se evapora Provenienta propolisului este discutabila. fier. este greu solubil. de pe frunzele. Materiile rasinoase astfel culese sunt amestecate de albine cu secretii salivare si ceara. maro si negru .

Se aseaza vasul pe baie de apa la 40 . de posibilitatile de administrare interna si de aplicare externa a propolisului. unguent din extract eterat de propolis: .eter propolizat . 2. 30 de tipuri de virusuri (incluzand si varietatile lor) sunt distruse de catre propolis. taieturi si.se iau 50 ml extract eterat (preparat din 20 – 30g de propolis la 100 ml eter).se iau 100 ml extract alcoolic de propolis 20%. unguente) sau lichide (extracte. arsuri. aromat. 9 specii de ciuperci parazite. solutii) Exemple: 1. Este foarte util in vindecarea ranilor produse cu arme de foc. a plagilor etc.- - studiile moderne privitoare la proprietatile propolisului au aratat ca nu mai puţin de 21 de bacterii. se evapora eterul la jumatate si apoi cei 25 ml de extract concentrat se amesteca cu 100g vaselina.stomatologie 72. degeraturi. care este cel mai puternic medicament antiinfectios cunoscut bun stimulator al refacerii tesuturilor afectate de rani. Balsamul de propolis protejeaza impotriva radiatiilor Roentgen si de alta natura. Este atestata valoarea terapeutica a propolisului in: .chirurgie . precum si in cicatrizarea operatiilor. Desi rezultatele terapeutice obtinute pina in prezent in diferite tari sunt pozitive. cu miros de propolis si eter.ulei propolizat Cu toate ca nu se poate vorbi de o toxicitate a preparatelor de propolis. In general.ginecologie .pasta din propolis brut . unguent din extract alcoolic de propolis: . mai ales in ceea ce priveste terapia bolilor de piele. 3. Se amesteca pina la omogenizare si se obtine un unguent omogen de culoare galbui inchis.50°C pt. Se obtine o masa vascoasa care este propolisul pur. cu miros placut. Se mai pot prepara: . intrebuintarea lui in scopuri terapeutice se va face numai cu avizul medicului si sub supravegherea acestuia. la mojar. acestea sunt preparate solide (paste. cat si in cea veterinara. UNGUENT SIMPLU 10% . a se evapora alcoolul. se toarna intr-o capsula de portelan sau intr-un mojar. Peste propolis se adauga 5 – 10g de vaselina alba (sau unguent simplu). au fost preparate mai multe forme medicamentoase avand la baza propolis. Intrebuintare: Tinandu-se seama de multiplele posibilitati de aplicare terapeutica atat in medicina umana. datorita utilizarii excesive a chimioterapiei si a antibioterapiei. ca orice drog natural si propolisul patrunde destul de greu in practica medicala. mai ales. Propolisul vindeca mucoasa bucala si inlatura sangerarile gingiilor.dermatologie .fiziologie . Este de datoria specialistilor sa acorde mai mare importanta acestui drog.emulsie de propolis . Se obtine un unguent omogen de culoare galben-bruna.

Unguentum simplex 10% 1. lanolina si vaselina se topesc pe baie de apa si se amesteca pina la omogenizare si racire unguentul simplu trebuie sa corespunda prevederilor din FR. sa se foloseasca unguentul simplu.f.0g Glycerolum 60.oculoguttae. de consistenta semisolida. colir Rp: Argenti nitras Natrii nitras Aqua distillatae Preparare: 1g 1g q.X. NITRAT DE ARGINT 1% Argenti nitras 1% . o solutie de NaOH diluata cu restul de apa. Se foloseste ca baza de unguent pt.s M.0g Aqua distillatae 30. cu miros caracteristic slab. Unguentum Rp: Acidum stearicum 15.0g Natrii hydroxide 1. incalzita la aceeasi temperatura. In amestecul obtinut pe baia de apa se adauga in fir subtire si agitand continuu cu un pistil sau cu o spatula de portelan. Se continua agitarea energic la cald inca cateva minute pina la saponificarea completa. glicerina si o parte din apa (~20g) se incalzesc intr-o capsula pe baie de apa la o temperatura de 90 . alb-galbui.s. incorporarea diferitelor substante active. FR. Rp: Adeps lanae anhydricus Vaselinum album - 10g 90g baza de absorbtie. aceasta se incearca luand o cantitate mica de unguent care se agita cu alcool de 90° si care nu trebuie sa se coloreze in prezenta a 1-2 picaturi de fenolftaleina.ad 100g . 73. Unguentul din capsula se trece cantitativ intr-un mojar incalzit si se amesteca pina la racire. incorporarea lui in intreaga masa de unguent.95ºC. apoi se adauga parfumul si se continua amestecarea pt.X prevede ca atunci cand intr-o reteta nu se specifica baza de unguent. aceasta se cunoaste prin faptul ca masa devine consistenta si fara reactie alcalina. 2.0g Oleum odorantum q. unguent Preparare: Acidul stearic. sa fie omogen.

75. conservantii (nipagin si nipasol). asigurandu-se astfel stabilitatea preparatului Conservarea se face in vase din sticla bine inchise. iar in prezenta azotatului de Na. SOLUTIA DE PROTARGOL Rp: Proteinat de Ag Apa distilata q. se omogenizeaza cu o bagheta de sticla. Se prepara la nevoie. se izotonizeaza cu NaNO3 1. Se utilizeaza ca dezinfectant.3. imediat dupa nastere 74. se presara protargolul. Utilizare si administrare: . apoi. pH-ul creste la 6.Azotatul de Ag si azotatul de Na se dizolva in 90g apa distilata fiarta si racita. prevenirea oftalmiei nou-nascutilor .S.3%. extern Preparare: Intr-o capsula de portelan incalzita in prealabil si cantarita se pun amidonul.s. se lasa 10 – 20 de minute in repaus. bruna si sterilizata. Se completeaza la 100g apa.18g (Nipagin) Propyl p-hydroxibenzoatum 0. Cand coloidul disperseaza greu protargolul are tendinta de a se aglomera si foarte greu se disperseaza apoi. Variatiile de temperatura miscoreaza stabilitatea solutiei coloidale. lucru care se observa prin tulburare sau formare de precipitate. solutia spumifica.s.f. Sticla trebuie bine curatata deoarece urmele de materie organica produc reducere sau precipita nitratul de argint.00g Metyl p-hydroxibenzoatum 0. se adauga apa incalzita la ~70ºC si se tritureaza. care serveste la izotonizare.se utilizeaza in scop profilactic pt.00g Aqua distillatae q. Nu se agita. daca mai este nevoie. unguent D. La dizolvarea azotatului de Ag in apa se obtine un pH=5. fara a se amesteca.ad 100. se trece intr-o sticla neutra. Nu se filtreaza deoarece coloidul poate fi retinut in porii filtrului prin fenomenul de adsorbtie.00g M. se filtreaza pH-ul optim care asigura stabilitatea colirului este 6.ad 1g 100g Apa distilata fiarta si racita se aduce intr-o capsula. . UNGUENT CU GLICERINA Unguentum gliceroli Sinonim= glicerolat de amidon Rp: Amylum tritici 7. Nu se filtreaza solutia.se administreaza cate o picatura in fiecare ochi.02g (Nipasol) Glycerolum 93.

COMPONENTA SOLUTIEI OFTALMICE  substante medicamentoase  vehicul: • apa distilata proaspat fiarta si racita • apa din fiole • ulei de floarea soarelui neutralizat si purificat  substante auxiliare: • solubilizanti • izotonizanti • conservanti • agenti pt. amestecand pina la gelificare. are actiune de stimulant. In farmacie. Se completeaza la 100g cu apa incalzita la 70°C si se amesteca pina la racire. Intern. obtinandu-se o masa omogena.ad 100g . in solutii izotonice. excitant. alcoolul diluat se foloseste la prepararea tincturilor si a extractelor. dupa care se completeaza la masa prevazuta. prepararea unor potiuni. continuandu-se incalzirea pe sita de azbest. solutii izotonice tampon sau ulei de floarea soarelui.Se lasa in repaus 10 minute. 78. are actiune revulsiva si antiseptica. se adauga glicerina incalzita pe baia de apa la 90°C. 77.de volume Rp: Alcool 96° Apa distilata 67.5g 32.baza de unguent hidrofil in asociere cu alte substante medicamentoase 76. in doze mici Extern. ajustarea pH-ului • agenti antimicrobieni Tehnica prepararii: Solutia oftalmica apoasa se prepara prin dizolvarea substantei medicamentoase in apa distilata sterila (fiarta si racita).X sinonim= spirt camforat Rp: Camphorae 10g Alcoholum 70g Aquae q. SOLUTIE ALCOOLICA DE CAMFOR 10% Solutio camphorae spirituosa 10% FR. cu sau fara adaos de conservanti.5g Se ontine alcool de 70º. Utilizare: . Este un bun vehicul pt. ALCOOL DILUAT Alcoholum dilutum FR.s.X prep. aplicat sub forma de comprese sau frectii.

solventii cei mai folositi: apa. emulsii sau suspensii destinate administrarii in conductul auditiv extern . . glicerol. Nu se admite folosirea parafinei lichide . alcool diluat.preparate farmaceutice lichide de consistenta siropoasa.extern: • in frictiuni. Lacrima = secretia glandei lacrimale. • calmant al pruritului • antiseptic cu actiune locala in diverse afectiuni dermatologice • degeraturi • cosmetica 79. la loc racoros (8-15°C) Utilizare: . metabolic si de protectie Compozitie: saruri minerale. comprese umede. COLUTORIILE . gripa. care acopera permanent suprafata globului ocular. conservanti. !!Ordinea de amestecare trebuie respectata altfel camforul se dizolva mai incet. Rol: mediu optic. gingiilor. inlocuind lacrima.picaturile pentru urechi sub forma de solutii se prepara prin dizolvarea substantei active intr-un vehicul corespunzator format din unul sau mai multi solventi si completandu-se la masa prevazuta.spalaturi bucale. Conservare: Se pastreaza in vase inchise.preparate farmaceutice lichide sub forma de solutii.pH-ul trebuie sa fie 5 – 7.nu se inghit 81.5 . faringelui 82. antimicrobieni potriviti . vascoase. propilenglicol. materii proteice care maresc vascozitatea lichidului lacrimal si lizozim – enzima cu actiune antibacteriana 80. GARGARISME . sub agitare si se filtreaza.Preparare: Se dizolva camforul intr-o cantitate mica de alcool peste care se adauga apa in mici portiuni. impiedicand uscarea portiunii expuse la aer. destinate badijonarii cavitatii bucale. lotiuni. OTOGUTTAE . LACRIMILE ARTIFICIALE = solutii oftalmice sterile folosite pentru tratamentul ochiului uscat.medicamente lichide destinate spalarii cavitatii bucale prin barbotarea aerului . uleiuri vegetale. • ca revulsiv in dureri reumatismalem raceli.se pot folosi substante auxiliare: solubilizanti. numite si „apa de gura” .

Spre deosebire de amestecul umezit. . Solutia adera la mucoasa nazala.s. amestecul eutectic se inmoaie sau se lichefiaza datorita scaderii punctului de topire si acesta corespunde temperaturii celei mai joase (Necrasov).S. inflamatii ale gingiilor 84.s. dupa triturare in mojar. APA DE GURA Rp: Borax 3g Clorat de potasiu 3g Spirt de menta 10% V guttae (5 picaturi) Glicerina 5g Apa distilata q. ciupercilor 83. are actiune usor analgezica. Se prezinta sub forma de solutii. suspensii. dupa care se completeaza cu apa la cantitatea necesara. Cloratul de potasiu se dizolva intr-o alta cantitate de apa la cald pe baia de apa. 84. Intrebuintare: . dau amestecuri ce trec de la starea solida pina la cea lichida. Rp: Camfor 1g Mentol 1g Fenol 2g Timol 0. faringita. pt. emulsii sterile sau pulberi care se dizolva sau se suspenda intr-un solvent steril inainte de utilizare. Solutia grabeste refacerea mucoasei. asociate itre ele. laringita. i anumite proporti si la anumite temperaturi.actiune antiseptica datorita boraxului si astringenta datorita cloratului de K . Indicata in procese inflamatorii ale mucoasei cailor respiratorii. unde se elimina sau se absoarbe apa. PULBERI CU SUBSTANŢE CE PRODUC AMESTECURI EUTECTICE Unele substant organice.ad 100g Preparare: Boraxul se dizolva cu apa distilata la cald si la solutia obtinuta se adauga glicerina.. intern Compenentele solide se tritureaza la mojar pina amestecul se fluidifica si devine transparent.ad 100g D. antiseptica. Se adauga ulei de floarea soarelui in portiuni mici amestecand pina la omogenizare. Solutia 1 + solutia 2 se amesteca si se adauga solutia alcoolica de ulei de menta.solutiile alcaline nu sunt indicate.2g Ulei de floarea soarelui q. a fi injectate sau implantate in tesuturi. ca favorizeaza dezvoltarea bacteriilor.folosita in badijonarea cavitatii bucale in afte. MEDICAMENTE INJECTABILE = preparate sterile apte pt.

Avantaje si dezavantaje ale folosirii medicamentelor injectabile Avantaje: . pe scara industriala . morfina care are actiune constipanta pe cale bucala) . la copii . deoarece surprafata de contact a comprimatelor cu mucoasa cavitatii bucale este mai mica.se administreaza comod si usor. absorbtia medicamentului este mai lenta si este in functie de viteaza de dizolvarea sau dezagregare a comprimatelor . cand conditiile de mediu din tractul digestiv pot duce la variatii ale efectului terapeutic.in administrarea parenterala medicamentele sint absorbite aproape in totalitate avand o biodisponibilitate optima si un efect rapid/ . lumina. Dezavantaje: . praf etc.usor de distribuit pacientilor .dificultatea asigurarii unor tehnici aseptice la preparare si administrare . dau nastere la efecte secundare (emetina care este vomitiv.) .unele comprimate contin substante usor solubile in apa (cand la locu de dezagregare in tractul gastro-intestinal creeaza o solutie concentrata de substanta medicamentoasa care poate irita mucoasa) .inghitirea comprimatelor mai mari este anevoioasa. mirosul si gustul neplacut fiind mai putin perceput decat la pulberi.posibilitate de dozare exacta .se pot aplica crestaturi ceea ce permite administrarea in doze fractionate .pe comprimate se poate imprima denumirea sau diverse semne ceea ce micsoreaza posibilitatea erorilor in manipulare .se pot acoperi cu substante placute la gust sau miros.se permite. .calea parenterala face posibila administrarea medicamentelor care prin administrarea orala sunt inactivate in stomac sau ficat.existenta unor reactii alergice la unii indivizi sensibili la unele medicamente Avantaje si dezavantaje ale folosirii comprimatelor Avantaje: . . cu diferite invelisuri putandu-se astfel si dirija locul si viteza de absorbtie in organism Dezavantaje: . de asemenea.lezarea tesuturilor insotita de durere .necesitatea unui personal calificat pt.preparare usoara. administrare . mai ales.in comparatie cu pulberile.usor transportabile . administrarea de medicamente care.raspunsul terapeutic al medicamentelor este mai sigur comparativ cu cel al medicamentelor administrare per os.conservare mai buna ( prin suprafata lor mica in raport cu pulberile din care sunt preparate sunt mai putin expuse agentilor atmosferici – umezeala. pe cale orala.

colagoge etc. intern 3 lingurite/zi Regula generala: . Excipienti diluanti: . Servesc la prepararea solutiilor extractive Dupa actiunea terapeutica pot fi: . a mari volumul si pt. pulvis D. prepararea unor solutii injectabile se folosesc numai excipienti solubili. EXCIPIENTI DILUANTI = substante inerte (fara actiune medicamentoasa).lactoza singura sau asociata cu amidon sau zaharoza . La prepararea compusilor destinati pt. INCORPORAREA ULEIURILOR VOLATILE Rp: Oxid de Mg 10g Bicarbonat de sodiu (carbonat acid de Na) 7. 85. au rol si de excipienti aglutinanti sau dezagreganti.antihemoroidale .pulbere de cacao degresata 86.f.expectorante . CEAIURILE MEDICINALE = amestecuri de plante sau parti din plante uscate. De cele mai multe ori. maruntite potrivit cu sau fara adaos de alte substante medicamentoase. compozitiile care contin cantitati mici de substante puternic active.glucoza .5g Carbonat de Ca 5g Ulei de menta 3 guttae M.diuretice .amindon .manitol .pulberi vegetale .astringente .S. Solutiile extractive = preparate farmaceutice lichide obtinute prin extractia unor principii active vegetale cu ajutorul apei 87. obtinerea greutatii necesare.- prepararea comprimatelor necesita aparatura speciala si in majoritatea cazurilor substantele medicamentoase trebuie prelucrate inainte de comprimare. pt.clorura de Na .levuloza . In general.pectorale . utilizate pt.

PULBERE ADSORBANTA SI SICATIVA Rp: Mentol 10g Talc 90g D. Dupa aceea se adauga dermatolul pulverizat si restul de talc (15g) triturand pina la omogenizarea amestecului. se omogenizeaza cu portiuni mici de oxid de Mg.dizolvare la rece/cald . Regula generala: Substantele grase (ceara. fie prin amestecarea acestor substante grase cu una dintre componente intr-un mojar incalzit. peste aceasta solutie se adauga 5g talc triturand pina la evaporarea eterului/alcoolului.amestecul siropului simplu cu solutii medicamentoase. COMPUSI CU ACTIUNE PRELUNGITA .antipruriginoasa si sicativa 91. se prepara asociind cantitati mici din substanta volatila cu una din pulberi dupa care se adauga treptate celelalte.f. 89. apoi se adauga treptat talcul trituranduse pina la omogenizare. alcool cetilic) se incorporeaza fie prin dizolvarea intrun intermediar volatil si apoi volatilizarea acestuia.prin dizolvarea in momentul utilizarii a unor pulberi conditionate 90. Actiune: . acid stearic. extern Mentolul se tritureaza cu o cantitate mica de eter sau alcool. dupa care se adauga treptat restul de oxid de Mgm apoi carbonatul de Ca si bicarbonatul de Na. Metode de preparare a siropurilor: . pulvis D. cetaceu. In acest caz: uleiul de menta .S. SIROPURILE = solutii apoase concentrate de zahar (cu un continut de zahar de aproximativ 2/3 din greutate) asociate sau nu cu substante medicamentoase sau aromatizante. Pulberea se pastreaza in borcane bine inchise. anason.Pulberile compuse care contin in amestec substante volatile de menta. picatura cu picatura. extern Ceara se dizolva intr-o cantitate mica de eter sau alcool. DISPERSAREA CERII INTR-O PULBERE Rp: Ceara 1g Dermatol 5g Talc 20g M. aromatizante sau solutii extractive .S. la loc racoros (8-15ºC) 88.

S. se sug si actioneaza la nivelul mucoasei bucale cedeaza capilarelor sanguine sublinguale substanta activa si trebuie sa se dizolve incet pentru a asigura o absorbtie graduala a medicamentului (20-60 minute) excipientii diluanti utilizati: zahar in amestec cu lactoza. FACTORII CARE INFLUENTEAZA EXTRACTIA 1. COMPRIMATELE SUBLINGUALE se mai numesc perlinguale.ad 100g D. 92. . 4. sunt subtiri si se dizolva in gura. 2. SOLUTIE DE ACID BORIC Rp: Acid boric 3g Apa distilata q. linguetta sau lingualetta au forma lenticulara sau plata.in afectiuni oculare. natura drogului si procedeul de extractie folosit umiditatea produsului gradul de maruntire timpul de extractie temperatura de extractie starea de imbibare raportul dintre cantitatea de drog si cea de solvent reactia mediului 93. 5. Lichidul este incalzit intr-un cazan (alambic) sau cu diferite aparate de distilare. se aplica comprese sterile imbibate cu aceasta solutie 95. pina la 100g Indicatii: . intarzie dezagregarea se impune adaos de edulcoranti sau aromatizanti 94. 3.s. care au capacitatea de a asigura absorbtia medicamentului in mod continuu si constant pe o perioada de timp mai lunga. 8. 6. datorita higroscopicitatii. extern bai oculare Preparare: Se cantareste acidul boric si se dizolva in apa la fierbere (1-2 minute). Se completeaza la volum cu apa distilata fierbinte. manitol ca lubrefiant este indicat stearatul de Mg care.= preparate numite retard sau preparate cu cedare lenta. DISTILAREA APEI Distilarea = operatia prin care un lichid este supus incalzirii si transformat in vapori dupa care vaporii sunt transformati din nou in stare lichida. 7. Distilarea apei se realizeaza la presiune normal.

urmata de condensarea acestora Apa distilata = apa obtinuta prin distilarea apei potabile care corespunde prevederilor sanitare in vigoare.s. Distilarea este.datorita mediului alcalin se folosesc contra fungilor. 97.antrenarea cu vapori de apa . operatia de transformare a unui lichid in vapori.distilarea plantelor care contin uleiuri volatile . Dizolvarea se face sub agitare puternica.aqua tiliae Se obtin prin: . INFUZIE DE FLORI DE TEI Rp: Infuzie de flori de tei 5g % Benzoat de sodiu 3g Thyocol 2g Sirop simplu 20g D.S. extern spalaturi auriculare Preparare: Se cantareste bicarbonatul de Na si se dizolva in 60 g de apa. SPALATURI AURICULARE Rp: Bicarbonat de sodiu 5g Glicerina 30g Apa distilata q.S.Astfel. APELE AROMATICE = solutii apoase de uleiuri volatile sau alte substante aromatice destinate a fi utilizate ca atare sau ca vehicul la prepararea unor medicamente de uz intern Exemple: .aqua menthae .dizolvarea in apa a uleiurilor volatile .ad 100g D.aqua melissae . cand vaporii rezultati sunt condusi intr-un refrigerent unde sunt condensati. !! Atentie: Nu se foloseste incalzirea pt. care dau micoze. se obtine infuzia de flori de tei 5%. apa potabila se incalzeste pina la temperatura de fierbere.distilarea unor solutii alcoolice sau eterice Vehiculele folosite sunt: apa sau amestecul de apa + alcool Antrenarea cu vapori a esentelor poate fi realizata trecand vaporii de apa prin drogul maruntit. care are urmatoarea reteta: Flori de tei 5g . asadar. a nu pierde CO2. intern 1 lingura de 3 ori/zi in afectiuni respiratorii. 96. 98. Actiune: . Preparare: Prima data. Se adauga glicerina si se completeaza pina la 100g cu apa distilata.

f. intr-un timp de la aproximativ 30 de minute pina la cateva ore.in afectiuni respiratorii ca fluidifiant al secretiilor bronhice si expectorant in stari gripale Se prepara in la nevoie si se pastreaza la rece timp de maxim 2 zile. 102. In solutia extractiva / infuzia de tei 5% se dizolva tyocolul si benzoatul de sodiu. PERFUZIILE = solutii care se administreaza sub forma de injectii intravenoase. extern 1g 1. Indicatii: . Se adauga restul cantitatii de apa distilata incalzita la fierbere si se lasa in repaus 30 de minute. Se iau de pe baie. se adauga apa incalzita care se emulsioneaza prin agitare puternica pina la racire.s. in functie de volumul solutiei. ceara si lanolina se dizolva in ulei de floarea soarelui pe baia de apa. extractia apoasa. 99. Se filtreaza prin tifon si vata. sterile si apirogene. Rezulta un preparat fluid utilizat pt. apoi se adauga siropul simplu. Se agita usor pina la dizolvare.ad 100g Florile se trec prin sita I pt. Se recomanda ca timpul de macerare in apa sa fie limitat deoarece preparatul poate fi usor invadat de microorganisme 100. se lasa in repaus 5 minute.Apa distilata q. Solutiile perfuzabile = solutii apoase izotonice. cu ajutorul unui dispozitiv de perfuzare. pina la 10 zile pt. care se administreaza intravenos in volum de 100 ml sau mai mult. MACERAREA = amestecarea produsului de extras cu cantitatea necesara de solvent rece sau caldm mentinerea in contact timpul necesar agitand din cand in candm dupa care solutia se separa de reziduu prin filtrare. Timpul de extractie variaza de la 30 de minute pt. METODE DE STERILIZARE IN FARMACIE . EMULSIE DE PLAJA Rp: Colesterol Ceara alba Lanolina Apa distilata Ulei de floarea soarelui M.1% se conserva 10 zile. Prin adaugare de nipagin 0. 101. emulsie D.5g 1g 9g 50g Preparare: Colesterolul. se umecteaza cu apa calduta 15g (de 3 ori cantitatea de flori). cea alcoolica. maruntire.S. Pe sticla se aplica eticheta albastra (uz intern). plaja.

apoi se adauga treptat apa si glicerina amestecandu-se treptate pt. produse care nu rezista la temperaturi ridicate necesare sterilizarii prin caldura uscata si care sunt compatibile cu gazul sterilizant. deci: se pulverizeaza in mojar sulful precipitat cu alcoolul. SUSPENSIA ANTISEBOREICA Rp: Sulf precipitat 2g Glicerina 5g Alcool de 96° 5g Apa distilata q. pansamente chirurgicale si produse omoloage ale acestora.s. 104. extern Preparare: Sulful precipitat este hidrofob si pt.ad 100g M. extern 5g 5g 30g 100g Preparare: Oxidul de Zn + talcul se pulverizeaza cu mucilagiu de alginat de Na. apoi se adauga portiuni mici de glicerina si apa. Sterilizarea cu caldura uscata : se foloseste pt. suspensie D. instrumentar metalic fara suduri cu cositor.s.S.in dermatologie ca antiseboreic aplicat pe pielea capului 105. SUSPENSIE DERMICA Rp: Oxid de Zn Talc Glicerina Apa distilala q. preparate apoase. 103. materiale de laborator din sticla sau portelan.f.S. Indicatii: .f. omogenizare. produse rezistente la caldura si pt. Actiune: .sicativa si calmanta in afectiuni ale pielii.ad M. pulberi. a evita flotarea se recomanda umectarea sulfului precipitat cu alcool. suspensie D. SUPOZITOARELE . Sterilizarea prin filtrare: se foloseste in cazul solutiilor termolabile Sterilizarea cu gaz: pt.• • • • Sterilizarea cu vapori de apa sub presiune: se foloseste ori de cate ori este posibil. pt. protector si anticongestiv in eczeme. produse neapoase care nu pot fi sterilizate cu vapori sub presiune: produse uleioase.

Supozitoarele preparare cu baze liposolubile trebuie sa se topeasca in cel mult 30 de minute. mucoase – ex: nazala. In contact cu pielea. unguent D.S. PROTECTIA SI PROTEJAREA PIELII Rp: Ceara alba 17g Stearina 17g Ulei de parafina 56g Apa distilata 10g Ulei de lavanda 10 picaturi M. protejarea si intretinerea pielii Uleiul de parafina. prin evaporarea unei parti din apa dau o senzatie de racorire • unguente de epitelizare = se aplica pe pielea lezata. vaginala 3. de penetratie – patrund in straturile cele mai profunde • cu actiune la distanta (sistemica) = permit administrarea medicamentelor prin ocolirea tubului digestiv.turnare. Intotdeauna uleiurile volatile se pun la final pt. . presare 106. – dupa locul de aplicare: • dermice – se aplica pe piele • oftalmice – se aplica la nivelul globului ocular • pt. 107. se amesteca. ajutand la proliferarea tesuturilor in scop de vindecare • unguente revulsive = produc hiperemie locala fiind rubefiant (produc vasodilatatie) • unguente antiacneice si antiseboreice • unguente antimicotice • unguente sicative • unguente cu actiune decongestionanta 2. tegument (unguente de protectie si unguente cosmetice) • unguente racoritoare = contin apa sau alcool (cel mai adesea sunt hidrofile). destinate administrarii pe cale rectala. modelare. vaginala sau uretrala. CLASIFICAREA UNGUENTELOR 1. – dupa capacitatea de patrundere: • cu actiune locala = de suprafata/acoperire – epitelice. – dupa actiunea terapeutica: • unguente de acoperire = formeaza un film protector pt. se adauga apa distilata. extern pt.f. anala. implicit dupa structura de gel: • hidrocarburi geluri . a evita evaporarea. cedand substanta activa vaselor sanguine si limfatice 4 – dupa proprietatile chimice si coloid fizice. ceara si stearina se tipesc pe baie de apa. de profunzime – endofermice. iar cele preparare cu baze hidrosolubile trebuie sa se dizolve in cel mult 1 ora.= forme farmaceutice solide care contin doze unitare din una sau mai multe substante active. UNGUENT PT.

emulsie-suspensie .S.3g Rp: Ceara de albine Parafina Ulei de prafina Cetaceum Borax Apa distilata q.ad M.suspensie-solutie 108. Uleiuri si grasimi hidrogenate: • Ulei de arahide hidrogenat • Anolen – amestec de ulei de arahide + ulei de rapita + stearat de propilenglicol • Ulei de seminte de bumbac hidrogenat • Ulei de palmier hidrogenat . parafina si cetaceum.• lipogeluri • hidrogeluri • polietilenglicol geluri • silicageluri Fiecare din cele 5 tipuripot fi la randul lor: • Gel: .solutie . Peste amestecul topit. unguent D.70g 28. apa cu boraxul dizolvat inea agitanduse pina la omogenizare Actiune: .suspensie . extern Preparare: Intr-o capsula pe baia de apa se topesc in uleiul de parafina. se aduce. in portiuni mici.f. dupa racire. • • EXCIPIENTI FOLOSITI LA PREPARAREA SUPOZITOARELOR 1. Boraxul se dizolva in apa distilata la fierbere.emulsie A/U sau U/A • Gel amestec: . ceara.s.antiseptica 109. UNGUENT CU ACTIUNE ANTISEPTICA 10g 5g 50g 6g 0.emulsie-suspensie-solutie . Excipienti grasi: Unt de cacao – grasime vegetala obtinuta prin presarea la cald a semintelor decorticate si prajite de Theobroma cacao (arborele de cacao) Sebuvinol – provine din seu dupa inlaturarea grasimilor cristalizabile 2.simplu .

in flacoane brune. alcool cetilic. Supolan. Conservare: La loc racoros (8-15°C). neutralizare si se sterilizeaza. masele Supocire. grasi din trigicerile semisintetice si sintetice ca: • derivati ai PEG: esteri stearici. Excipienti hidrosolubili: • Glicerol cu gelatina • Glicerol cu stearat de Na • Pluronici 8. Masupol. Excipienti hidrosolubili: . 5. 4. Excipienti emulsionabili: Tween 61. Rezulta o solutie limpede. SOLUTIE CU ACTIUNE ANTISEPTICA SI DEZODORIZANTA 1g 0. in special din nuca de cocos si palmier.Supostal – amestec de grasimi vegetale hidrogenate. incolora. oxicolesterol. masele Estarinum. Gliceride semisintetice: grupa cea mai importanta dintre bazele de supozitoare lipofile Sunt amestecuri de mono si trigliceride ale acizilor grasi saturati obtinuti din uleiuri vegetale.solutie Preparare: Acidul salicilic se dizolva in alcool. Polietilen-glicoli 6. care au continut ridicat de acid lauric Exemple: masele Imhausen. Lasupol. Se completeaza la masa prevazuta. esteri laurici • polisorbati • amestecuri de polimeri de oxid de etilen si oxid de propilen (pluronici) • 110.s.ad M. Peste solutia alcalina se adauga treptat si sub agitare apa. se adauga mentolul. Supostal.30g carbonat de Na pt.pun in contact direct substanta activa cu mucoasa asigurand o resorbtie mai buna a medicamentelor Exemple: • masa de gelatina = amestec de gelatina (2g) + glicerina (10g) + apa distilata (4g) • alte geluri: agar-agar (1g agar-agar in 2 litri de apa + 0. alcool miristic • Neosupostal – amestec de suppostal cu monostearat de propilenglicol 3.30g 10g 300g Rp: Acid salicilic Mentol Alcool Apa distilata q. acizi grasi nesaturati.f. cu miros caracteristic. polisorbat 61 (?) 7. Neosupostal etc. Excipienti autoemulsionabili: ac. .

eucerina. grasimi animale si vegetale. monostearat de glicerol. Actiune: . uleiuri grase. oleic. metil-celuloza. stearic. naftalan etc Alcooli superiori: alifatici. dupa care se incorporeaza acidul benzoic in acest unguent. 112.S. polihidroxizi. intr-o capsula pe baia de apa.f. esteri ciclici ai colesterolului cu acizi grasi.05g | M. bentonita Glicerogeluri de amidon : pectina. alcooli monohidroxilici: lauric. tween-uri Alcooli eteri sau polioxietilen-geluri Hidrogeluri Silicon geluri Coloizi minerali si organici – gel de siliciu. trigliceride.05 30X .03x0.XXX 30x0. esteri sintetici cu alcooli.Intrebuintari: 111. UNGUENT Rp: Acid salicilic 1g Acid benzoic 1g Unguent simplu 30g M. vaselina. grasimi hidrogenate. palmitic. apoi se adauga acidul salicilic pulverizat in prealabil cu o cantitate mica de alcool sau eter. glicerol Acizi superiori: ciclici (colesterolul si derivatii lui. plastibaza. emulgin. pulvis D. solutie cu actiune antiseptica si dezodorizanta se mai utilizeaza si in combaterea stomatitei EXCIPIENTI FOLOSTI LA PREPARAREA PRINCIPALII UNGUENTELOR Hidrocarburi: parafina lichida. cerezina.f unguent D. gelatina. alginati. Se amesteca continuu pina la omogenizare. extern Preparare: Initial se prepara unguentul simplu. span-uri.T. antipruriginos 113.03g | Metenamina (Urotropina) 0. produsul natural lanolina) Acizi grasi: superiori alifatici Lipogeluri: esteri alifatici.uz dermatologic. alcool polivinilic etc. CASETE CU ALBASTRU DE METILEN Rp: Albastru de metilen 0. cetilic – sau polihidroxilici:glicolo. ceara.

Se inchide robinetul si dupa 24 de ore se incepe percolarea.Clasificare dupa modul de administrare 6. tincturi preparate din celelalte produse. PERCOLAREA = operatia de preparare a tincturilor. tincturile preparate din produse vegetale care contin substante foarte active si de 5x mai mare pt.Definitie 2. Preparate injectabile. Se tritureaza o cantitate mica de urotropina dupa care se adauga albastru de metilen si se continua triturarea pina se obtine un amestec omogen. La urma.1. Se aseaza cantitatea de albastru de metilen intre 2 straturi de pulbere de urotropina in fiecare caset orin cantarire. pina cand acesta incepe sa curga prin robinetul inferior deschis. Preparate injectabile.Clasificare 5. 114. se introduce in percolator presand usor. se adauga restul de urotropna amestecand. Se adauga lichid extractiv putin cate putin. Trebuie sa se obtina 30 c. Preparate injectabile.Clasificare dupa: gradul de dipsersie natura vehicului . Se trece apoi prin sita II. Preparate injectabile.Dezavantaje 4.5 parti lichid extractiv. 2. Alte subiecte posibile: 1.Avantaje 3. Produsul vegetal maruntit se umecteaza cu 0. Preparate injectabile. Pulberea compusa se imparte in numarul de doze (30) prin cantarire. se amesteca si se lasa 3 ore intrun vas inchis. Preparate injectabile. care sunt preparate farmaceutice lichide obtinute prin extractia produsului vegetal cu o cantitate de 10x mai mare de solvent pt.

Aratati diferenta intre medicamentele perfuzabile si cele injectabile (5 diferente) 16.- modul de conditionare durata de actiune 7. Signarea fiolelor 12. Enumerati solventii folositi la prepararea medicamentelor injectabile 8. Etapele prepararii medicamentelor injectabile 10.Definitie 13.Definitie 11. Perfuzii medicamentoase 19. Clasificarea perfuziilor 17.enumerati 5 dezavantaje 15. Preparate perfuzabile. Emulsii injectabile. Preparate perfuzabile. Enumerati metodele de control prevazute de F. X pentru preparatele perfuzabile . Substante auxiliare utilizate la prepararea medicamentelor injectabile 9.R. Preparate perfuzabile.enumerati 5 avantaje 14. Perfuzii folosite in metabolismul reconstituant 18.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful