Unitati de masura

:
1 lingurita = 5 ml 1 lingura = 15 ml 1 ceasca de cafea = 50 ml pH : < 2 – puternic acid 2,0 – 4,0 – acid 4,0 – 6,5 – slab acid 6,5 – 7,5 – neutru 7,5 – 10,0 – slab alcalin 10,5 – 12,0 – alcalin >12 – puternic alcalin Solubilitatea: = volumul de solvent (in ml) necesar pentru a dizolva 1 g de substanta solida sau 1 ml substanta lichida si poate fi caracterizat prin urmatoarele expresii: • • • • • • • • fr. usor solubil = cel mult 1ml de solvent usor solubil = 1ml – 10ml de solvent solubil = 10ml – 30ml de solvent putin solubil = 30ml – 100ml de solvent fr. putin solubil = 100ml – 500ml greu solubil = 500ml – 1000ml fr. greu solubil = 1000ml – 10 000ml practic insolubil = mai mult de 10 000ml

1. SOLUTIA DE CLORURA DE CALCIU 50% Solutio calcii chloridum 50% (FR.X) Preparare: Calcii chloridum 50g Aqua distillatae q.s.ad100g Clorura de calciu cantarita pe o sticla de ceas, pe hartie pergamentata sau intr-un pahar Berzelius, se dizolva in 40g apa distilata, se completeaza apoi cu apa pina la 100g si se filtreaza. Proprietati: Este o solutie limpede, incolora, cu gust amarui, fara miros. Intrebuintari: - intra in compozitia unor formule industriale si neindustriale de uz intern - este folosita in terapia cu calciu - este folosita ca hemostatic uterin

-

folosita si in: alergii, prurit, intoxicatii este iritanta pentru mucoasa gastrica

2. SOLUTIA DILUATA DE PEROXID DE HIDROGEN Solutio hidrogeni peroxydi diluata de H sinonim = apa oxigenata Rp: Perhidrol 10g Apa distilata q.s.ad 100g Prin descompunere totala 1ml solutie degaja aproximativ 10ml oxigen (se numeste apa oxigenata de 10 volume) Preparare: Componentele se iau prin cantarire sau masurate cu pipeta (ambele cu aceeasi masura). Se dilueaza 10g peroxid de hidrogen cu apa distilata pina la 100g. Solutia obtinuta se amesteca usor pina la omogenizare. Prepararea se face numai prin cantarirea compenentelor Proprietati: Solutie limpede, incolora, fara miros, cu gust slab metalic, cu reactie slab acida PERHIDROL = apa oxigenata de 100 de volume, deoarece, prin descompunere totala, 1ml solutie apoasa degaja aprox. 100ml oxigen. Conservare: Se prepara in cantitati mici, la nevoie. Se pastreaza in flacoane colorate, la loc racoros. Perhidrolul se pastreaza in flacoane colorate, bine inchise, la loc racoros, in dulapul „Separanda”. Nu se folosesc dopurile de pluta sau de cauciuc. Intrebuintari: - dezinfectant - decolorant - actiunea se datoreaza eliberarii rapide a oxigenului in contact cu tesuturile, dar efectul dureaza numai cit timp se produce oxigenul in stare nascinda. - este eficace in curatarea ranilor: efervescenta oxigenului detaseaza tesuturile moarte si bacteriile din locurile neaccesibile. - prezinta actiune de distrugere a coagulilor sangvini de aceea se foloseste in dezlipirea pansamentelor si curatarea ulceratiilor si abceselor - este periculoasa introducerea apei oxigenate in cavitatile inchise ale organismului, din care eliberarea oxigenului este impiedicata - diluata 1:3 cu apa sau cu infuzie de musetel se foloseste ca dezinfectant al cavitatii bucale, in tratamentul stomatitelor acute sau sub forma de gargara ca decolorant sau apa de gura (diluata 1:8 cu apa)

3. SOLUTIE EFERVESCENTA Solutio efervescens (FR.X) Sinonim = limonada gazoasa/ potiune Riviere Preparare: Solutie I Natrii hydrogenocarbonas 4g Sirupus simplex 15g Aqua distillatae q.s.ad 100g Solutie II Acidum citricum Sirupus simplex Aqua distillatae q.s.ad 3,65g 15g 100g

Solutiile se prepara separat, in doua sticle. Proprietati: Solutia I – fara miros, cu gust dulce-sarat. Solutia II – fara miros, cu gust dulce-acrisor. In editiile anterioare ale FR, solutia era cunoscuta si sub numele de „potiune Riviere” (potio Riviere) Conservare: Se prepara la nevoie, deoarece se altereaza usor fiind mediu prielnic de dezvoltare a microorganismelor. Intrebuintare: - ca antivomitiv – se ia succesiv cate o lingura din cele 2 solutii incepand cu cea alcalina. 4. SOLUTIE ALCOOLICA DE IOD – IODURAT Solutio iodi spirtuoso (FR.X) Sinonim = tinctura de iod Preparare: Iodum 2g Kalii iodidum 3g Alcholum 50° q.s.ad 100g Iodul si iodura de potasiu de dizolva in 30g alcool de 50° si se completeaza apoi cu acelasi solvent pina la 100g. Proprietati: Solutie limpede, bruna, cu miros caracteristic de iod si alcool. Este denumita impropriu si tinctura de iod, denumirea de tinctura fiind folosita in trecut pt. a desemna solutiile colorate, indiferent de metoda de preparare. Conservare:

In flacoane bine inchise. Lumina actioneaza favorabil asupra stabilitatii tincturii de iod, descompune produsii de alterare, cu punerea in libertate a iodului. Intrebuintari: • extern - ca dezinfectant si antiseptic al pielii si ranilor (si pt. plagi deschise) - in tratamentul dermatozelor - in chirurgie pt. dezinfectarea campului operator • in practica farmaceutica - se foloseste in concentratii de 1%, 2%, 3% si se prepara in cantitati mici, pt. 2-3 zile. 5. GLICERINA BORAXATA Preparare: Natrii tetraboras Glycerolum 10g 90g

Se cantareste glicerina intr-o capsula de portelan, se adauga boraxul pulverizat in prealabil cu alcool si se incalzeste usor pe baie de apa, agitandu-se pina la obtinerea solutiei. Proprietati: Lichid limpede, incolor sau alb-galbui, de consistenta siropoasa, higroscopic, fara miros, cu gust dulceag, pH = 4,5 – 5,0 Conservare: In vase bine inchise, ferit de umezeala Intrebuintari: - pentru badijonare in tratamentul aftelor, in micoze etc. 6. SUPOZITOARE CU GLICEROL Suppositoria gliceroli Preparare: Glycerolum Natrii carbonas anhidricus Stearinum 85g 2g 10g

Carbonatul de Na anhidru se dizolva in glicerol prin incalzire pe sita, intr-o capsula de portelan. Se adauga stearina, in mici portiuni, si se continua incalzirea agitand usor capsula, pina nu se mai degaja CO2 si se clarifica amestecul. Amestecul se prelucreaza prin turnare in forme unse cu ulei de parafina. Proprietati: Supozitoare incolore sau slab galbui, cu o usoara opalescenta translucida si cu miros caracteristic de sapun. Sint higroscopice. Intrebuintari: - se folosesc ca laxativ pentru copii si adulti

DEZAGREGARE 1. Comprimate neacoperite: - trebuie sa se dezagrege in apa in cel mult 15 min.,daca nu se prevede altfel. 2. Comprimate acoperite: - trebuie sa se dezagrege in pepsina – solutie acida – in cel mult 1 ora, daca nu se prevede altfel. 3. Comprimate acoperite enterosolubile: - trebuie sa se dezagrege in pepsina – solutie acida – in 2 ore daca nu se prevede altfel. - trebuie sa se dezagrege in pancreatina – solutie alcalina – in cel mult 1 ora, daca nu se prevede altfel. 4. Comprimate efervescente: - trebuie sa se dizolve sau sa se disperseze in apa, cu efervescenta, in cel mult 5 minute. 7. EMULSIA ULEIOASA Preparare: Helianthi oleum 10g Gumi arabicum 5g Aqua distillatae q.s.ad 100g Uleiul de floarea soarelui se tritureaza bine cu guma arabica (pulbere dezenzimata) intr-un mojar corespunzator. Se tritureaza pina la obtinerea dispersiei necesare. Se adauga cantitatea de apa (1/2 din cantitatea de ulei si guma arabica) => 7,5g. Se continua triturarea pina la obtinerea emulsiei primare. Se dilueaza cu restul de apa pina la 100g. Emulsia se trece in flaconul de expeditie, pe eticheta caruia se mentioneaza „a se agita inainte de intrebuintare” Observatii: Triturarea prelungita a uleiului cu guma arabica face ca particulele de guma sa se acopere cu un strat de ulei si se impiedica umectarea cu apa. Cantitatea de apa necesara obtinerii emulsiei primare se adauga deodata si se lasa in contact 1-2 min, in care se imbiba guma arabica si apoi se continua triturarea. Operatia de triturare se face ritmic si intr-un singur sens. Instalarea emulsiei primare se realizeaza atunci cind se obtine un zgomot caracteristic si rezulta un lichid laptos, un amestec omogen vascos, de culoare alba. Diluarea emulsiei se face cu vehiculul ales pentru mediul de dispersie. Apa se foloseste pt. diluare si pt. dizolvarea substantelor solubile (din reteta). Conservarea: Emulsia uleioasa se altereaza usor. Vascozitatea ei scade in timp. Sufera fenomene de fermentatie. Conservarea este de scurta durata si de aceea se recomanda prepararea la nevoie, pt. a evita alterarea. Se adauga agenti de conservare: - nipagin sau nipasol 0,1% - benzoat de sodiu, ac.benzoic 0,2% Dizolvarea se face in apa. Intrebuintari:

Fe . Emulsia nu se filtreaza prin tifon pt.albumine . Emulsia este de tip U/A. deoarece contine un aminoacid.peptide .determinarea omogenitatii . care este responsabil de actiunea antihelmintica.5g 4g 9g 50g . se tritureaza prin intermediul unei cantitati egale de zahar cristalizat pina se realizeaza o buna maruntire. determinata de lecitina care se gaseste in seminte. peporezina. Zn .Mg.ad.s. EMULSIA CU SEMINTE DE DOVLEAC Rp: Semen curcubitae 10g Aqua distillatae q. A si E . 100g Obiectivele retetei: . Se adauga restul de apa in mici portiuni. se amesteca lent.curatarea semintelor .determinarea tipului de emulsie Prepararea: Semintele curatate de coaja se zdrobesc in mojar.alegerea agentului emulsiv . nu si de tegumentul seminal intern.- vehicul pentru preparatele magistrale 8. EMULSIA DE BROMOFORM Rp: Colesterol Ceara alba Lanolina Apa distilata Ulei de floarea soarelui 1g 1.ulei gros sicativ 40% .Hormoni vegetali !! De retinut !! Semintele se curata numai de coaja. Amestecul obtinut se tritureaza cu apa (a 10a partea din greutatea semintelor) – 1 ml – si se obtine o pasta fina de culoare verzuie. a nu se inlatura acest tegument.aminoacizi .globuline .Vit.prepararea emulsiei . 9. Observatii: Semintele de dovleac contin: . Se.

Proprietati: .in tratamentul arsurilor Observatii: . Uleiul contine: gliceride ale acizilor grasi nesaturati (oleic. LINIMENTUL AMONIACAL Linimentum amonii Rp: Oleum Helianthi Stearina Solutio amonii hidroxidi diluta 74g 1g 25g Preparare: Stearina se dizolva la cald in ulei de floarea soarelui.se poate adauga lanolina pentru a obtine un liniment cu o rezistenta corespunzatoare. linoleic). . care se sedimenteaza greu. linolic. .miros puternic dupa agitare . se emulsioneaza prin agitare pina la racire.se mai foloseste ceara sau Mg(OH)2 (lapte de Mg 10%) 11. pe baie de apa.are culoare alb-galbuie .emulsie vascoasa . dupa racire se adauga NH3 diluat si se agita pina la emulsionare.fazele se pot separa repede datorita cantitatii insuficiente de emulgator. la loc racoros.Preparare: Colesterol+ ceara alba+lanolina => se dizolva in uleiul de floarea soarelui. plagi 10. Intrebuintare: . care produce o emulsie de tip A/U Conservare: In sticle bine inchise. acizi grasi saturati.este un preparat fluid utilizat pt. Se adauga apa distilata. LINIMENTUL OLEO – CALCAR Rp: Oleum lini 50 ml Solutio calcii hidroxilati 50 ml Preparare: Ambele componente se introduc intr-o sticla si se agita pina la obtinerea emulsiei. Intrebuintari: .alb – galbuie . Din reactiile acizilor grasi liberi si Ca(OH)2 rezulta sapunurile de calciu (agent emulsiv).

Observatii: Se prepara in cantitati mici.lichid galbui . Na. K. SUSPENSIE CU FENOBARBITAL Rp: Natrii bromati (NaBr) Kali bromati (KBr) Amonii bromatii (NH4Br –sedativ) Cloral Hydrat (anestezic) Sirupi auranti (edulcorant) Phenobarbital (calmant al SNC) Aqua distillatae q. amoniu si clorhidrat) Preparatul se introduce intr-un flacon de 150 g pe a se putea face agitarea. Se tritureaza cu mucilag de metilceluloza 2. Se aplica eticheta cu mentiunea „a se agita inainte de intrebuintare” . Proprietati: .5% si se adauga siropul prescris.are actiune antireumatica 13. intern 3lingurite/zi Preparare: Fenobarbitalul este solubil la 1000 parti pt. in consecinta nu poate fi prelucrat sub forma de suspensie.sol = d. Se elibereaza in flacoane cu o capacitate mai mare decit continutul prevazut in reteta pt. a perminte agitarea corespunzatoare.ad āā 3g 2g 20g 0. se adauga amoniacul si se agita.60g 120g M.f.s. Solutia apoasa contine celelalte componente (Br. LINIMENTUM SAPONATUM CAMPHORATUM LIQUIDUM Rp: Spiritus camphoratum Spiritus saponatum Amonium hidricum solutum Oleum Rosmarini Oleum Thymi 240mg 680mg 65mg 10mg 1mg Preparare: Uleiul volatil se dizolva in amestecul de camfor.miros aromatic si de amoniac Conservare: In sticle bine inchise Intrebuintari: .s. 12. a fi suspendat. Dupa pulverizare se amesteca cu o cantitate egala de glicerina.

20g 100g Boratul de fenilmercur se dizolva in 90 g apa incalzita la aproximativ 50ºC. .0g 100. Se completeaza la 100g si se filtreaza.2% Solutio phenylhydrargyri boras 0.50g 0.s.0g 10.f. SUSPENSIE FLOCULATA Rp: Palmitat de cloramfenicol Tween 80 Carboximetil-celuloza Propilenglicol Sirop Tampon fosfat pH=8 Apa distilata 5. Se umecteaza cu glicerina. la Separanda. la loc racoros. bine inchise. 16. pentru ca asigura o dispersie omogena. Mercasept Preparare: Phenylhydrargyri boras Aqua distillatae q. plane. Se adauga apa prescrisa.14. extern Preparare: S+ZnO+talc = se omogenizeaza in mojar cu alginat de Na.s.ad 0.40g 20.. SOLUTIE DE BORAT DE FENILMERCUR 0. d.0g 40. 15. SUSPENSIE CU OXID DE ZINC Rp: Sulf precipitat Oxid de Zn āā Talc Glicerina Alginat de Na pur Apa distilata M.0g 5g 10g 20g 2g 55g Suspensiile floculate sunt cele mai bune. sol. ferit de lumina. Dupa 30 de minute de repaus se recomanda sa se tritureze din nou suspensia obtinuta. Conservare: Se pastreaza in flacoane mici.X Sinonim : Fenosept.2% FR.75g 0.

exterm Uleiurile zincate sunt suspensii cu proprietati diferite in functie de: . uleiul se poate asocia cu: stearat de Al.antifungic . plane.f. uz extern Rp: Zinci oxydi 20g Helianthi oleum ad 100g M. gust dulce.oleic Daca este necesara o crestere a viscozitatii. nas.IX Rp: Chloroformium Aqua distillatae q. cu miros de cloroform. Proprietati: Solutie limpede. bine inchise.5 Pentru a mari aciditatea uleiului se poate adauga acid oleic astfel: la 1g se adauga 0.S.folosit la conservarea solutiilor . la loc racoros si ferit de lumina. Intrebuintari: .5% (apa cloroformata) Solutio chloroformium 0.50g 100g Preparare: Cloroformul se agita puternic cu 10g apa.Intrebuintari: Se utilizeaza extern .concentratia de ZnO . cu exceptia celui din aluminiu .dezinfectarea mobilierului si a intrumentarului medical.sterilizarea miinilor si a plagilor . se adauga treptat. SUSPENSIA ULEIOASA pt.tehnica de suspendare In general.natura uleiului . suspensia D.s. incolora. se pastreaza in flacoane colorate. lanolina. astfel se obtine o umectare a ZnO si o evitare a formarii de flocoane (aglomerari de particule). ceara. 18. Conservare : Solutia de cloroform se prepara in cantitati mici. faza uleioasa contine grupari polare sub forma de acizi grasi. SOLUTIA DE CLOROFORM 0. sub agitare restul de apa si se filtreaza. ureche 17. In aceste cazuri ar trebui sa aiba un grad de aciditate pH=5-7.882 g ac.intra in compozitia picaturilor pentru ochi.5% FR.antimicrobian .ad 0.

plane..25g 0. linimente. SOLUTIA DE ACETAT DE AMONIU 15% Solutio amonii acetatis 15% FR. parahidroxibenzoat de metil) Aqua distillatae q. bine inchise. siropuri. timp de cateva minute.antiseptic Se utilizeaza mai rar. emulsii de uz extern. la foc mic. 1-2 lingurite de 3-4ori/zi Frecvent se ut.ad 35. unguente.se foloseste la conservarea alimentelor .s.X Rp: Solutio amonii hydroxydi 100g/l Acidum aceticum 300g/l Aqua distillatae q. propil paraben sau p-hidroxibenzoat de propil) Methylis parahydroxybenzoas (Nipagin.solvent pt. Dupa racire.0g Substantele de dizolva prin incalzire in cantitatea de apa prevazuta. mucilagii.7g 41. .s.actiune bacteriostatica si fungica .acetic + 20g apa se amesteca intr-un pahar conic si se incalzesc la fierbere pe sita. SOLUTIA CONSERVANTA Solutio conservans Preparare: Propylis parahydroxy benzoas (Nipasol. la loc racoros.0g Preparare: Amoniacul + ac. 19. ape aromate. preparate cosmetice 20.carminativ . in asociere cu ape aromatice (apa de melisa) Datorita actiunii antiseptice intra in compozitia unor ape de gura.ad 0.anestezic al mucoasei gastrice . Proprietati: Este un lichid limpede sau slan opalescent. solutia obtinuta se neutralizeaza la hartia de turnesol rosie si se completeaza cu apa la 100g. gust slab amar. solutii extractive. fara miros Conservare: In flacoane de capacitate corespunzatoare.75g 1000.4g 100. Intrebuintari: .aromatizant . Dupa racire se completeaza la 1000g. metil paraben.

X sinonim: solutie Burow 30. contuzii.5g q.0g 36.tartarici FR.diuretic .Proprietati: Solutie limpede. Se lasa in repaus la temperatura camerei. Alcatuit dintr-un comprimat sau o pulbere nr.dezinfectant . SOLUTIE DE ACETO-TARTRAT DE ALUMINIU Solutio aluminii acetico . astringent.5g 13. Se agita din timp in timp pina la degajarea completa a dioxidului de carbon. la loc racoros.1care contine acetat de Ca si un comprimat sau o pulbere nr. Proprietati: Solutie limpede.se foloseste in intoxicatii cu formaldehida 21.in afectiuni ale aparatului respirator .se foloseste extern ca astringent (decongestiv sub forma de comprese sau spalaturi – in tratamentul leziunilor cutanate neexsudative. Intrebuintari: . SOLUTIE DE HIDROXID DE CALCIU Solutio calcii hydroxydi o. bine inchise. arsuri de gradul I. traumatisme externe.X -sinonim: apa de Ca.15% FR. cu gust sarat. Apoi se adauga apa treptat su agitand se adauga carbonatul de Ca dispersat in 20g apa. q. Intrebuintari: . apa de var . Se adauga acid acetic diluat.2 care contine sulfat de Al si acid tartric. incolora sau slab colorata galben-verzui. incolora. Acestea se dizolva concomitent in apa si se obtine solutia de aceto-tartrat de aluminiu si un precipitat alb de sulfat de calciu care se indeparteaza prin decantare.s. !! Nu se foloseste ca atare ci se dilueaza de 10x. miros slab acetic. 22. la loc racoros. Se filtreaza si la fiecare 100g se adauga 3. Conservare: In vase bine inchise. Conservare: In sticle plane. preparatul „Burow” = comprimate/pulbere. In farmacie.5 g de acid tartric. Rp: Aluminii sulfas Acidum aceticum dilutum Calcii carbonas Aqua distillatae Acidum tartaricum Preparare: Sulfatul de aluminiu se dizolva in 100g apa.s. se filtreaza intr-un vas de dimensiuni mai mari. miros slab aceticm gust acru.

laxativ sau purgativ. de obicei. se filtreaza si se completeaza cu apa la 350g.s. Proprietati: Solutie limpede.0g Citri Aetheroleum 0.inflamatii ale ale mucoasei gastro-intestinale .0g Sirupus simplex 50. sub agitare. pina la dizolvare. APA DE MENTA Aqua Menthae Rp: Menthae Aetheroleum Talcum Solutio conservans 1g 10g 100g . se administreaza.ad 100. Preparare: Oxidul de calciu se amesteca cu 5 g apa. in arsuri .0g (?) Preparare: Acidul citric se dizolva in 200 ml apa (60-70°C).intra in componenta linimentului oleo-calcar. „in dosis plena” (toata cantitatea deodata) sau in 2 portiuni la interval de ½ ora 24. Conservare: Solutia de citrat de Mg se prepara numai la cerere deoarece fermenteaza usor si este invadata de microorganisme. cu reactie alcalina.0g Aqua distillatae q. cu actiune cicatrizanta.X Rp: Acidum citricum 25.antidiareic . Se adauga siropul simplu si uleiul de lamaie triturat in prealabil cu talcul si 20 ml apa. Apoi se adauga treptat apa. se adauga in portiuni mici carbinatul bazic de Mg. Intrebuintari: .s. se agita si se lasa in repaus citeva ore.1g Talcum 5. fara miros. SOLUTIE DE CITRAT DE MAGNEZIU Solutio magnesii citratis FR.5g Magnesii subcarbonas 15. Intrebuintari: . pe nemancate.actiune astringenta 23.Rp: Calcii oxydum Aqua 2g q. Suspensia se trece intr-un flacon de 100 ml. incolora.

faringite .s. SIROP SIMPLU irupus simplex FR.diaforetica in raceli. ferit de lumina Intrebuintari: .Solutia se pastreaza in sticle de capacitate mica.X Rp: Saacharum Aqua distillatae q. APA DE TEI Aqua Tiliae Rp: Tiliae flos (IV) Alcoholum Aqua q. APA DE MELISA Aqua Melissae Rp: Melissae Aetheroleum 1g Talcum 10g Solutio conservans 100g Intrebuintare: carminativa diaforetica 26. la loc racoros. Intrebuintari: intern: . bine inchise. se umecteaza cu un amestec format din parti egale de apa si alcool.calmanta in stare de nervozitate extern: . plane.ad 100g 100g 1000g Preparare: Produsul vegetal.aromatizant .antiinflamator in afectiuni bronsice acute si cronice .sub forma de gargarisme sau spalaturi cu actiune antiinflamatoare. apoi se supune antrenarii cu vapori de apa pina se obtin 1000 ml apa de tei.carminativ .s.antispamodic . angine. 26.usor anestezic 25. uscat si maruntit astfelt incat sa treaca prin sita IV. se lasa la macerat in vas timp de 12 ore.ad 64g 100g .

Intrebuintari: . se dizolva.X Rp: Tinctura balsami tolutam Magnesii subcarbonas Saacharum Aqua distillatae q. In filtrat. decocturi.component al solutiilor de uz intern in traheo-bronsite acute si cronice !!! Nu se administreaza la copii sub 2 ani.Preparare: 36 g apa se incalzesc la 40-60ºC si se adauga zaharul. actiunea antitusiva.X Rp: Codeinum Alcoholum Sirupus simplex 0.s.0g Preparare: Codeina se dizolva in alcool si se amesteca cu siropul simplu Intrebuintari: . apoi se fierbe 1-2 minunte.8g 98.2% FR.0g Preparare: Tinctura de balsam de tolu se amesteca intr-un mojar cu carbonatul bazic de Mg si cu 20g zahar. prin incalzire la aproximativ 40ºC.X Sinonim: Sirop de Beladona Rp: . se omogenizeaza prin triturare pina la dizolvarea completa a zaharului si se filtreaza prin hartie de filtru.0g 64. se foloseste pt.asociat cu infuzii. agitandu-se continuu.0g 100. dezinfectant al cailor respiratorii. SIROP DE BALSAM DE TOLU Sirupus Balsami Tolutam FR. fluidifiant in astm bronsic 28.ad 4.2g 1. Intrebuintari: . Se agita cu o bagheta pina la dizovare. 29. Se completeaza cu apa incalzita la 70°C pina la 100g si se strecoara sau se filtreaza fierbinte. Se adauga 30g apa. SIROP DE MATRAGUNA Sirupus Belladonnae FR. SIROP DE CODEINA Sirupus codeini 0.5g 1. 27. restul de zahar si se completeaza cu apa la 100g.edulcorant la prepararea solutiilor de uz intern si drept componenta principala la obtinerea siropului prin amestecare.

0g Sirupi Aurantii corticis 40.0g Preparare: Fosfatul disodic cu 12 molecule de apa (sarea oficinala) se dizolva in aprox.0g Aqua q. Intrebuintari: .5g Tinctura Gentianae 5. 40g de apa. Proprietati: Solutie limpede sau slab opalescenta. In final.f. Intrebuintari: . Solutia concentrata se aduce cantitativ in flacon pt. D.5g tinctura de nuca vomica (85 picaturi).ad 100.tonic amar si reconstituant .s.s. Dupa omogenizarea amestecului in agitare se adauga solutia de fosfat de sodiu. sirop cu mici portiuni de apa de menta. solutia se completeaza la masa ceruta cu apa de menta. cu gust dulce-amarui si miros de coji de portocala.compenent al unor solutii de uz intern cu actiune antispastica 30.sol.Tinctura Belladonnae Sirupus simplex 5g 95g Preparare: Tinctura de Beladona se amesteca cu sirop simplu si se omogenizeaza Intrebuintari: .8g Sirupi citri 10g Aquae menthae q. Clorhidratul de procaina se dizolva intr-un flacon in cativa ml de apa de menta si solutia obtinuta se aduce la semn in flaconul de expeditie. eventual filtrata si se completeaza cu apa la 100g. galben-bruna. Se dizova in 30-60 picaturi alcool diluat in acelasi mojar.intern 2 linguri/zi Preparare: Extractul de beladona se pulverizeaza la mojar. In flaconul de expeditie se cantareste siropul de coji de portocala.S.calmant si antispastic in afectiuni gastrice 31. Solutia finala nu se filtreaza si se elibereaza cu mentiunea „a se agita inainte de intrebuintare”. Rp: Natrii monohydrogenophosphas | Tinctura Strychni | āā 1. SOLUTII MAGISTRALE CU EXTRACTE USCATE SI TINCTURI Rp: Extractii Belladonnae 1g Procaini hydrochloridi 0.ad 100g M. 5g tinctura de gentiana si se masoara in picaturi 1.

Antigripal 34. se agita 10-15 minute.00g M.32. intern 3 lingurite/zi Preparare: In 10 ml apa se dizolva 0. Proprietati: Solutie limpede.ad 60g M. Proprietati: Solutie limpede cu gust slab sarat si dulceag.f. Intrebuintari: .00g Aquae q.S. Rp: Acidi acetylsalicylici 1g Sirupi simplex 10g Aquae q.S.s.s. solutia se aduce cantitativ peste sirop in flaconul tarat si se completeaza la masa.ad 20.20g Sirupi simplex 10. solutia se aduce peste siropul simplu cantarit in flaconul de expeditie si se completeaza cu apa la masa specificata. SOLUTII MAGISTRALE CU SUBSTANTE GREU SOLUBILE SAU INSOLUBILE Rp: Phenobarbitali 0. sol D. intern 2 lingurite/zi Preparare: Luminalul sodic se dizolva in 10 ml apa. Dupa dizolvare completa. Solutia se filtreaza. gust amarui. pH neutru Intrebuintari: .sedativ 33.sol D.50g hidrogen carbonat de sodiu prin agitare Se adauga aspirina pulverizata. pH alcalin.f.SOLUTIE APOASA DE IOD IODURAT (LUGOL) Rp: Iodum Kalii iodidum Aquae I 1g 2g 97g II 2g 4g 94g III 5g 10g 85g .

Preparare: Intr-un flacon tarat se dizolva iodura de potasiu.extern.15% iod = solutie folosita in tratamentul micozelor cutanate Preparare: Camforul se dizolva in alcool. apoi se adauga iodul. culoare brun-rosiatica. Proprietati: .in unele dermatoze. Intrebuintari: . miros caracteristic Intrebuintari: extern: intern: se foloseste ca antitiroidian. sub forma de picaturi 35. se adauga apoi apa distilata in mici portiuni si sub agitare pina la 100g.s. Proprietati: Solutie limpede. licoare Hoffmann Rp: Aether Alcoholum 25g 75g Preparare: Se amesteca alcoolul si eterul. Dupa dizolvarea completa solutia se dilueaza cu restul de apa adaugata treptat si agitand. Proprietati: Solutie limpede. antisclerotic. cu miros caracteristic de camfor. 10g 70g 100g caustic. SOLUTIE ALCOOLICA DE ETER 25% Solutio aetheres spirituosa 25% sinonim= spirt de eter. in frectii . cu 0. antiseptic solutia apoasa mai diluata.ad. in eruptii cutanate pruriginoase 36. SOLUTIE ALCOOLICA DE CAMFOR 10% Solutio camphorae spirituosa 10% sinonim= spirt camforat Rp: Camphora Alcoholum Aqua distillatae q.

se adauga in portiuni mici si sub agitare clorura de amoniu dizolvata in 40g de apa si dupa 24 de ore se filtreaza.se foloseste in frectii. incolora..expectorant .Solutie limpede. GLICERINA FENICATA 5% Rp: Phenolum 5g Glycerolum q. colici biliare. cu gust si miros pronuntat de menta Intrebuintari: . neutra. aromatizant .ad 2g 6g 75g 100g Preparare: Uleiul de anason se dizolva in alcool.intern.X Rp: Aetheroleum Menthae Alcoholum 5g 95g Preparare: Uleiul de menta se dizolva in 90g de alcool si se completeaza la 100g. usor inflamabila. sub forma de picaturi ca antivomitiv 38.s. SOLUTIE DE CLORURA DE AMONIU ANISATA Solutio ammonii chloridi anisata FR. volatila.as 100g D. astm. cu reactie antispasmodica analgezica indicata in dureri coronariene. cu miros pronuntat de eter si alcool.X Rp: Aetheroleum Anisi Ammonii chloridum Alcoholum Aquae q. ca antiseptic. Intrebuintari: .rol aromatizant .S.extern – picaturi pentru ureche . Proprietati: Solutie limpede.s.extern. ca revulsiv in dureri reumatice si diluat. Intrebuintari: - incolora. in lotiuni pt fata 39. gastralgii 37. SOLUTIE ALCOOLICA DE ULEI DE MENTA Solutio aetheroleum menthae spirituosa 25% FR.

comprese – solutie apoasa de acid boric. acetat de rezorcina.s.antiinfectioase.ad 100. SPALATURI VAGINALE (IRIGATII VAGINALE) Sunt utilizate pt. ZnCl2.025% • lactat de etacridina 0.10g Dinatrii hydrogenophosphas 0. realizarea igienei interne in cazul unor hipersecretii vaginale. antipruriginoase.01 – 0. cauterizari – se efectueaza in boli ulcerative ale vulvei.60g Solutio phenylhydrargyri boratis 0. PICATURI DE NAS CU CLORHIDRAT DE NAFAZOLINA 0.00g Aqua distillatae q.2% 1. formol) . decongestive. vaginului si colului uterin (solutie concentrata de NaNO3.Preparare: Fenolul se dizolva in glicerina incalzita pe baie de apa la 60ºC.5% • clorura de benzalconiu 0. datorita actiunii bactericide a fenolului. dezodorizante. incolor sau slab roz. emoliente Se utilizeaza: • solutie de KMnO4 (permanganat de potasiu) 0.1% • cloramina 0. fenol. antimicotice.00g Solutie limpede.2 – 0. 3. a prelungi timpul de contact al medicamentelor cu locul de aplicare. CuSO4. fenol.02% • carbonat acid de Na 2% Alte preparare pentru aplicare vaginala: 1. cu miros caracteristic de fenol si cu gust dulceagarzator.1% Rp: Naphazolini hydrochloridum 0. antiseptice. Intrebuintari: . vascos. 40. col uterin) dupa o prealabila spalare si uscare cu tampoane de tifon (ex: solutie apoasa de NaNO3 ? %. fara miros. badijonari sau pensulatii = cu solutii medicamentoase care se aplica pe suprafetele lezate (vulva. Proprietati: Lichid limpede.22g Natrii chloridum 0.in afectiuni ale urechii (in otite medii). Substantele active administrate sunt: . vagin. cu gust sarat Intrebuintari: aceeasi actiune ca produsul Rinofug actiune vasoconstrictoare si decongestionanta asupra mucoasei rino-faringiene 41. borax sau pansamente vulvo-vaginale Se utilizeaza pt. borax 3%) 2. incolora.72g Natrii dihydrogenophosphas 0.

substante amare (matricina si matricarina) . eminate ?) se folosesc in scop medicamentos.alcooli terpenici (borneol. felandren. dipenten) .42.20 – 0.permanganat de potasiu (KMnO4) 1:5000 sau 1:10000.Saliform 45.analeptic cardiac si respirator .vitaminele B1. Compositae Compozitie chimica: . safrol) Actiuni si utilizari terapeutice: .actiune rubefianta/revulsiva . nutritiv.5%. terpineol.mucilagii . clorura de bezalconiu 0. SOLUTIE PENTRU APLICARE URETRALA se foloseste in tratarea afectiunilor uretrale se folosesc substante antiinfectioase si astringente substante sub forma de irigatii sau instilatii in uretra sau in vezica urinara solutii utilizate: .005% 43.rezine . linalol. in volum de 100 – 150 ml atunci cind administrarea pe cale orala sau parenterala nu este posibila. degeraturi Preparate industriale: .flavonozide . pinen.Fenilbutazona unguent . Lauraceae (arborele de camfor) Compozitia chimica a uleiului volatil: .utilizat in sciatica.2 – 0.hidrocarburi terpenice (codinen. explorarea radiologica a rectului si a partii inferioare a intestinului clismele medicamentoase si nutritive se administreaza picatura cu picatura. clismele evacuatoare (purgative) se administreaza sub presiune (in jet) in volume mari de 250 – 1000 ml 44. fam.camfor 50% . CLISMELE (clistire. FLORI DE MUSETEL Chamomillae Flores = capitule florale ale speciei Matricaria chamomilla. eugenol.80% . cloramina B 0. fam.ulei volatil 0. rineol. CAMFOR = ulei volatil obtinut de la specia Cinnamomum camphora.colina .C . prurit. evacuator sau pt.

mucilagii . RADACINA DE IPECA Specia Cephaelis ipecacuanha. infuzie si pulbere compusa (Pulvis Opii et Ipecacuanha) 47.acizi grasi Actiuni si utilizari terapeutice: .taninuri .saponine . Tilia cordata: . actiune vomotiva (emetica) .Tilia parvifolia (paduret. Tilia platyphyllos: . fara expectoratie) .Tilia alba (tei alb) .ulei volatil de musetel : Aetheroleum Chamomillae . ca stomahic.actiune expectoranta . antialergic.steroli . Tilia tomentosa: . . Ovestrol 46.zaharuri .proantociani .intern. cefelina Actiune si utilizari terapeutice: . cicatrizant.in tratamentul afectiunilor respiratorii (tuse seaca.Tilia europaea (tei rosu) ..actiune spasmolitica dat.se foloseste sub forma de tinctura. flavonelor si cumarinelor . se foloseste sub forma de infuzie sau extract.flavonoide .vitamina E . familia Rubiaceae Compozitia chimica: . extract.Tilia argentea (tei argintiu) 2. FLORI DE TEI Tiliae flos 1.ulei volatil .extren:antiinflamator. cu frunza <) 3.alcaloizi: emetina. antispastic si usor sedativ Sta la baza produselor : Romazulan.in doze mari.Tilia grandifolia (cu frunza >) Compozitia chimica: .

Pot fi: . .decocturi Sunt lichide limpezi sau slab opalescente. pectoral.macerate . Pe eticheta recipientelor care contin suspensii trebuie sa se mentioneze „A se agita inainte de administrare” 51.intra in compozitia apei aromatice de tei 48. Sunt fluide. Comprimatele pot fi: . Produsele vegetale se maruntesc si se trec prin site. TINCTURILE = preparate farmaceutice lichide sub forma de solutii alcoolice. Culoarea. infuzarea sau decoctia produselor vegetale. sudorific .Actiune si utilizari terapeutice. avand culoarea. opace si omogene dupa agitare.in afectiuni bronsice . calmant. gustul si mirosul sunt caracteristice componentelor. 49. COMPRIMATELE = preparate farmaceutice care contine doze unitare de una sau mai multe substante active.acoperite (compressi obducti) 50.neacoperite (compressi) . obtinute prin extractia produselor vegetale Prepararea tincturilor se efectueaza prin: . suspendate intr-un mediu de dispersie lichid si destinate administrarii interne sau externe.infuzii . SOLUTII EXTRACTIVE APOASE = preparate farmaceutice lichide obtinute prin macerarea. gustul si mirosul caracteristice componentelor extrase din produsul vegetal. Conservare: Se prepara in cantitati mici si se pastreaza la temperaturi scazute. Se obtin prin comprimarea unui volum constant de substante active asociate sau nu cu substante auxiliare si sunt destinate administrarii pe cale orala.intra in compozitia ceaiurilor: sedativ. hidroalcoolice sau eteroalcoolice. SUSPENSIILE = preparate farmaceutice constituite din una sau mai multe substante active insolubile.are actiune usor sedative a SNC .

extracte fluide (se obtin ca tincturile) . semisolide. coloratae. iar in regnul animal in tesutul adipos si in ficat. atit cele moi. unele tincturi devin opalescente sau se tulbura Exemple: .extract uscat de matraguna .macerare repetata .tinctura de menta (sau de izma) .tinctura de coji de portocala .extract moale de odolean/valeriana (Valerianae rhizoma cum radicibus) 53. cat si cele uscate. au miros si gust caracteristic componentelor Extractele moi: vascoase. Preparare: Extragerea lipidelor se face prin: .extracte uscate (se obtin.tinctura de valeriana (sau de odolean) etc. LIPIDE = sunt esteri ai regnului vegetal sau animal.extract fluid de crusin . Prin diluarea cu apa. 52. la temperaturi de pina la 50ºC) Extractele fluide: limpezi. miscibile cu solventul folosit la preparare. obtinute prin extractia produselor vegetale cu diferiti solventi. colorate uniform Extractele uscate: sunt pulberi higroscopice Exemple: . cu mirosuri si gusturi caracteristice componentelor produsului vegetal din care s-au preparat si solventului folosit la extractie.tinctura de matraguna (sau de belladonna) . Pot fi: . colorate. EXTRACTE VEGETALE = preparate farmaceutice fluide.tinctura anticholerina (tinctura Davilla) .tinctura de balsam de Tolu .presare la rece sau la cald . la fel ca tincturile + se supun la unele tratamente de concentrare prin distilare sau presiune redusa.tinctura de opiu . urmata de evaporarea partiala sau totala a solventului si aducerea masei reziduale sau a pulberii la concentratia sau la consistenta prevazuta.extragerea cu solventi organici Exemple: .macerare (10 zile la temperatura camerei) .extracte moi .topirea si fierberea cu apa .percolare Sunt lichide limpezi. localizate in regnul vegetal in seminte si fructe (pulpa).. moi sau uscate.

colectata la prelucrarea lanii si purificata Compozitia chimica: . ceratelor.in FR. fam. CEARA Cera flava = ceara de albine Produs de secretie al organismului albinelor lucratoare. Sterculiaceae in farmacie.actiune emolienta . Apideae . pastelor epilatoare 55. 7.specia Olea europea .3% alcooli liberi . fam. fam. Asteraceae ulei semisicativ in FR.intrebuintata la prepararea : unguentelor. emplastrelor. in functie de metabolismul oilor . .90% amestec de ceride si steride .X = cera flava = ceara galbena Compozitie chimica: . gen Ovis . Amygdalae oleum = ulei de migdale .nu este sicativ 3. cremelor.specia Amygdalus communis (var.ceara se obtine prin fierberea in apa a fagurilor. var. - Helianthi oleum = ulei de floarea soarelui specia Helianthus annuus. largi. fam. Euforbiaceae purgativ drastic Cetaceum = grasime extrasa din cavitatile pericraniene ale speciei Physeter macrocephalus (casalotul) 54.variaza in limite fr. Butyrum cacao Ricini oleum = ulei de ricin specia Ricinus communis. Olivae oleum = ulei de masline . Bovidae.X – Helianthi oleum neutralisatum 2.1 -2% acizi grasi liberi .ceride (miricina 70 -75%. cerina 18%) Actiune si intrebuintari: . Sesami oleum = ulei de susan Cacao oleum = unt de cacao arborele Theobroma cacao.secretia glandelor sebacee ale oilor – Ovis aries . dulcis. 6. amara) 4. Specia de albine: Apis mellifera. LANOLINA Adeps lanae / Cera lanae . fam.1. 5.

sapunuri.polimer filiform . lanoceric si lanopalmitic cu alcool cerilic.agent de stabilizare a emulsiei pt. film protector al tegumentelor . lanosterol. oase).5 colestadien) .folosita la prepararea capsulelor gelatinoase si a drajeurilor enterosolubile .p-hidroxiprolina Actiune si utilizari: . fiind un mediu nutritiv bun. GELATINA Este un produs care se obtine prin hidroliza partiala a colagenului din tesuturile animale (piele.alcooli terpenici: lanosterol. granule. dihidrogeno-sterol Insaponifiabilul este alcatuit din steroli: . dihidrosterol . PRODUSE CU ACTIUNE FIZICA .Predomina esterii acizilor ceratic. urmata de o extractie cu apa fierbinte.cetone steroidice(3. dar si datorita proprietatii sale de a se solidifica 57. solutii.emolienta Intrebuintari: .glicina .folosita in microbiologie. gama-lanosterol. uz extern . lanolina hidratata Actiune: .alcooli alifatici . uscare.L-prolina .dihidrosterol . 6 Conditii de puritate: .colesterol .in tehnica farmaceutica ca baza pentru unguente terapeutice sau cosmetice 56.nu se admit substituiri cu glicerina. lanolina anhidra sau 27% pt.agent de emulsionare . ovule.excipient la prepararea masei gelatinoase pt: supozitoare. Prezentare: placi.are proprietati hemostatice si este utilizata sub forma de: bureti gelatinosi (Gelaspon). parafina. unguente . apoi purificare. saruri de amoniu sau prezenta oxidantilor sau a apei mai mult de 1% pt. cartilaje. pulbere Compozitie chimica: . cetilic sau cu sterolii – colesterolul.hidrocarburi parafinice Calitatea lanolinei se apreciaza ca punct de plecare 2-4 zile – indice de refractie – indice de saponificare 94 – 106 – indice de iod 18 – 32 – indice de petrol max.glicocol .

fitosterine . fulgi sau pudră Compozitie chimica: .in intoxicatii cu morfina. 58. Specie: Lycopodium clavatum. a unor substante cu miros neplacut) 59. ciuperci otravitoare. diareilor .glucide .este o planta toxica datorita alcaloizilor continuti.substante de natura flavonica. In Marea Neagra creste Phylophora rubens var. cianuri.adjuvant in tratamentul: infectiilor intestinale. clamatina (in total cuprinde 35-40 de alcaloizi).65% geloza (poligalactan – format din agaroza si agaropectina) . Lycopodiaceae Compozitie chimica: . purgativa. antitumorala.antiseptic . purificarea unor substante ( adsorbtia colorantilor. plumb. Licopodium: spori de pedicuta/bradisor/cornisor/brinca-ursului etc.se foloseste ca pulbere sicativa pentru pudrarea copiilor contra transpiratiilor .poliholozide min.substante minerale azotate . CARBUNELE MEDICINAL Carbo medicinalis .folosita in tabagism si alcoolism .de natura vegetala: Carbo ligni . antireumatismala . acizi esterificati.antidiareic .apa . AGAR – AGAR Substanţă gelatinoasă extrasă din alge marine comestibile: Gelidium spp.sporii contin acizi grasi. stricnina. fam.sub forma de pulbere sau comprimate .. arsen.de natura animala: Carbo animalis Prin tratarea cu vapori de apa la o temperatura ridicata se obtine Carbo activatus Actiune si utilizari: . nervosa Se prezinta sub forma de: sub formă de filamente.are proprietati sicative . fosfor. in principal: licopodina. fam.utilizata la conspergarea pilulelor . sporii nu sunt toxici .pigment galben Utilizari: . colitelor de fermentatie.1.diuretica. Gelidiaceae. saruri de mercur Administrare: .substante minerale .in farmacie si in laborator. clavatoxina.intra in categoria substantelor protectoare si absorbante . produsul Carbo activatus se foloseste pt.in industria metalurgica se foloseste la prepararea formelor in care se toarna fonta.adsorbant . triterpenica .

fie prin expunere la soare timp de 5 ore 61.la fabricarea tusurilor si cernelurilor . APA OXIGENATA 3% (Solutie diluata de peroxid de H) . Fabaceae Compozitie chimica: .este folosit in microbiologie datorita proprietatii de a-si mentine consistenta solida la 37°C 60. emulsiilor. GUMA ARABICA Gummi arabicum Exsudat solidificat provenit din tulpinile si ramurile speciei Acacia senegal. Fabaceae Compozitie chimica: . oxidaze.sub forma de mucilagiu – ca agent de emulsionare in cazul uleiurilor si substantelor rezinoase . in tratarea iritatiilor mucoaselor si la prepararea comprimatelor si emulsiilor . peroxidaze (mai ales) Actiune si utilizare: .polizaharidul este compus din din: L-arabinoză.in tehnica farmaceutica se folsoeste dezenzimata fie prin incalzire la 100ºC timp de 30 de minute.este un polizaharid natural . L-rhamnoză şi D-acid gluconic în raport de 3:3:1:1 . amidon . GUMA TRAGACANTA Tragacanthae gummi Astragalus spp.apa.la prepararea unor creme si unguente fara grasimi .fractiuni poliholozidice : basorina – fractiune insolubila – si tragacanthina – fractiune solubila .este compusă din săruri alcaline şi acid poliarabic .bun mediu de cultura . fam.urme de lipide Actiune si utilizare: .datorita proprietatilor sale de a absorbi apa si de a se umfla se intrebuinteaza in terapeutica ca laxativ (in pansamente gastro-intestinale) .folosita in industria textila si alimentara 62.spre deosebire de guma arabica.. D-galactoză.in industria textila la apretarea tesaturilor . fam. nu contine enzime Actiune si utilizare: .sub forma de mucilagiu.la prepararea supozitoarelor.enzime :amilaza. substante minerale.. ca material agregant .

de aceea la preparare se foloseste apa fierbinte pt.perhidrolul este apa oxigenata de 100 de volume (se pastreaza la Separanda) .in farmacie.Rp: Perhidrol 10g Apa distilata ad 100g se obtine prin diluarea a 10g de perhidrol (solutie concentrata de peroxid de H) cu apa distilata pina la 100g .prezinta actiune de distrugere a coagulilor sangvini si de aceea se foloseste la dezlipirea pansamentelor si curatarea ulceratiilor si abceselor.dezinfectant si decolorant . uz extern se foloseste in concentratii de 2.se foloseste in solutie de 1‰ Actiune si utilizare: . se gaseste H2O2 3% Actiune si utilizare: .prin descompunere totala 1 ml solutie degaja aprox.5 – 1% metilrozanilina . VIOLET DE GENTIANA 0.eficace in curatarea ranilor . 63.antiseptic asupra germenilor G(+) . ALBASTRU DE METILEN 1% solutia 1% prezinta efect antiseptic la nivelul : mucoaselor.solutia obtinuta se amesteca usor pt. iar pt. RIVANOL 1‰ etacridina este o pulbere galbena solutiile dau culoarea galbena cu fluorescenta (galben-verzui) greu solubila in apa (500 – 1000 ml).dupa utilizare indelungata pe plagi poate intirzia cicatrizarea - 64. in diverse teste functionale.5% 65. cailor urinare este folosit in infectii urinare. marirea solubilitatii . 10 ml oxigen.folosit in eczeme si rani infectate . omogenizare . de aceea se mai numeste si apa oxigenata de 10 volume. tegumentelor.antibacterian puternic la nivelul tegumentelor .intern se foloseste in dizenterii . .

incolora. se amesteca si se cerne prin sita V. 69) 67.5 – 1% efect puternic fata de germenii G(-) folosit: plagi infectate. in timp. Este o 2g 4g 6g . pe arsuri 1kg contine: 30g tetraborat de Na si 970g apa se mai poate folosi in unguente 10% efect antiseptic la nivelul ochiului 3% . totodata realizandu-se si o sterilizare a acestuia dupa racire.- antiseptic antimicotic se foloseste in concentratii de 0. deoarece solutia poate fi invadata de microorganisme se pastreaza in sticle inchise etans (dop de sticla) trebuie folosit cu prudenta. intrucit peste aceasta concentratie recristalizeaza se dizolva la cald – se dizolva acid boric in apa la fierbere. dermatite. s-a observat ca. stomatite 66. dermatomicoze.se fac solutii sterile. 68. se prepara in cantitati mici si la nevoie. ACID BORIC 3% este numai antiseptic este bine suportat de piele si mucoasa se foloseste in concentratii de 3%. PULBERE ALCALINA Pulvis alcalinum sinonim: pulbere alcalina pentru solutie Bourget Rp: Natrii sulfas anhydricus (V) (Sulfat anhidru de Na) Dinatrii hydrogenophosphas(V) (Fosfat acid de Na) Natrii hydrogenocarbonas(V) (Bicarbonat de Na/ Carbonat acid de Na) Preparare: se introduc in mojar in ordinea crescatoare a cantitatii. cu reactie slab acida se foloseste pe suprafete intinse. are actiune toxica PULBERI OFICINALE (67. Cantitatea aceasta reprezinta doza pentru 1 litru de solutie. solutia obtinuta se completeaza la volum cu apa distilata si se filtreaza cu hirtie de filtru solutie limpede.

iar solutia are reactie slab acida. cu gust sarat amarui si cu reactie slab alcalina.sulfat de sodiu 2g. Nu se elibereaza intr-un singur pachet pentru ca in prezenta aerului. PULBEREA LAXATIVA EFERVESCENTA Pulvis effervescens laxans = pulbere Seidlitz Rp/ secompune din 2 pulberi: CAPSULA I – culoare albastra : . se elibereaza din farmacii in pachete de 12g si un pachet se dizolva intr-un litru de apa. in cantitate de 250ml in vase bine inchise. se dizolva separat fiecare capsula in 100ml H2O (apa si se administrează succesiv. PULBEREA DE OPIU SI IPECA Pulvis opii et ipecacuanhae Rp: Opium pulveratum (VII) Ipecacuanhae radix (VII) Zaccharum lactis 10g 10g 80g . Ambele capsule constituie o doza.pulbere cristalina. începând cu soluţia alcalină. ferite de lumina 68. se descompune cu eliberare de CO2. se administreaza in timpul sau dupa masa. Se prepara la nevoie.bicarbonat de sodiu 6.5g. Are actiune laxativa si in momentul administrarii. CAPSULA II – culoare alba : acid tartric 6g. Capsula alba care se dizolva impreuna cu apa produce efervescenta. 69. este stimulent al functiilor hepato-biliare (actiune coleretica si colagoga). Conservare: Intrebuintari: are actiune laxativa si purgativa in functie de cantitate. .

deci se elibereaza conform legii 73. De asemenea. Se pune intr-un tifon si se suspenda in vasul cu apa. ca expectorant si calmant al tusei. Este o pulbere brunacenusie. la cald. se strecoara prin tifon acoperit cu un strat subtire de vata. gust amar. desi contine 1% morfina si face parte dintre substantele stupefiante. intr-o cantitate de pina la 3 grame. cu aspect omogen. Se conserva in vase bine inchise. Macerarea se face la temperatura camerei.ad 50g Preparare: Radacina de nalba se marunteste in fragmente de 2 – 2. se gaseste raspandit in interiorul stupului. rame si scandurile podului stupului. care.previne umiditatea impermeabilizand peretii stupului .emolienta . Acest produs biologic al familiei de albine indeplineste multiple functii in interiorul stupului: . cu miros de opiu.. duodenite.sub forma de macerat 1-3% in inflamatii ale cailor respiratorii si de macerat 20% in gargarisme (extern) .contine cantitati mari de mucilagii Actiune: .5 mm. ALTHAEA OFFICINALIS Nalba Mare Fam. in dulapuri . se adauga succesiv pulberea de radacina de ipeca si pulberea de opiu.VENENA”.s. 30 de minute Solutia obtinuta se decanteaza. ulcer.antidiareica . pt. stomatite Rp: Althaea radix pulbere 3g Apa distilata q. se omogenizeaza. fiecare celula a fagurilor este captusita cu un strat subtire si uniform de propolis.este utila in gastrite. gelifica impiedicand recoltarea mucilagiului. 70. a indeparta impuritatile.asigura etanseitatea stupului fata de curentii de aer . Se foloseste in afectiuni ale cailor respiratorii. Aceasta este medotoda per descensum 71. se adauga restul de lactoza si se cerne prin sita VII. enterocolite. pe pereti.Se introduc intr-un mojar 10g lactoza. Malvaceae Compozitie chimica: . ferit de lumina.antiinflamatoare Intrebuintari: . se trece apoi prin sita I. Cantitatea de mucilagiu obtinuta este de 3:10 Radacina astfel maruntita se spala repede pe o sita sau pe un tifon. dar se poate totusi elibera pe reteta fara timbru sec. Acest macerat se prepare numai la rece deoarece radacina de nalba contine amidon. PROPOLISUL Este numit si cleiul de albine.intra in compozitia ceaiurilor pectorale .

staniu. iar la temperaturi scazute devine tare si casant. Materiile rasinoase astfel culese sunt amestecate de albine cu secretii salivare si ceara. care se inmoaie la 37ºC. protejand.este radioopac. insa in apa. cupru. astfel.purifica aerul din stup prin uleiurile eterice si balsamurile sale care se evapora Provenienta propolisului este discutabila. in zilele calduroase. cobalt. putandu-se recolta 100 – 400g.propolisul se prezinta ca o masa lipicioasa de culoare variabila intre verde. avand pronuntate proprietati antiseptice . de pe frunzele. antitoxice si antiinflamatorii - . prin prelucrarea polenului. aluminiu. chiar si la cald.compozitia chimica este foarte complexa si variaza cantitativ si calitativ de la o regiune la alta si de la sezon la sezon. propolisul contine: • rezine si balsamuri ~55% • uleiuri eterice 10% • ceara 30% • polen 5% • oligoelemente: siliciu. care nu pot fi evacuati.se solubilizeaza in alcool si eter.are proprietati antivirale. molibden. familia de albine de urmarile descompunerii prin putrefactie a acestora. maro si negru . strontiu • vitamine: A. . . Producerea propolisului se face in acelasi timp cu cea a mierii si se realizeaza de catre albine specializate.asigura o foarte buna antisepsie fata de multe bacterii. mugurii şi scoarţa coniferelor şi a plopilor. Compozitia chimica: .in mare. C.mirosul propolisului este aromat. . de rasini si balsamuri.opreste dezvoltarea mucegaiurilor pe pereti si rame cu el. magneziu. Este un produs de digestie al albinelor si este cules de pe cel puţin 20 de specii de arbori. fier. calciu. Insusiri fizice: . vanadiu. . in special de pe mugurii de plop şi de arin. iridiu. dar se considera ca albinele il prepara prin prelucrarea produselor rasinoase si balsamurilor culese de pe plante si. P • derivaţii flavonici • acidul ferulic (activ contra germenilor Gram pozitiv şi Gram negativ) • aminoacizi • fermenti • substante antibiotice • acizi si acizi aromatici Compozitia chimica ii confera propolisului inalte si variate insusiri terapeutice Actiune: . . cadmiu. drojdii si mucegaiuri. albinele acopera daunatorii patrunsi in stup si omorati. a salicaceelor (salcii) si a prunilor. cand temperatura este mai mare de 20°C. arsen. moment in care acesta devine plastic Cantitatea de propolis care se poate obtine de la un stup variaza de la o regiune la alta. aur. wolfram. B. de asemenea. este greu solubil.

mai ales in ceea ce priveste terapia bolilor de piele. de posibilitatile de administrare interna si de aplicare externa a propolisului. Se obtine o masa vascoasa care este propolisul pur.eter propolizat .se iau 50 ml extract eterat (preparat din 20 – 30g de propolis la 100 ml eter). acestea sunt preparate solide (paste. Intrebuintare: Tinandu-se seama de multiplele posibilitati de aplicare terapeutica atat in medicina umana. 30 de tipuri de virusuri (incluzand si varietatile lor) sunt distruse de catre propolis. unguent din extract eterat de propolis: .stomatologie 72.se iau 100 ml extract alcoolic de propolis 20%. Desi rezultatele terapeutice obtinute pina in prezent in diferite tari sunt pozitive. 3. unguente) sau lichide (extracte.chirurgie . Se amesteca pina la omogenizare si se obtine un unguent omogen de culoare galbui inchis.- - studiile moderne privitoare la proprietatile propolisului au aratat ca nu mai puţin de 21 de bacterii. aromat. Balsamul de propolis protejeaza impotriva radiatiilor Roentgen si de alta natura. In general.ulei propolizat Cu toate ca nu se poate vorbi de o toxicitate a preparatelor de propolis. arsuri. Propolisul vindeca mucoasa bucala si inlatura sangerarile gingiilor. cu miros placut. cat si in cea veterinara.emulsie de propolis . solutii) Exemple: 1. Se aseaza vasul pe baie de apa la 40 . au fost preparate mai multe forme medicamentoase avand la baza propolis. a se evapora alcoolul. Este de datoria specialistilor sa acorde mai mare importanta acestui drog. la mojar. datorita utilizarii excesive a chimioterapiei si a antibioterapiei.50°C pt. a plagilor etc. mai ales. UNGUENT SIMPLU 10% . 9 specii de ciuperci parazite. care este cel mai puternic medicament antiinfectios cunoscut bun stimulator al refacerii tesuturilor afectate de rani. ca orice drog natural si propolisul patrunde destul de greu in practica medicala.dermatologie . Se obtine un unguent omogen de culoare galben-bruna. Este atestata valoarea terapeutica a propolisului in: . unguent din extract alcoolic de propolis: .pasta din propolis brut . Este foarte util in vindecarea ranilor produse cu arme de foc. degeraturi. Se mai pot prepara: . precum si in cicatrizarea operatiilor.fiziologie . 2. se toarna intr-o capsula de portelan sau intr-un mojar. cu miros de propolis si eter. intrebuintarea lui in scopuri terapeutice se va face numai cu avizul medicului si sub supravegherea acestuia. Peste propolis se adauga 5 – 10g de vaselina alba (sau unguent simplu).ginecologie . se evapora eterul la jumatate si apoi cei 25 ml de extract concentrat se amesteca cu 100g vaselina. taieturi si.

incorporarea diferitelor substante active. 73.0g Aqua distillatae 30. lanolina si vaselina se topesc pe baie de apa si se amesteca pina la omogenizare si racire unguentul simplu trebuie sa corespunda prevederilor din FR. alb-galbui.Unguentum simplex 10% 1. aceasta se incearca luand o cantitate mica de unguent care se agita cu alcool de 90° si care nu trebuie sa se coloreze in prezenta a 1-2 picaturi de fenolftaleina.95ºC.0g Glycerolum 60.X. sa fie omogen.oculoguttae. unguent Preparare: Acidul stearic. Unguentum Rp: Acidum stearicum 15. Se foloseste ca baza de unguent pt. 2. Unguentul din capsula se trece cantitativ intr-un mojar incalzit si se amesteca pina la racire.X prevede ca atunci cand intr-o reteta nu se specifica baza de unguent.0g Oleum odorantum q. Se continua agitarea energic la cald inca cateva minute pina la saponificarea completa.ad 100g . cu miros caracteristic slab. FR. NITRAT DE ARGINT 1% Argenti nitras 1% . de consistenta semisolida.f. incorporarea lui in intreaga masa de unguent. glicerina si o parte din apa (~20g) se incalzesc intr-o capsula pe baie de apa la o temperatura de 90 . o solutie de NaOH diluata cu restul de apa. In amestecul obtinut pe baia de apa se adauga in fir subtire si agitand continuu cu un pistil sau cu o spatula de portelan.s M. Rp: Adeps lanae anhydricus Vaselinum album - 10g 90g baza de absorbtie. apoi se adauga parfumul si se continua amestecarea pt. aceasta se cunoaste prin faptul ca masa devine consistenta si fara reactie alcalina.0g Natrii hydroxide 1. sa se foloseasca unguentul simplu. colir Rp: Argenti nitras Natrii nitras Aqua distillatae Preparare: 1g 1g q.s. incalzita la aceeasi temperatura.

prevenirea oftalmiei nou-nascutilor . Cand coloidul disperseaza greu protargolul are tendinta de a se aglomera si foarte greu se disperseaza apoi. Nu se filtreaza solutia.ad 1g 100g Apa distilata fiarta si racita se aduce intr-o capsula. iar in prezenta azotatului de Na. Nu se filtreaza deoarece coloidul poate fi retinut in porii filtrului prin fenomenul de adsorbtie. se izotonizeaza cu NaNO3 1. se trece intr-o sticla neutra.se administreaza cate o picatura in fiecare ochi. pH-ul creste la 6.s. se omogenizeaza cu o bagheta de sticla. Utilizare si administrare: . Variatiile de temperatura miscoreaza stabilitatea solutiei coloidale. daca mai este nevoie. unguent D. solutia spumifica.3. asigurandu-se astfel stabilitatea preparatului Conservarea se face in vase din sticla bine inchise. SOLUTIA DE PROTARGOL Rp: Proteinat de Ag Apa distilata q.00g M.18g (Nipagin) Propyl p-hydroxibenzoatum 0. apoi.00g Aqua distillatae q. se presara protargolul.se utilizeaza in scop profilactic pt. Se prepara la nevoie. se lasa 10 – 20 de minute in repaus.Azotatul de Ag si azotatul de Na se dizolva in 90g apa distilata fiarta si racita. Sticla trebuie bine curatata deoarece urmele de materie organica produc reducere sau precipita nitratul de argint. se adauga apa incalzita la ~70ºC si se tritureaza. fara a se amesteca.s. 75. UNGUENT CU GLICERINA Unguentum gliceroli Sinonim= glicerolat de amidon Rp: Amylum tritici 7. Se utilizeaza ca dezinfectant.02g (Nipasol) Glycerolum 93. La dizolvarea azotatului de Ag in apa se obtine un pH=5. Nu se agita.f. Se completeaza la 100g apa. lucru care se observa prin tulburare sau formare de precipitate.ad 100.S. extern Preparare: Intr-o capsula de portelan incalzita in prealabil si cantarita se pun amidonul. imediat dupa nastere 74. . conservantii (nipagin si nipasol).00g Metyl p-hydroxibenzoatum 0.3%. bruna si sterilizata. se filtreaza pH-ul optim care asigura stabilitatea colirului este 6. care serveste la izotonizare.

continuandu-se incalzirea pe sita de azbest.ad 100g . are actiune revulsiva si antiseptica.de volume Rp: Alcool 96° Apa distilata 67. In farmacie. dupa care se completeaza la masa prevazuta.5g Se ontine alcool de 70º. 77. prepararea unor potiuni. se adauga glicerina incalzita pe baia de apa la 90°C. Se completeaza la 100g cu apa incalzita la 70°C si se amesteca pina la racire. ALCOOL DILUAT Alcoholum dilutum FR. COMPONENTA SOLUTIEI OFTALMICE  substante medicamentoase  vehicul: • apa distilata proaspat fiarta si racita • apa din fiole • ulei de floarea soarelui neutralizat si purificat  substante auxiliare: • solubilizanti • izotonizanti • conservanti • agenti pt. are actiune de stimulant. SOLUTIE ALCOOLICA DE CAMFOR 10% Solutio camphorae spirituosa 10% FR. 78. in doze mici Extern. Intern.5g 32. in solutii izotonice.Se lasa in repaus 10 minute. solutii izotonice tampon sau ulei de floarea soarelui.X sinonim= spirt camforat Rp: Camphorae 10g Alcoholum 70g Aquae q. excitant. aplicat sub forma de comprese sau frectii. Este un bun vehicul pt.baza de unguent hidrofil in asociere cu alte substante medicamentoase 76. Utilizare: . alcoolul diluat se foloseste la prepararea tincturilor si a extractelor. obtinandu-se o masa omogena.s. amestecand pina la gelificare. cu sau fara adaos de conservanti.X prep. ajustarea pH-ului • agenti antimicrobieni Tehnica prepararii: Solutia oftalmica apoasa se prepara prin dizolvarea substantei medicamentoase in apa distilata sterila (fiarta si racita).

Lacrima = secretia glandei lacrimale. destinate badijonarii cavitatii bucale.picaturile pentru urechi sub forma de solutii se prepara prin dizolvarea substantei active intr-un vehicul corespunzator format din unul sau mai multi solventi si completandu-se la masa prevazuta. gripa. antimicrobieni potriviti . Rol: mediu optic. GARGARISME . alcool diluat. la loc racoros (8-15°C) Utilizare: . Nu se admite folosirea parafinei lichide . care acopera permanent suprafata globului ocular.pH-ul trebuie sa fie 5 – 7. lotiuni. uleiuri vegetale. • calmant al pruritului • antiseptic cu actiune locala in diverse afectiuni dermatologice • degeraturi • cosmetica 79.extern: • in frictiuni. sub agitare si se filtreaza.preparate farmaceutice lichide sub forma de solutii. metabolic si de protectie Compozitie: saruri minerale. glicerol.preparate farmaceutice lichide de consistenta siropoasa.nu se inghit 81. impiedicand uscarea portiunii expuse la aer. propilenglicol. comprese umede. numite si „apa de gura” . conservanti. vascoase. LACRIMILE ARTIFICIALE = solutii oftalmice sterile folosite pentru tratamentul ochiului uscat. faringelui 82. inlocuind lacrima.medicamente lichide destinate spalarii cavitatii bucale prin barbotarea aerului . OTOGUTTAE .se pot folosi substante auxiliare: solubilizanti. materii proteice care maresc vascozitatea lichidului lacrimal si lizozim – enzima cu actiune antibacteriana 80.solventii cei mai folositi: apa. COLUTORIILE .spalaturi bucale. • ca revulsiv in dureri reumatismalem raceli.Preparare: Se dizolva camforul intr-o cantitate mica de alcool peste care se adauga apa in mici portiuni. emulsii sau suspensii destinate administrarii in conductul auditiv extern . !!Ordinea de amestecare trebuie respectata altfel camforul se dizolva mai incet. Conservare: Se pastreaza in vase inchise. gingiilor.5 . .

84. a fi injectate sau implantate in tesuturi.S. Rp: Camfor 1g Mentol 1g Fenol 2g Timol 0.actiune antiseptica datorita boraxului si astringenta datorita cloratului de K . intern Compenentele solide se tritureaza la mojar pina amestecul se fluidifica si devine transparent. ca favorizeaza dezvoltarea bacteriilor. dau amestecuri ce trec de la starea solida pina la cea lichida. i anumite proporti si la anumite temperaturi. . inflamatii ale gingiilor 84. PULBERI CU SUBSTANŢE CE PRODUC AMESTECURI EUTECTICE Unele substant organice. suspensii. Solutia grabeste refacerea mucoasei. asociate itre ele. laringita. APA DE GURA Rp: Borax 3g Clorat de potasiu 3g Spirt de menta 10% V guttae (5 picaturi) Glicerina 5g Apa distilata q.s.2g Ulei de floarea soarelui q. Indicata in procese inflamatorii ale mucoasei cailor respiratorii.s.folosita in badijonarea cavitatii bucale in afte. Se adauga ulei de floarea soarelui in portiuni mici amestecand pina la omogenizare. Spre deosebire de amestecul umezit. Solutia 1 + solutia 2 se amesteca si se adauga solutia alcoolica de ulei de menta. Solutia adera la mucoasa nazala. Cloratul de potasiu se dizolva intr-o alta cantitate de apa la cald pe baia de apa. unde se elimina sau se absoarbe apa. amestecul eutectic se inmoaie sau se lichefiaza datorita scaderii punctului de topire si acesta corespunde temperaturii celei mai joase (Necrasov). emulsii sterile sau pulberi care se dizolva sau se suspenda intr-un solvent steril inainte de utilizare. faringita. dupa care se completeaza cu apa la cantitatea necesara. Se prezinta sub forma de solutii.solutiile alcaline nu sunt indicate. dupa triturare in mojar. pt.ad 100g D. Intrebuintare: . are actiune usor analgezica.ad 100g Preparare: Boraxul se dizolva cu apa distilata la cald si la solutia obtinuta se adauga glicerina.. MEDICAMENTE INJECTABILE = preparate sterile apte pt. antiseptica. ciupercilor 83.

inghitirea comprimatelor mai mari este anevoioasa.existenta unor reactii alergice la unii indivizi sensibili la unele medicamente Avantaje si dezavantaje ale folosirii comprimatelor Avantaje: . Dezavantaje: .lezarea tesuturilor insotita de durere . absorbtia medicamentului este mai lenta si este in functie de viteaza de dizolvarea sau dezagregare a comprimatelor .) . .se pot aplica crestaturi ceea ce permite administrarea in doze fractionate .Avantaje si dezavantaje ale folosirii medicamentelor injectabile Avantaje: . cand conditiile de mediu din tractul digestiv pot duce la variatii ale efectului terapeutic. pe scara industriala . administrare . mai ales. pe cale orala.conservare mai buna ( prin suprafata lor mica in raport cu pulberile din care sunt preparate sunt mai putin expuse agentilor atmosferici – umezeala.usor transportabile .unele comprimate contin substante usor solubile in apa (cand la locu de dezagregare in tractul gastro-intestinal creeaza o solutie concentrata de substanta medicamentoasa care poate irita mucoasa) .se administreaza comod si usor.posibilitate de dozare exacta .in administrarea parenterala medicamentele sint absorbite aproape in totalitate avand o biodisponibilitate optima si un efect rapid/ .calea parenterala face posibila administrarea medicamentelor care prin administrarea orala sunt inactivate in stomac sau ficat.necesitatea unui personal calificat pt.dificultatea asigurarii unor tehnici aseptice la preparare si administrare .se permite. morfina care are actiune constipanta pe cale bucala) .usor de distribuit pacientilor . praf etc. dau nastere la efecte secundare (emetina care este vomitiv. la copii .raspunsul terapeutic al medicamentelor este mai sigur comparativ cu cel al medicamentelor administrare per os. administrarea de medicamente care. mirosul si gustul neplacut fiind mai putin perceput decat la pulberi. lumina. deoarece surprafata de contact a comprimatelor cu mucoasa cavitatii bucale este mai mica. .pe comprimate se poate imprima denumirea sau diverse semne ceea ce micsoreaza posibilitatea erorilor in manipulare .preparare usoara. cu diferite invelisuri putandu-se astfel si dirija locul si viteza de absorbtie in organism Dezavantaje: . de asemenea.se pot acoperi cu substante placute la gust sau miros.in comparatie cu pulberile.

prepararea unor solutii injectabile se folosesc numai excipienti solubili.levuloza .astringente . De cele mai multe ori.f.glucoza .manitol .diuretice .clorura de Na .5g Carbonat de Ca 5g Ulei de menta 3 guttae M. compozitiile care contin cantitati mici de substante puternic active. Solutiile extractive = preparate farmaceutice lichide obtinute prin extractia unor principii active vegetale cu ajutorul apei 87. au rol si de excipienti aglutinanti sau dezagreganti. maruntite potrivit cu sau fara adaos de alte substante medicamentoase. Excipienti diluanti: .lactoza singura sau asociata cu amidon sau zaharoza . In general. a mari volumul si pt.S. CEAIURILE MEDICINALE = amestecuri de plante sau parti din plante uscate.antihemoroidale .expectorante .pulberi vegetale .amindon . intern 3 lingurite/zi Regula generala: . pulvis D. obtinerea greutatii necesare.pulbere de cacao degresata 86.colagoge etc. 85.- prepararea comprimatelor necesita aparatura speciala si in majoritatea cazurilor substantele medicamentoase trebuie prelucrate inainte de comprimare. Servesc la prepararea solutiilor extractive Dupa actiunea terapeutica pot fi: . La prepararea compusilor destinati pt. utilizate pt.pectorale . INCORPORAREA ULEIURILOR VOLATILE Rp: Oxid de Mg 10g Bicarbonat de sodiu (carbonat acid de Na) 7. EXCIPIENTI DILUANTI = substante inerte (fara actiune medicamentoasa). pt.

se omogenizeaza cu portiuni mici de oxid de Mg.dizolvare la rece/cald . acid stearic. aromatizante sau solutii extractive . Regula generala: Substantele grase (ceara. apoi se adauga treptat talcul trituranduse pina la omogenizare. SIROPURILE = solutii apoase concentrate de zahar (cu un continut de zahar de aproximativ 2/3 din greutate) asociate sau nu cu substante medicamentoase sau aromatizante. PULBERE ADSORBANTA SI SICATIVA Rp: Mentol 10g Talc 90g D. DISPERSAREA CERII INTR-O PULBERE Rp: Ceara 1g Dermatol 5g Talc 20g M. peste aceasta solutie se adauga 5g talc triturand pina la evaporarea eterului/alcoolului.S. extern Ceara se dizolva intr-o cantitate mica de eter sau alcool. la loc racoros (8-15ºC) 88. Actiune: . cetaceu.amestecul siropului simplu cu solutii medicamentoase. alcool cetilic) se incorporeaza fie prin dizolvarea intrun intermediar volatil si apoi volatilizarea acestuia. pulvis D. fie prin amestecarea acestor substante grase cu una dintre componente intr-un mojar incalzit.prin dizolvarea in momentul utilizarii a unor pulberi conditionate 90. picatura cu picatura. extern Mentolul se tritureaza cu o cantitate mica de eter sau alcool.Pulberile compuse care contin in amestec substante volatile de menta.antipruriginoasa si sicativa 91. Metode de preparare a siropurilor: . anason.f. dupa care se adauga treptat restul de oxid de Mgm apoi carbonatul de Ca si bicarbonatul de Na. Dupa aceea se adauga dermatolul pulverizat si restul de talc (15g) triturand pina la omogenizarea amestecului. Pulberea se pastreaza in borcane bine inchise. In acest caz: uleiul de menta . 89. COMPUSI CU ACTIUNE PRELUNGITA . se prepara asociind cantitati mici din substanta volatila cu una din pulberi dupa care se adauga treptate celelalte.S.

care au capacitatea de a asigura absorbtia medicamentului in mod continuu si constant pe o perioada de timp mai lunga. SOLUTIE DE ACID BORIC Rp: Acid boric 3g Apa distilata q. intarzie dezagregarea se impune adaos de edulcoranti sau aromatizanti 94. 4. sunt subtiri si se dizolva in gura.ad 100g D. 5. natura drogului si procedeul de extractie folosit umiditatea produsului gradul de maruntire timpul de extractie temperatura de extractie starea de imbibare raportul dintre cantitatea de drog si cea de solvent reactia mediului 93. . 8.S. DISTILAREA APEI Distilarea = operatia prin care un lichid este supus incalzirii si transformat in vapori dupa care vaporii sunt transformati din nou in stare lichida. 7. 6.s. se aplica comprese sterile imbibate cu aceasta solutie 95. Lichidul este incalzit intr-un cazan (alambic) sau cu diferite aparate de distilare. pina la 100g Indicatii: . 2. 3. extern bai oculare Preparare: Se cantareste acidul boric si se dizolva in apa la fierbere (1-2 minute). COMPRIMATELE SUBLINGUALE se mai numesc perlinguale. Distilarea apei se realizeaza la presiune normal. manitol ca lubrefiant este indicat stearatul de Mg care. FACTORII CARE INFLUENTEAZA EXTRACTIA 1. Se completeaza la volum cu apa distilata fierbinte. 92.in afectiuni oculare.= preparate numite retard sau preparate cu cedare lenta. linguetta sau lingualetta au forma lenticulara sau plata. datorita higroscopicitatii. se sug si actioneaza la nivelul mucoasei bucale cedeaza capilarelor sanguine sublinguale substanta activa si trebuie sa se dizolve incet pentru a asigura o absorbtie graduala a medicamentului (20-60 minute) excipientii diluanti utilizati: zahar in amestec cu lactoza.

a nu pierde CO2. care dau micoze. asadar. intern 1 lingura de 3 ori/zi in afectiuni respiratorii. !! Atentie: Nu se foloseste incalzirea pt.distilarea unor solutii alcoolice sau eterice Vehiculele folosite sunt: apa sau amestecul de apa + alcool Antrenarea cu vapori a esentelor poate fi realizata trecand vaporii de apa prin drogul maruntit.dizolvarea in apa a uleiurilor volatile .S.antrenarea cu vapori de apa .aqua menthae . Preparare: Prima data. operatia de transformare a unui lichid in vapori.ad 100g D. care are urmatoarea reteta: Flori de tei 5g . Distilarea este.Astfel. SPALATURI AURICULARE Rp: Bicarbonat de sodiu 5g Glicerina 30g Apa distilata q.distilarea plantelor care contin uleiuri volatile . apa potabila se incalzeste pina la temperatura de fierbere. Se adauga glicerina si se completeaza pina la 100g cu apa distilata. INFUZIE DE FLORI DE TEI Rp: Infuzie de flori de tei 5g % Benzoat de sodiu 3g Thyocol 2g Sirop simplu 20g D.s. cand vaporii rezultati sunt condusi intr-un refrigerent unde sunt condensati. 98. extern spalaturi auriculare Preparare: Se cantareste bicarbonatul de Na si se dizolva in 60 g de apa. se obtine infuzia de flori de tei 5%.datorita mediului alcalin se folosesc contra fungilor.S. APELE AROMATICE = solutii apoase de uleiuri volatile sau alte substante aromatice destinate a fi utilizate ca atare sau ca vehicul la prepararea unor medicamente de uz intern Exemple: . 96. urmata de condensarea acestora Apa distilata = apa obtinuta prin distilarea apei potabile care corespunde prevederilor sanitare in vigoare.aqua melissae . 97.aqua tiliae Se obtin prin: . Dizolvarea se face sub agitare puternica. Actiune: .

Se iau de pe baie. emulsie D. Solutiile perfuzabile = solutii apoase izotonice. Se agita usor pina la dizolvare.Apa distilata q. METODE DE STERILIZARE IN FARMACIE . 102. MACERAREA = amestecarea produsului de extras cu cantitatea necesara de solvent rece sau caldm mentinerea in contact timpul necesar agitand din cand in candm dupa care solutia se separa de reziduu prin filtrare. care se administreaza intravenos in volum de 100 ml sau mai mult. Prin adaugare de nipagin 0.S. In solutia extractiva / infuzia de tei 5% se dizolva tyocolul si benzoatul de sodiu. in functie de volumul solutiei. plaja. apoi se adauga siropul simplu. Timpul de extractie variaza de la 30 de minute pt. Pe sticla se aplica eticheta albastra (uz intern). extern 1g 1. ceara si lanolina se dizolva in ulei de floarea soarelui pe baia de apa.ad 100g Florile se trec prin sita I pt. Se filtreaza prin tifon si vata. pina la 10 zile pt. extractia apoasa.in afectiuni respiratorii ca fluidifiant al secretiilor bronhice si expectorant in stari gripale Se prepara in la nevoie si se pastreaza la rece timp de maxim 2 zile. Rezulta un preparat fluid utilizat pt. EMULSIE DE PLAJA Rp: Colesterol Ceara alba Lanolina Apa distilata Ulei de floarea soarelui M. Se adauga restul cantitatii de apa distilata incalzita la fierbere si se lasa in repaus 30 de minute.s.5g 1g 9g 50g Preparare: Colesterolul. se lasa in repaus 5 minute. intr-un timp de la aproximativ 30 de minute pina la cateva ore.f. Se recomanda ca timpul de macerare in apa sa fie limitat deoarece preparatul poate fi usor invadat de microorganisme 100. PERFUZIILE = solutii care se administreaza sub forma de injectii intravenoase. cu ajutorul unui dispozitiv de perfuzare. 101. sterile si apirogene. Indicatii: . maruntire. 99. cea alcoolica.1% se conserva 10 zile. se umecteaza cu apa calduta 15g (de 3 ori cantitatea de flori). se adauga apa incalzita care se emulsioneaza prin agitare puternica pina la racire.

104.in dermatologie ca antiseboreic aplicat pe pielea capului 105. protector si anticongestiv in eczeme. Indicatii: . Actiune: . deci: se pulverizeaza in mojar sulful precipitat cu alcoolul.ad M. produse neapoase care nu pot fi sterilizate cu vapori sub presiune: produse uleioase. suspensie D. pt. pulberi. pansamente chirurgicale si produse omoloage ale acestora. instrumentar metalic fara suduri cu cositor. preparate apoase. materiale de laborator din sticla sau portelan.s. Sterilizarea prin filtrare: se foloseste in cazul solutiilor termolabile Sterilizarea cu gaz: pt. extern 5g 5g 30g 100g Preparare: Oxidul de Zn + talcul se pulverizeaza cu mucilagiu de alginat de Na.s. SUSPENSIA ANTISEBOREICA Rp: Sulf precipitat 2g Glicerina 5g Alcool de 96° 5g Apa distilata q. produse rezistente la caldura si pt.S. a evita flotarea se recomanda umectarea sulfului precipitat cu alcool.• • • • Sterilizarea cu vapori de apa sub presiune: se foloseste ori de cate ori este posibil. produse care nu rezista la temperaturi ridicate necesare sterilizarii prin caldura uscata si care sunt compatibile cu gazul sterilizant. apoi se adauga portiuni mici de glicerina si apa. Sterilizarea cu caldura uscata : se foloseste pt. suspensie D. omogenizare.sicativa si calmanta in afectiuni ale pielii.S. 103.ad 100g M. SUSPENSIE DERMICA Rp: Oxid de Zn Talc Glicerina Apa distilala q. apoi se adauga treptat apa si glicerina amestecandu-se treptate pt. extern Preparare: Sulful precipitat este hidrofob si pt. SUPOZITOARELE .f.f.

modelare. Supozitoarele preparare cu baze liposolubile trebuie sa se topeasca in cel mult 30 de minute. se amesteca. ajutand la proliferarea tesuturilor in scop de vindecare • unguente revulsive = produc hiperemie locala fiind rubefiant (produc vasodilatatie) • unguente antiacneice si antiseboreice • unguente antimicotice • unguente sicative • unguente cu actiune decongestionanta 2.f. de penetratie – patrund in straturile cele mai profunde • cu actiune la distanta (sistemica) = permit administrarea medicamentelor prin ocolirea tubului digestiv. anala. UNGUENT PT. tegument (unguente de protectie si unguente cosmetice) • unguente racoritoare = contin apa sau alcool (cel mai adesea sunt hidrofile). mucoase – ex: nazala. destinate administrarii pe cale rectala. presare 106. ceara si stearina se tipesc pe baie de apa. – dupa locul de aplicare: • dermice – se aplica pe piele • oftalmice – se aplica la nivelul globului ocular • pt. – dupa actiunea terapeutica: • unguente de acoperire = formeaza un film protector pt.= forme farmaceutice solide care contin doze unitare din una sau mai multe substante active. extern pt. unguent D. cedand substanta activa vaselor sanguine si limfatice 4 – dupa proprietatile chimice si coloid fizice. PROTECTIA SI PROTEJAREA PIELII Rp: Ceara alba 17g Stearina 17g Ulei de parafina 56g Apa distilata 10g Ulei de lavanda 10 picaturi M. protejarea si intretinerea pielii Uleiul de parafina. Intotdeauna uleiurile volatile se pun la final pt. CLASIFICAREA UNGUENTELOR 1. vaginala 3. 107. a evita evaporarea. – dupa capacitatea de patrundere: • cu actiune locala = de suprafata/acoperire – epitelice.turnare.S. implicit dupa structura de gel: • hidrocarburi geluri . . In contact cu pielea. vaginala sau uretrala. prin evaporarea unei parti din apa dau o senzatie de racorire • unguente de epitelizare = se aplica pe pielea lezata. de profunzime – endofermice. iar cele preparare cu baze hidrosolubile trebuie sa se dizolve in cel mult 1 ora. se adauga apa distilata.

ad M. extern Preparare: Intr-o capsula pe baia de apa se topesc in uleiul de parafina. in portiuni mici.• lipogeluri • hidrogeluri • polietilenglicol geluri • silicageluri Fiecare din cele 5 tipuripot fi la randul lor: • Gel: .s. apa cu boraxul dizolvat inea agitanduse pina la omogenizare Actiune: .f. Excipienti grasi: Unt de cacao – grasime vegetala obtinuta prin presarea la cald a semintelor decorticate si prajite de Theobroma cacao (arborele de cacao) Sebuvinol – provine din seu dupa inlaturarea grasimilor cristalizabile 2.solutie .70g 28.suspensie-solutie 108. Boraxul se dizolva in apa distilata la fierbere. UNGUENT CU ACTIUNE ANTISEPTICA 10g 5g 50g 6g 0.emulsie-suspensie-solutie . Peste amestecul topit.antiseptica 109. Uleiuri si grasimi hidrogenate: • Ulei de arahide hidrogenat • Anolen – amestec de ulei de arahide + ulei de rapita + stearat de propilenglicol • Ulei de seminte de bumbac hidrogenat • Ulei de palmier hidrogenat . parafina si cetaceum.S.simplu . unguent D.suspensie .emulsie A/U sau U/A • Gel amestec: .emulsie-suspensie . dupa racire. ceara. • • EXCIPIENTI FOLOSITI LA PREPARAREA SUPOZITOARELOR 1. se aduce.3g Rp: Ceara de albine Parafina Ulei de prafina Cetaceum Borax Apa distilata q.

solutie Preparare: Acidul salicilic se dizolva in alcool. masele Supocire. grasi din trigicerile semisintetice si sintetice ca: • derivati ai PEG: esteri stearici. Excipienti autoemulsionabili: ac.pun in contact direct substanta activa cu mucoasa asigurand o resorbtie mai buna a medicamentelor Exemple: • masa de gelatina = amestec de gelatina (2g) + glicerina (10g) + apa distilata (4g) • alte geluri: agar-agar (1g agar-agar in 2 litri de apa + 0. 5. Excipienti hidrosolubili: .f. masele Estarinum. Lasupol. in special din nuca de cocos si palmier. Conservare: La loc racoros (8-15°C). Peste solutia alcalina se adauga treptat si sub agitare apa.s. se adauga mentolul. Excipienti emulsionabili: Tween 61. cu miros caracteristic. polisorbat 61 (?) 7.Supostal – amestec de grasimi vegetale hidrogenate.ad M. Gliceride semisintetice: grupa cea mai importanta dintre bazele de supozitoare lipofile Sunt amestecuri de mono si trigliceride ale acizilor grasi saturati obtinuti din uleiuri vegetale. SOLUTIE CU ACTIUNE ANTISEPTICA SI DEZODORIZANTA 1g 0.30g carbonat de Na pt.30g 10g 300g Rp: Acid salicilic Mentol Alcool Apa distilata q. in flacoane brune. esteri laurici • polisorbati • amestecuri de polimeri de oxid de etilen si oxid de propilen (pluronici) • 110. Se completeaza la masa prevazuta. . neutralizare si se sterilizeaza. incolora. Supostal. Rezulta o solutie limpede. Supolan. alcool miristic • Neosupostal – amestec de suppostal cu monostearat de propilenglicol 3. acizi grasi nesaturati. alcool cetilic. care au continut ridicat de acid lauric Exemple: masele Imhausen. Polietilen-glicoli 6. 4. Masupol. Neosupostal etc. Excipienti hidrosolubili: • Glicerol cu gelatina • Glicerol cu stearat de Na • Pluronici 8. oxicolesterol.

plastibaza. naftalan etc Alcooli superiori: alifatici. eucerina. vaselina. CASETE CU ALBASTRU DE METILEN Rp: Albastru de metilen 0. ceara. apoi se adauga acidul salicilic pulverizat in prealabil cu o cantitate mica de alcool sau eter. monostearat de glicerol.T. oleic. polihidroxizi.S. antipruriginos 113. intr-o capsula pe baia de apa. 112.uz dermatologic. dupa care se incorporeaza acidul benzoic in acest unguent. pulvis D. extern Preparare: Initial se prepara unguentul simplu. esteri sintetici cu alcooli. span-uri. produsul natural lanolina) Acizi grasi: superiori alifatici Lipogeluri: esteri alifatici. Se amesteca continuu pina la omogenizare.03x0. grasimi animale si vegetale. stearic. alcooli monohidroxilici: lauric.f unguent D. emulgin.05 30X . uleiuri grase. bentonita Glicerogeluri de amidon : pectina. tween-uri Alcooli eteri sau polioxietilen-geluri Hidrogeluri Silicon geluri Coloizi minerali si organici – gel de siliciu.05g | M. UNGUENT Rp: Acid salicilic 1g Acid benzoic 1g Unguent simplu 30g M.f.Intrebuintari: 111. metil-celuloza. trigliceride. solutie cu actiune antiseptica si dezodorizanta se mai utilizeaza si in combaterea stomatitei EXCIPIENTI FOLOSTI LA PREPARAREA PRINCIPALII UNGUENTELOR Hidrocarburi: parafina lichida. esteri ciclici ai colesterolului cu acizi grasi. alcool polivinilic etc. cetilic – sau polihidroxilici:glicolo. Actiune: . cerezina.XXX 30x0. palmitic.03g | Metenamina (Urotropina) 0. alginati. gelatina. glicerol Acizi superiori: ciclici (colesterolul si derivatii lui. grasimi hidrogenate.

5 parti lichid extractiv. tincturile preparate din produse vegetale care contin substante foarte active si de 5x mai mare pt. La urma. Se inchide robinetul si dupa 24 de ore se incepe percolarea. Alte subiecte posibile: 1. Produsul vegetal maruntit se umecteaza cu 0. Preparate injectabile. Preparate injectabile. Preparate injectabile. Preparate injectabile. se adauga restul de urotropna amestecand. 114. Preparate injectabile.Dezavantaje 4.Avantaje 3. Se trece apoi prin sita II. pina cand acesta incepe sa curga prin robinetul inferior deschis.Clasificare dupa modul de administrare 6. Se adauga lichid extractiv putin cate putin.1. 2.Clasificare dupa: gradul de dipsersie natura vehicului .Clasificare 5. Se aseaza cantitatea de albastru de metilen intre 2 straturi de pulbere de urotropina in fiecare caset orin cantarire. tincturi preparate din celelalte produse. Pulberea compusa se imparte in numarul de doze (30) prin cantarire. Se tritureaza o cantitate mica de urotropina dupa care se adauga albastru de metilen si se continua triturarea pina se obtine un amestec omogen. PERCOLAREA = operatia de preparare a tincturilor. se introduce in percolator presand usor. care sunt preparate farmaceutice lichide obtinute prin extractia produsului vegetal cu o cantitate de 10x mai mare de solvent pt. se amesteca si se lasa 3 ore intrun vas inchis. Trebuie sa se obtina 30 c. Preparate injectabile.Definitie 2.

Enumerati metodele de control prevazute de F.enumerati 5 dezavantaje 15. X pentru preparatele perfuzabile .R.Definitie 13. Preparate perfuzabile. Perfuzii medicamentoase 19. Enumerati solventii folositi la prepararea medicamentelor injectabile 8. Perfuzii folosite in metabolismul reconstituant 18.- modul de conditionare durata de actiune 7. Emulsii injectabile. Aratati diferenta intre medicamentele perfuzabile si cele injectabile (5 diferente) 16. Clasificarea perfuziilor 17. Preparate perfuzabile. Substante auxiliare utilizate la prepararea medicamentelor injectabile 9.enumerati 5 avantaje 14. Etapele prepararii medicamentelor injectabile 10. Preparate perfuzabile.Definitie 11. Signarea fiolelor 12.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful