Unitati de masura

:
1 lingurita = 5 ml 1 lingura = 15 ml 1 ceasca de cafea = 50 ml pH : < 2 – puternic acid 2,0 – 4,0 – acid 4,0 – 6,5 – slab acid 6,5 – 7,5 – neutru 7,5 – 10,0 – slab alcalin 10,5 – 12,0 – alcalin >12 – puternic alcalin Solubilitatea: = volumul de solvent (in ml) necesar pentru a dizolva 1 g de substanta solida sau 1 ml substanta lichida si poate fi caracterizat prin urmatoarele expresii: • • • • • • • • fr. usor solubil = cel mult 1ml de solvent usor solubil = 1ml – 10ml de solvent solubil = 10ml – 30ml de solvent putin solubil = 30ml – 100ml de solvent fr. putin solubil = 100ml – 500ml greu solubil = 500ml – 1000ml fr. greu solubil = 1000ml – 10 000ml practic insolubil = mai mult de 10 000ml

1. SOLUTIA DE CLORURA DE CALCIU 50% Solutio calcii chloridum 50% (FR.X) Preparare: Calcii chloridum 50g Aqua distillatae q.s.ad100g Clorura de calciu cantarita pe o sticla de ceas, pe hartie pergamentata sau intr-un pahar Berzelius, se dizolva in 40g apa distilata, se completeaza apoi cu apa pina la 100g si se filtreaza. Proprietati: Este o solutie limpede, incolora, cu gust amarui, fara miros. Intrebuintari: - intra in compozitia unor formule industriale si neindustriale de uz intern - este folosita in terapia cu calciu - este folosita ca hemostatic uterin

-

folosita si in: alergii, prurit, intoxicatii este iritanta pentru mucoasa gastrica

2. SOLUTIA DILUATA DE PEROXID DE HIDROGEN Solutio hidrogeni peroxydi diluata de H sinonim = apa oxigenata Rp: Perhidrol 10g Apa distilata q.s.ad 100g Prin descompunere totala 1ml solutie degaja aproximativ 10ml oxigen (se numeste apa oxigenata de 10 volume) Preparare: Componentele se iau prin cantarire sau masurate cu pipeta (ambele cu aceeasi masura). Se dilueaza 10g peroxid de hidrogen cu apa distilata pina la 100g. Solutia obtinuta se amesteca usor pina la omogenizare. Prepararea se face numai prin cantarirea compenentelor Proprietati: Solutie limpede, incolora, fara miros, cu gust slab metalic, cu reactie slab acida PERHIDROL = apa oxigenata de 100 de volume, deoarece, prin descompunere totala, 1ml solutie apoasa degaja aprox. 100ml oxigen. Conservare: Se prepara in cantitati mici, la nevoie. Se pastreaza in flacoane colorate, la loc racoros. Perhidrolul se pastreaza in flacoane colorate, bine inchise, la loc racoros, in dulapul „Separanda”. Nu se folosesc dopurile de pluta sau de cauciuc. Intrebuintari: - dezinfectant - decolorant - actiunea se datoreaza eliberarii rapide a oxigenului in contact cu tesuturile, dar efectul dureaza numai cit timp se produce oxigenul in stare nascinda. - este eficace in curatarea ranilor: efervescenta oxigenului detaseaza tesuturile moarte si bacteriile din locurile neaccesibile. - prezinta actiune de distrugere a coagulilor sangvini de aceea se foloseste in dezlipirea pansamentelor si curatarea ulceratiilor si abceselor - este periculoasa introducerea apei oxigenate in cavitatile inchise ale organismului, din care eliberarea oxigenului este impiedicata - diluata 1:3 cu apa sau cu infuzie de musetel se foloseste ca dezinfectant al cavitatii bucale, in tratamentul stomatitelor acute sau sub forma de gargara ca decolorant sau apa de gura (diluata 1:8 cu apa)

3. SOLUTIE EFERVESCENTA Solutio efervescens (FR.X) Sinonim = limonada gazoasa/ potiune Riviere Preparare: Solutie I Natrii hydrogenocarbonas 4g Sirupus simplex 15g Aqua distillatae q.s.ad 100g Solutie II Acidum citricum Sirupus simplex Aqua distillatae q.s.ad 3,65g 15g 100g

Solutiile se prepara separat, in doua sticle. Proprietati: Solutia I – fara miros, cu gust dulce-sarat. Solutia II – fara miros, cu gust dulce-acrisor. In editiile anterioare ale FR, solutia era cunoscuta si sub numele de „potiune Riviere” (potio Riviere) Conservare: Se prepara la nevoie, deoarece se altereaza usor fiind mediu prielnic de dezvoltare a microorganismelor. Intrebuintare: - ca antivomitiv – se ia succesiv cate o lingura din cele 2 solutii incepand cu cea alcalina. 4. SOLUTIE ALCOOLICA DE IOD – IODURAT Solutio iodi spirtuoso (FR.X) Sinonim = tinctura de iod Preparare: Iodum 2g Kalii iodidum 3g Alcholum 50° q.s.ad 100g Iodul si iodura de potasiu de dizolva in 30g alcool de 50° si se completeaza apoi cu acelasi solvent pina la 100g. Proprietati: Solutie limpede, bruna, cu miros caracteristic de iod si alcool. Este denumita impropriu si tinctura de iod, denumirea de tinctura fiind folosita in trecut pt. a desemna solutiile colorate, indiferent de metoda de preparare. Conservare:

In flacoane bine inchise. Lumina actioneaza favorabil asupra stabilitatii tincturii de iod, descompune produsii de alterare, cu punerea in libertate a iodului. Intrebuintari: • extern - ca dezinfectant si antiseptic al pielii si ranilor (si pt. plagi deschise) - in tratamentul dermatozelor - in chirurgie pt. dezinfectarea campului operator • in practica farmaceutica - se foloseste in concentratii de 1%, 2%, 3% si se prepara in cantitati mici, pt. 2-3 zile. 5. GLICERINA BORAXATA Preparare: Natrii tetraboras Glycerolum 10g 90g

Se cantareste glicerina intr-o capsula de portelan, se adauga boraxul pulverizat in prealabil cu alcool si se incalzeste usor pe baie de apa, agitandu-se pina la obtinerea solutiei. Proprietati: Lichid limpede, incolor sau alb-galbui, de consistenta siropoasa, higroscopic, fara miros, cu gust dulceag, pH = 4,5 – 5,0 Conservare: In vase bine inchise, ferit de umezeala Intrebuintari: - pentru badijonare in tratamentul aftelor, in micoze etc. 6. SUPOZITOARE CU GLICEROL Suppositoria gliceroli Preparare: Glycerolum Natrii carbonas anhidricus Stearinum 85g 2g 10g

Carbonatul de Na anhidru se dizolva in glicerol prin incalzire pe sita, intr-o capsula de portelan. Se adauga stearina, in mici portiuni, si se continua incalzirea agitand usor capsula, pina nu se mai degaja CO2 si se clarifica amestecul. Amestecul se prelucreaza prin turnare in forme unse cu ulei de parafina. Proprietati: Supozitoare incolore sau slab galbui, cu o usoara opalescenta translucida si cu miros caracteristic de sapun. Sint higroscopice. Intrebuintari: - se folosesc ca laxativ pentru copii si adulti

DEZAGREGARE 1. Comprimate neacoperite: - trebuie sa se dezagrege in apa in cel mult 15 min.,daca nu se prevede altfel. 2. Comprimate acoperite: - trebuie sa se dezagrege in pepsina – solutie acida – in cel mult 1 ora, daca nu se prevede altfel. 3. Comprimate acoperite enterosolubile: - trebuie sa se dezagrege in pepsina – solutie acida – in 2 ore daca nu se prevede altfel. - trebuie sa se dezagrege in pancreatina – solutie alcalina – in cel mult 1 ora, daca nu se prevede altfel. 4. Comprimate efervescente: - trebuie sa se dizolve sau sa se disperseze in apa, cu efervescenta, in cel mult 5 minute. 7. EMULSIA ULEIOASA Preparare: Helianthi oleum 10g Gumi arabicum 5g Aqua distillatae q.s.ad 100g Uleiul de floarea soarelui se tritureaza bine cu guma arabica (pulbere dezenzimata) intr-un mojar corespunzator. Se tritureaza pina la obtinerea dispersiei necesare. Se adauga cantitatea de apa (1/2 din cantitatea de ulei si guma arabica) => 7,5g. Se continua triturarea pina la obtinerea emulsiei primare. Se dilueaza cu restul de apa pina la 100g. Emulsia se trece in flaconul de expeditie, pe eticheta caruia se mentioneaza „a se agita inainte de intrebuintare” Observatii: Triturarea prelungita a uleiului cu guma arabica face ca particulele de guma sa se acopere cu un strat de ulei si se impiedica umectarea cu apa. Cantitatea de apa necesara obtinerii emulsiei primare se adauga deodata si se lasa in contact 1-2 min, in care se imbiba guma arabica si apoi se continua triturarea. Operatia de triturare se face ritmic si intr-un singur sens. Instalarea emulsiei primare se realizeaza atunci cind se obtine un zgomot caracteristic si rezulta un lichid laptos, un amestec omogen vascos, de culoare alba. Diluarea emulsiei se face cu vehiculul ales pentru mediul de dispersie. Apa se foloseste pt. diluare si pt. dizolvarea substantelor solubile (din reteta). Conservarea: Emulsia uleioasa se altereaza usor. Vascozitatea ei scade in timp. Sufera fenomene de fermentatie. Conservarea este de scurta durata si de aceea se recomanda prepararea la nevoie, pt. a evita alterarea. Se adauga agenti de conservare: - nipagin sau nipasol 0,1% - benzoat de sodiu, ac.benzoic 0,2% Dizolvarea se face in apa. Intrebuintari:

Hormoni vegetali !! De retinut !! Semintele se curata numai de coaja. 9. se amesteca lent.alegerea agentului emulsiv . Emulsia este de tip U/A.globuline .- vehicul pentru preparatele magistrale 8. Se adauga restul de apa in mici portiuni.Vit. EMULSIA CU SEMINTE DE DOVLEAC Rp: Semen curcubitae 10g Aqua distillatae q.5g 4g 9g 50g . a nu se inlatura acest tegument.albumine .prepararea emulsiei . Zn . Emulsia nu se filtreaza prin tifon pt. 100g Obiectivele retetei: .Fe .determinarea omogenitatii .aminoacizi .determinarea tipului de emulsie Prepararea: Semintele curatate de coaja se zdrobesc in mojar. peporezina.ulei gros sicativ 40% .peptide . deoarece contine un aminoacid.ad. determinata de lecitina care se gaseste in seminte. A si E . Observatii: Semintele de dovleac contin: . Amestecul obtinut se tritureaza cu apa (a 10a partea din greutatea semintelor) – 1 ml – si se obtine o pasta fina de culoare verzuie. care este responsabil de actiunea antihelmintica. EMULSIA DE BROMOFORM Rp: Colesterol Ceara alba Lanolina Apa distilata Ulei de floarea soarelui 1g 1.curatarea semintelor .Mg. se tritureaza prin intermediul unei cantitati egale de zahar cristalizat pina se realizeaza o buna maruntire.s. nu si de tegumentul seminal intern. Se.

alb – galbuie . la loc racoros. acizi grasi saturati. Din reactiile acizilor grasi liberi si Ca(OH)2 rezulta sapunurile de calciu (agent emulsiv).miros puternic dupa agitare . Intrebuintare: . linoleic).emulsie vascoasa .se mai foloseste ceara sau Mg(OH)2 (lapte de Mg 10%) 11. .fazele se pot separa repede datorita cantitatii insuficiente de emulgator. . LINIMENTUL AMONIACAL Linimentum amonii Rp: Oleum Helianthi Stearina Solutio amonii hidroxidi diluta 74g 1g 25g Preparare: Stearina se dizolva la cald in ulei de floarea soarelui. LINIMENTUL OLEO – CALCAR Rp: Oleum lini 50 ml Solutio calcii hidroxilati 50 ml Preparare: Ambele componente se introduc intr-o sticla si se agita pina la obtinerea emulsiei. dupa racire se adauga NH3 diluat si se agita pina la emulsionare.Preparare: Colesterol+ ceara alba+lanolina => se dizolva in uleiul de floarea soarelui. care se sedimenteaza greu. linolic. plagi 10. care produce o emulsie de tip A/U Conservare: In sticle bine inchise. pe baie de apa.in tratamentul arsurilor Observatii: . Proprietati: . se emulsioneaza prin agitare pina la racire.este un preparat fluid utilizat pt. Se adauga apa distilata. Intrebuintari: .se poate adauga lanolina pentru a obtine un liniment cu o rezistenta corespunzatoare. Uleiul contine: gliceride ale acizilor grasi nesaturati (oleic.are culoare alb-galbuie .

SUSPENSIE CU FENOBARBITAL Rp: Natrii bromati (NaBr) Kali bromati (KBr) Amonii bromatii (NH4Br –sedativ) Cloral Hydrat (anestezic) Sirupi auranti (edulcorant) Phenobarbital (calmant al SNC) Aqua distillatae q. K.5% si se adauga siropul prescris. a fi suspendat. Proprietati: . Se aplica eticheta cu mentiunea „a se agita inainte de intrebuintare” .ad āā 3g 2g 20g 0.miros aromatic si de amoniac Conservare: In sticle bine inchise Intrebuintari: . Se tritureaza cu mucilag de metilceluloza 2.s. Se elibereaza in flacoane cu o capacitate mai mare decit continutul prevazut in reteta pt. 12. Dupa pulverizare se amesteca cu o cantitate egala de glicerina.lichid galbui . in consecinta nu poate fi prelucrat sub forma de suspensie. LINIMENTUM SAPONATUM CAMPHORATUM LIQUIDUM Rp: Spiritus camphoratum Spiritus saponatum Amonium hidricum solutum Oleum Rosmarini Oleum Thymi 240mg 680mg 65mg 10mg 1mg Preparare: Uleiul volatil se dizolva in amestecul de camfor. Solutia apoasa contine celelalte componente (Br.60g 120g M. Na.f. a perminte agitarea corespunzatoare. amoniu si clorhidrat) Preparatul se introduce intr-un flacon de 150 g pe a se putea face agitarea.Observatii: Se prepara in cantitati mici.s. se adauga amoniacul si se agita.are actiune antireumatica 13. intern 3lingurite/zi Preparare: Fenobarbitalul este solubil la 1000 parti pt.sol = d.

SUSPENSIE FLOCULATA Rp: Palmitat de cloramfenicol Tween 80 Carboximetil-celuloza Propilenglicol Sirop Tampon fosfat pH=8 Apa distilata 5. Se completeaza la 100g si se filtreaza.14.2% FR.0g 100. bine inchise. 16. Conservare: Se pastreaza in flacoane mici.. Se umecteaza cu glicerina.X Sinonim : Fenosept. d. SUSPENSIE CU OXID DE ZINC Rp: Sulf precipitat Oxid de Zn āā Talc Glicerina Alginat de Na pur Apa distilata M.75g 0. Se adauga apa prescrisa. Dupa 30 de minute de repaus se recomanda sa se tritureze din nou suspensia obtinuta.s.2% Solutio phenylhydrargyri boras 0.40g 20. plane. ferit de lumina. la Separanda. extern Preparare: S+ZnO+talc = se omogenizeaza in mojar cu alginat de Na. Mercasept Preparare: Phenylhydrargyri boras Aqua distillatae q.ad 0.0g 5g 10g 20g 2g 55g Suspensiile floculate sunt cele mai bune.50g 0.f.0g 10.s. pentru ca asigura o dispersie omogena.0g 40. 15. . sol.20g 100g Boratul de fenilmercur se dizolva in 90 g apa incalzita la aproximativ 50ºC. SOLUTIE DE BORAT DE FENILMERCUR 0. la loc racoros.

lanolina.Intrebuintari: Se utilizeaza extern . Proprietati: Solutie limpede.IX Rp: Chloroformium Aqua distillatae q.50g 100g Preparare: Cloroformul se agita puternic cu 10g apa.5% (apa cloroformata) Solutio chloroformium 0.f. la loc racoros si ferit de lumina. faza uleioasa contine grupari polare sub forma de acizi grasi.5 Pentru a mari aciditatea uleiului se poate adauga acid oleic astfel: la 1g se adauga 0.5% FR. se adauga treptat. cu exceptia celui din aluminiu .folosit la conservarea solutiilor .s. SUSPENSIA ULEIOASA pt.intra in compozitia picaturilor pentru ochi.ad 0.S. incolora. SOLUTIA DE CLOROFORM 0.sterilizarea miinilor si a plagilor . astfel se obtine o umectare a ZnO si o evitare a formarii de flocoane (aglomerari de particule). uleiul se poate asocia cu: stearat de Al. Intrebuintari: . 18.concentratia de ZnO . se pastreaza in flacoane colorate.natura uleiului . uz extern Rp: Zinci oxydi 20g Helianthi oleum ad 100g M. Conservare : Solutia de cloroform se prepara in cantitati mici. ceara.tehnica de suspendare In general.antifungic . In aceste cazuri ar trebui sa aiba un grad de aciditate pH=5-7.882 g ac.oleic Daca este necesara o crestere a viscozitatii. plane. gust dulce. exterm Uleiurile zincate sunt suspensii cu proprietati diferite in functie de: .dezinfectarea mobilierului si a intrumentarului medical. nas. bine inchise.antimicrobian . sub agitare restul de apa si se filtreaza. ureche 17. suspensia D. cu miros de cloroform.

4g 100.s. plane.aromatizant . in asociere cu ape aromatice (apa de melisa) Datorita actiunii antiseptice intra in compozitia unor ape de gura. emulsii de uz extern. propil paraben sau p-hidroxibenzoat de propil) Methylis parahydroxybenzoas (Nipagin. timp de cateva minute. fara miros Conservare: In flacoane de capacitate corespunzatoare.actiune bacteriostatica si fungica . SOLUTIA CONSERVANTA Solutio conservans Preparare: Propylis parahydroxy benzoas (Nipasol.antiseptic Se utilizeaza mai rar.anestezic al mucoasei gastrice . SOLUTIA DE ACETAT DE AMONIU 15% Solutio amonii acetatis 15% FR.solvent pt. 1-2 lingurite de 3-4ori/zi Frecvent se ut. 19.. bine inchise.se foloseste la conservarea alimentelor .25g 0. unguente. preparate cosmetice 20. linimente. la loc racoros.X Rp: Solutio amonii hydroxydi 100g/l Acidum aceticum 300g/l Aqua distillatae q.ad 0.0g Preparare: Amoniacul + ac. .7g 41. gust slab amar. Dupa racire se completeaza la 1000g. solutia obtinuta se neutralizeaza la hartia de turnesol rosie si se completeaza cu apa la 100g. ape aromate. Intrebuintari: .carminativ .75g 1000. siropuri. mucilagii. la foc mic.0g Substantele de dizolva prin incalzire in cantitatea de apa prevazuta. solutii extractive.s. metil paraben. Proprietati: Este un lichid limpede sau slan opalescent. parahidroxibenzoat de metil) Aqua distillatae q.ad 35.acetic + 20g apa se amesteca intr-un pahar conic si se incalzesc la fierbere pe sita. Dupa racire.

2 care contine sulfat de Al si acid tartric. la loc racoros. astringent. Conservare: In vase bine inchise. SOLUTIE DE HIDROXID DE CALCIU Solutio calcii hydroxydi o.s.Proprietati: Solutie limpede.5g 13. Alcatuit dintr-un comprimat sau o pulbere nr.5 g de acid tartric. apa de var . bine inchise.5g q. incolora sau slab colorata galben-verzui. q. Se agita din timp in timp pina la degajarea completa a dioxidului de carbon.diuretic .X -sinonim: apa de Ca. In farmacie. Intrebuintari: .se foloseste in intoxicatii cu formaldehida 21.0g 36.in afectiuni ale aparatului respirator . Se adauga acid acetic diluat.se foloseste extern ca astringent (decongestiv sub forma de comprese sau spalaturi – in tratamentul leziunilor cutanate neexsudative.15% FR. cu gust sarat. miros slab aceticm gust acru. Conservare: In sticle plane. contuzii.dezinfectant . miros slab acetic. traumatisme externe. Acestea se dizolva concomitent in apa si se obtine solutia de aceto-tartrat de aluminiu si un precipitat alb de sulfat de calciu care se indeparteaza prin decantare.1care contine acetat de Ca si un comprimat sau o pulbere nr. arsuri de gradul I. se filtreaza intr-un vas de dimensiuni mai mari. Intrebuintari: . incolora.X sinonim: solutie Burow 30. Se lasa in repaus la temperatura camerei. SOLUTIE DE ACETO-TARTRAT DE ALUMINIU Solutio aluminii acetico . la loc racoros. Apoi se adauga apa treptat su agitand se adauga carbonatul de Ca dispersat in 20g apa. !! Nu se foloseste ca atare ci se dilueaza de 10x. Proprietati: Solutie limpede. Rp: Aluminii sulfas Acidum aceticum dilutum Calcii carbonas Aqua distillatae Acidum tartaricum Preparare: Sulfatul de aluminiu se dizolva in 100g apa.s. Se filtreaza si la fiecare 100g se adauga 3. 22.tartarici FR. preparatul „Burow” = comprimate/pulbere.

laxativ sau purgativ.intra in componenta linimentului oleo-calcar. Conservare: Solutia de citrat de Mg se prepara numai la cerere deoarece fermenteaza usor si este invadata de microorganisme. Proprietati: Solutie limpede. Apoi se adauga treptat apa.0g Sirupus simplex 50. pina la dizolvare. sub agitare. Preparare: Oxidul de calciu se amesteca cu 5 g apa. APA DE MENTA Aqua Menthae Rp: Menthae Aetheroleum Talcum Solutio conservans 1g 10g 100g . pe nemancate. SOLUTIE DE CITRAT DE MAGNEZIU Solutio magnesii citratis FR.0g Citri Aetheroleum 0. in arsuri . Intrebuintari: . se agita si se lasa in repaus citeva ore. se administreaza.s. Suspensia se trece intr-un flacon de 100 ml.ad 100.0g Aqua distillatae q.1g Talcum 5.0g (?) Preparare: Acidul citric se dizolva in 200 ml apa (60-70°C).s.actiune astringenta 23. cu reactie alcalina. se adauga in portiuni mici carbinatul bazic de Mg.X Rp: Acidum citricum 25. se filtreaza si se completeaza cu apa la 350g. „in dosis plena” (toata cantitatea deodata) sau in 2 portiuni la interval de ½ ora 24.antidiareic . de obicei. incolora. Se adauga siropul simplu si uleiul de lamaie triturat in prealabil cu talcul si 20 ml apa. fara miros.5g Magnesii subcarbonas 15. Intrebuintari: . cu actiune cicatrizanta.inflamatii ale ale mucoasei gastro-intestinale .Rp: Calcii oxydum Aqua 2g q.

APA DE MELISA Aqua Melissae Rp: Melissae Aetheroleum 1g Talcum 10g Solutio conservans 100g Intrebuintare: carminativa diaforetica 26.ad 100g 100g 1000g Preparare: Produsul vegetal. APA DE TEI Aqua Tiliae Rp: Tiliae flos (IV) Alcoholum Aqua q.calmanta in stare de nervozitate extern: .X Rp: Saacharum Aqua distillatae q. plane. ferit de lumina Intrebuintari: .diaforetica in raceli.usor anestezic 25.sub forma de gargarisme sau spalaturi cu actiune antiinflamatoare.s. bine inchise.ad 64g 100g . 26.carminativ . se lasa la macerat in vas timp de 12 ore. apoi se supune antrenarii cu vapori de apa pina se obtin 1000 ml apa de tei.Solutia se pastreaza in sticle de capacitate mica.antispamodic . uscat si maruntit astfelt incat sa treaca prin sita IV.aromatizant .s. la loc racoros. SIROP SIMPLU irupus simplex FR. Intrebuintari: intern: . se umecteaza cu un amestec format din parti egale de apa si alcool.antiinflamator in afectiuni bronsice acute si cronice . angine. faringite .

In filtrat. 29. se dizolva. Intrebuintari: .ad 4. agitandu-se continuu.8g 98. actiunea antitusiva. 27. dezinfectant al cailor respiratorii.X Rp: Codeinum Alcoholum Sirupus simplex 0.X Sinonim: Sirop de Beladona Rp: . Se agita cu o bagheta pina la dizovare. fluidifiant in astm bronsic 28.0g 64. SIROP DE BALSAM DE TOLU Sirupus Balsami Tolutam FR.edulcorant la prepararea solutiilor de uz intern si drept componenta principala la obtinerea siropului prin amestecare. Intrebuintari: .2g 1.0g 100. se omogenizeaza prin triturare pina la dizolvarea completa a zaharului si se filtreaza prin hartie de filtru.0g Preparare: Codeina se dizolva in alcool si se amesteca cu siropul simplu Intrebuintari: .asociat cu infuzii. decocturi.0g Preparare: Tinctura de balsam de tolu se amesteca intr-un mojar cu carbonatul bazic de Mg si cu 20g zahar. Se completeaza cu apa incalzita la 70°C pina la 100g si se strecoara sau se filtreaza fierbinte.5g 1. restul de zahar si se completeaza cu apa la 100g.component al solutiilor de uz intern in traheo-bronsite acute si cronice !!! Nu se administreaza la copii sub 2 ani. Se adauga 30g apa. prin incalzire la aproximativ 40ºC. SIROP DE MATRAGUNA Sirupus Belladonnae FR.2% FR.s. apoi se fierbe 1-2 minunte.X Rp: Tinctura balsami tolutam Magnesii subcarbonas Saacharum Aqua distillatae q. se foloseste pt.Preparare: 36 g apa se incalzesc la 40-60ºC si se adauga zaharul. SIROP DE CODEINA Sirupus codeini 0.

40g de apa. D.8g Sirupi citri 10g Aquae menthae q. 5g tinctura de gentiana si se masoara in picaturi 1. cu gust dulce-amarui si miros de coji de portocala. In flaconul de expeditie se cantareste siropul de coji de portocala.5g Tinctura Gentianae 5.ad 100g M. Intrebuintari: . sirop cu mici portiuni de apa de menta.intern 2 linguri/zi Preparare: Extractul de beladona se pulverizeaza la mojar. Dupa omogenizarea amestecului in agitare se adauga solutia de fosfat de sodiu.ad 100.calmant si antispastic in afectiuni gastrice 31. Solutia finala nu se filtreaza si se elibereaza cu mentiunea „a se agita inainte de intrebuintare”. Se dizova in 30-60 picaturi alcool diluat in acelasi mojar.5g tinctura de nuca vomica (85 picaturi). galben-bruna. Clorhidratul de procaina se dizolva intr-un flacon in cativa ml de apa de menta si solutia obtinuta se aduce la semn in flaconul de expeditie.Tinctura Belladonnae Sirupus simplex 5g 95g Preparare: Tinctura de Beladona se amesteca cu sirop simplu si se omogenizeaza Intrebuintari: . Proprietati: Solutie limpede sau slab opalescenta.compenent al unor solutii de uz intern cu actiune antispastica 30. In final.tonic amar si reconstituant .sol. solutia se completeaza la masa ceruta cu apa de menta. eventual filtrata si se completeaza cu apa la 100g.f.s. Rp: Natrii monohydrogenophosphas | Tinctura Strychni | āā 1.S.s.0g Aqua q.0g Preparare: Fosfatul disodic cu 12 molecule de apa (sarea oficinala) se dizolva in aprox.0g Sirupi Aurantii corticis 40. SOLUTII MAGISTRALE CU EXTRACTE USCATE SI TINCTURI Rp: Extractii Belladonnae 1g Procaini hydrochloridi 0. Intrebuintari: . Solutia concentrata se aduce cantitativ in flacon pt.

32. pH neutru Intrebuintari: . Rp: Acidi acetylsalicylici 1g Sirupi simplex 10g Aquae q. SOLUTII MAGISTRALE CU SUBSTANTE GREU SOLUBILE SAU INSOLUBILE Rp: Phenobarbitali 0.SOLUTIE APOASA DE IOD IODURAT (LUGOL) Rp: Iodum Kalii iodidum Aquae I 1g 2g 97g II 2g 4g 94g III 5g 10g 85g . Dupa dizolvare completa.f.ad 20. se agita 10-15 minute. pH alcalin. Proprietati: Solutie limpede. Intrebuintari: .S. Solutia se filtreaza.s.f.ad 60g M.50g hidrogen carbonat de sodiu prin agitare Se adauga aspirina pulverizata.s.00g Aquae q. solutia se aduce peste siropul simplu cantarit in flaconul de expeditie si se completeaza cu apa la masa specificata. intern 2 lingurite/zi Preparare: Luminalul sodic se dizolva in 10 ml apa. gust amarui.20g Sirupi simplex 10.S.sedativ 33. intern 3 lingurite/zi Preparare: In 10 ml apa se dizolva 0. solutia se aduce cantitativ peste sirop in flaconul tarat si se completeaza la masa. Proprietati: Solutie limpede cu gust slab sarat si dulceag. sol D.sol D.Antigripal 34.00g M.

s. apoi se adauga iodul. cu miros caracteristic de camfor. Intrebuintari: .Preparare: Intr-un flacon tarat se dizolva iodura de potasiu.extern. antisclerotic. se adauga apoi apa distilata in mici portiuni si sub agitare pina la 100g. cu 0. antiseptic solutia apoasa mai diluata. licoare Hoffmann Rp: Aether Alcoholum 25g 75g Preparare: Se amesteca alcoolul si eterul. Proprietati: Solutie limpede. 10g 70g 100g caustic.in unele dermatoze. Proprietati: . SOLUTIE ALCOOLICA DE CAMFOR 10% Solutio camphorae spirituosa 10% sinonim= spirt camforat Rp: Camphora Alcoholum Aqua distillatae q. SOLUTIE ALCOOLICA DE ETER 25% Solutio aetheres spirituosa 25% sinonim= spirt de eter.15% iod = solutie folosita in tratamentul micozelor cutanate Preparare: Camforul se dizolva in alcool. miros caracteristic Intrebuintari: extern: intern: se foloseste ca antitiroidian. Proprietati: Solutie limpede. culoare brun-rosiatica. sub forma de picaturi 35. in frectii .ad. Dupa dizolvarea completa solutia se dilueaza cu restul de apa adaugata treptat si agitand. in eruptii cutanate pruriginoase 36.

GLICERINA FENICATA 5% Rp: Phenolum 5g Glycerolum q. ca antiseptic. SOLUTIE DE CLORURA DE AMONIU ANISATA Solutio ammonii chloridi anisata FR. neutra. sub forma de picaturi ca antivomitiv 38.X Rp: Aetheroleum Menthae Alcoholum 5g 95g Preparare: Uleiul de menta se dizolva in 90g de alcool si se completeaza la 100g..as 100g D. usor inflamabila.extern. Proprietati: Solutie limpede. Intrebuintari: - incolora.Solutie limpede. astm.s. cu gust si miros pronuntat de menta Intrebuintari: .se foloseste in frectii.ad 2g 6g 75g 100g Preparare: Uleiul de anason se dizolva in alcool. incolora.X Rp: Aetheroleum Anisi Ammonii chloridum Alcoholum Aquae q.extern – picaturi pentru ureche . colici biliare.expectorant . volatila. gastralgii 37.S.s.rol aromatizant . SOLUTIE ALCOOLICA DE ULEI DE MENTA Solutio aetheroleum menthae spirituosa 25% FR. aromatizant . ca revulsiv in dureri reumatice si diluat. Intrebuintari: .intern. se adauga in portiuni mici si sub agitare clorura de amoniu dizolvata in 40g de apa si dupa 24 de ore se filtreaza. cu miros pronuntat de eter si alcool. in lotiuni pt fata 39. cu reactie antispasmodica analgezica indicata in dureri coronariene.

antiinfectioase.01 – 0.025% • lactat de etacridina 0.10g Dinatrii hydrogenophosphas 0. borax 3%) 2.22g Natrii chloridum 0. PICATURI DE NAS CU CLORHIDRAT DE NAFAZOLINA 0.in afectiuni ale urechii (in otite medii). vagin. ZnCl2. cauterizari – se efectueaza in boli ulcerative ale vulvei. emoliente Se utilizeaza: • solutie de KMnO4 (permanganat de potasiu) 0. cu gust sarat Intrebuintari: aceeasi actiune ca produsul Rinofug actiune vasoconstrictoare si decongestionanta asupra mucoasei rino-faringiene 41. fenol. datorita actiunii bactericide a fenolului. dezodorizante.60g Solutio phenylhydrargyri boratis 0.Preparare: Fenolul se dizolva in glicerina incalzita pe baie de apa la 60ºC. decongestive. antipruriginoase. a prelungi timpul de contact al medicamentelor cu locul de aplicare. comprese – solutie apoasa de acid boric. Proprietati: Lichid limpede. realizarea igienei interne in cazul unor hipersecretii vaginale. cu miros caracteristic de fenol si cu gust dulceagarzator.ad 100. col uterin) dupa o prealabila spalare si uscare cu tampoane de tifon (ex: solutie apoasa de NaNO3 ? %. antimicotice. 3. vaginului si colului uterin (solutie concentrata de NaNO3.1% Rp: Naphazolini hydrochloridum 0. vascos. acetat de rezorcina.2% 1.72g Natrii dihydrogenophosphas 0.02% • carbonat acid de Na 2% Alte preparare pentru aplicare vaginala: 1. fara miros. Intrebuintari: . fenol. incolor sau slab roz. CuSO4.2 – 0. 40.00g Aqua distillatae q. SPALATURI VAGINALE (IRIGATII VAGINALE) Sunt utilizate pt. incolora. antiseptice.5% • clorura de benzalconiu 0. borax sau pansamente vulvo-vaginale Se utilizeaza pt.00g Solutie limpede. Substantele active administrate sunt: .1% • cloramina 0.s. badijonari sau pensulatii = cu solutii medicamentoase care se aplica pe suprafetele lezate (vulva. formol) .

degeraturi Preparate industriale: . cloramina B 0.rezine .Saliform 45. rineol. fam. dipenten) . pinen.Fenilbutazona unguent .5%. clorura de bezalconiu 0. felandren. CLISMELE (clistire.colina .alcooli terpenici (borneol. prurit.camfor 50% . evacuator sau pt.42. eminate ?) se folosesc in scop medicamentos. SOLUTIE PENTRU APLICARE URETRALA se foloseste in tratarea afectiunilor uretrale se folosesc substante antiinfectioase si astringente substante sub forma de irigatii sau instilatii in uretra sau in vezica urinara solutii utilizate: .analeptic cardiac si respirator .2 – 0.80% . fam.vitaminele B1.utilizat in sciatica.flavonozide .ulei volatil 0. nutritiv. in volum de 100 – 150 ml atunci cind administrarea pe cale orala sau parenterala nu este posibila.mucilagii .hidrocarburi terpenice (codinen. Lauraceae (arborele de camfor) Compozitia chimica a uleiului volatil: . FLORI DE MUSETEL Chamomillae Flores = capitule florale ale speciei Matricaria chamomilla.substante amare (matricina si matricarina) . clismele evacuatoare (purgative) se administreaza sub presiune (in jet) in volume mari de 250 – 1000 ml 44. eugenol. Compositae Compozitie chimica: . linalol. terpineol.actiune rubefianta/revulsiva . safrol) Actiuni si utilizari terapeutice: .C .20 – 0. CAMFOR = ulei volatil obtinut de la specia Cinnamomum camphora. explorarea radiologica a rectului si a partii inferioare a intestinului clismele medicamentoase si nutritive se administreaza picatura cu picatura.005% 43.permanganat de potasiu (KMnO4) 1:5000 sau 1:10000.

Ovestrol 46. cicatrizant. ca stomahic. Tilia tomentosa: .actiune spasmolitica dat.proantociani .flavonoide . RADACINA DE IPECA Specia Cephaelis ipecacuanha.zaharuri . Tilia cordata: .alcaloizi: emetina. actiune vomotiva (emetica) . se foloseste sub forma de infuzie sau extract.ulei volatil . antialergic. infuzie si pulbere compusa (Pulvis Opii et Ipecacuanha) 47. fara expectoratie) . extract..steroli .Tilia grandifolia (cu frunza >) Compozitia chimica: . cu frunza <) 3.extren:antiinflamator. flavonelor si cumarinelor .vitamina E .se foloseste sub forma de tinctura.mucilagii .acizi grasi Actiuni si utilizari terapeutice: .in doze mari.in tratamentul afectiunilor respiratorii (tuse seaca.intern.Tilia alba (tei alb) . antispastic si usor sedativ Sta la baza produselor : Romazulan.ulei volatil de musetel : Aetheroleum Chamomillae . cefelina Actiune si utilizari terapeutice: . .actiune expectoranta .Tilia parvifolia (paduret.saponine . FLORI DE TEI Tiliae flos 1. familia Rubiaceae Compozitia chimica: . Tilia platyphyllos: .Tilia europaea (tei rosu) .taninuri .Tilia argentea (tei argintiu) 2.

intra in compozitia apei aromatice de tei 48.neacoperite (compressi) .Actiune si utilizari terapeutice. SUSPENSIILE = preparate farmaceutice constituite din una sau mai multe substante active insolubile. hidroalcoolice sau eteroalcoolice. pectoral. COMPRIMATELE = preparate farmaceutice care contine doze unitare de una sau mai multe substante active.acoperite (compressi obducti) 50. calmant. Produsele vegetale se maruntesc si se trec prin site.are actiune usor sedative a SNC .intra in compozitia ceaiurilor: sedativ.decocturi Sunt lichide limpezi sau slab opalescente. Conservare: Se prepara in cantitati mici si se pastreaza la temperaturi scazute. Se obtin prin comprimarea unui volum constant de substante active asociate sau nu cu substante auxiliare si sunt destinate administrarii pe cale orala. avand culoarea. Comprimatele pot fi: . Culoarea.infuzii . infuzarea sau decoctia produselor vegetale. sudorific . obtinute prin extractia produselor vegetale Prepararea tincturilor se efectueaza prin: . . opace si omogene dupa agitare. suspendate intr-un mediu de dispersie lichid si destinate administrarii interne sau externe.in afectiuni bronsice . 49. TINCTURILE = preparate farmaceutice lichide sub forma de solutii alcoolice. gustul si mirosul sunt caracteristice componentelor. SOLUTII EXTRACTIVE APOASE = preparate farmaceutice lichide obtinute prin macerarea.macerate . Pe eticheta recipientelor care contin suspensii trebuie sa se mentioneze „A se agita inainte de administrare” 51. Sunt fluide. Pot fi: . gustul si mirosul caracteristice componentelor extrase din produsul vegetal.

percolare Sunt lichide limpezi. la temperaturi de pina la 50ºC) Extractele fluide: limpezi. Prin diluarea cu apa. coloratae. la fel ca tincturile + se supun la unele tratamente de concentrare prin distilare sau presiune redusa. obtinute prin extractia produselor vegetale cu diferiti solventi.extracte fluide (se obtin ca tincturile) . miscibile cu solventul folosit la preparare. semisolide.tinctura de opiu .extract moale de odolean/valeriana (Valerianae rhizoma cum radicibus) 53. atit cele moi.. moi sau uscate.tinctura de coji de portocala .extracte uscate (se obtin. cat si cele uscate. Preparare: Extragerea lipidelor se face prin: . 52.macerare (10 zile la temperatura camerei) . cu mirosuri si gusturi caracteristice componentelor produsului vegetal din care s-au preparat si solventului folosit la extractie. au miros si gust caracteristic componentelor Extractele moi: vascoase.macerare repetata . unele tincturi devin opalescente sau se tulbura Exemple: .tinctura anticholerina (tinctura Davilla) .tinctura de menta (sau de izma) . urmata de evaporarea partiala sau totala a solventului si aducerea masei reziduale sau a pulberii la concentratia sau la consistenta prevazuta. LIPIDE = sunt esteri ai regnului vegetal sau animal.extragerea cu solventi organici Exemple: .extracte moi . localizate in regnul vegetal in seminte si fructe (pulpa).tinctura de balsam de Tolu . iar in regnul animal in tesutul adipos si in ficat.topirea si fierberea cu apa . colorate uniform Extractele uscate: sunt pulberi higroscopice Exemple: .tinctura de matraguna (sau de belladonna) .extract fluid de crusin .extract uscat de matraguna .presare la rece sau la cald . EXTRACTE VEGETALE = preparate farmaceutice fluide. colorate. Pot fi: .tinctura de valeriana (sau de odolean) etc.

Amygdalae oleum = ulei de migdale .variaza in limite fr. Specia de albine: Apis mellifera.intrebuintata la prepararea : unguentelor.ceride (miricina 70 -75%. fam. emplastrelor. 5. Apideae .nu este sicativ 3. Sesami oleum = ulei de susan Cacao oleum = unt de cacao arborele Theobroma cacao. Olivae oleum = ulei de masline .1. 6.90% amestec de ceride si steride . in functie de metabolismul oilor . cerina 18%) Actiune si intrebuintari: . cremelor.specia Amygdalus communis (var. - Helianthi oleum = ulei de floarea soarelui specia Helianthus annuus. amara) 4. Sterculiaceae in farmacie. pastelor epilatoare 55. 7.specia Olea europea .ceara se obtine prin fierberea in apa a fagurilor. var. fam. largi.colectata la prelucrarea lanii si purificata Compozitia chimica: .in FR. LANOLINA Adeps lanae / Cera lanae . ceratelor.actiune emolienta . Bovidae. .X – Helianthi oleum neutralisatum 2. fam. CEARA Cera flava = ceara de albine Produs de secretie al organismului albinelor lucratoare. Euforbiaceae purgativ drastic Cetaceum = grasime extrasa din cavitatile pericraniene ale speciei Physeter macrocephalus (casalotul) 54.3% alcooli liberi . Asteraceae ulei semisicativ in FR.secretia glandelor sebacee ale oilor – Ovis aries . fam. Butyrum cacao Ricini oleum = ulei de ricin specia Ricinus communis.X = cera flava = ceara galbena Compozitie chimica: . fam. gen Ovis .1 -2% acizi grasi liberi . dulcis.

L-prolina .dihidrosterol . dar si datorita proprietatii sale de a se solidifica 57. unguente . lanolina anhidra sau 27% pt. granule.agent de stabilizare a emulsiei pt. 6 Conditii de puritate: .colesterol .in tehnica farmaceutica ca baza pentru unguente terapeutice sau cosmetice 56.emolienta Intrebuintari: . cartilaje.glicocol . dihidrosterol .polimer filiform .glicina .nu se admit substituiri cu glicerina. cetilic sau cu sterolii – colesterolul. ovule. uscare. lanoceric si lanopalmitic cu alcool cerilic. film protector al tegumentelor .5 colestadien) .p-hidroxiprolina Actiune si utilizari: . pulbere Compozitie chimica: . lanolina hidratata Actiune: . gama-lanosterol. lanosterol. GELATINA Este un produs care se obtine prin hidroliza partiala a colagenului din tesuturile animale (piele. urmata de o extractie cu apa fierbinte.folosita in microbiologie. Prezentare: placi.agent de emulsionare . uz extern . parafina. saruri de amoniu sau prezenta oxidantilor sau a apei mai mult de 1% pt.folosita la prepararea capsulelor gelatinoase si a drajeurilor enterosolubile . sapunuri. oase). solutii.Predomina esterii acizilor ceratic.hidrocarburi parafinice Calitatea lanolinei se apreciaza ca punct de plecare 2-4 zile – indice de refractie – indice de saponificare 94 – 106 – indice de iod 18 – 32 – indice de petrol max.alcooli alifatici .cetone steroidice(3. PRODUSE CU ACTIUNE FIZICA .alcooli terpenici: lanosterol. apoi purificare.excipient la prepararea masei gelatinoase pt: supozitoare. dihidrogeno-sterol Insaponifiabilul este alcatuit din steroli: .are proprietati hemostatice si este utilizata sub forma de: bureti gelatinosi (Gelaspon). fiind un mediu nutritiv bun.

in intoxicatii cu morfina. cianuri.substante de natura flavonica. purgativa.are proprietati sicative .1. sporii nu sunt toxici . 58. saruri de mercur Administrare: . plumb.. in principal: licopodina.folosita in tabagism si alcoolism . fosfor. CARBUNELE MEDICINAL Carbo medicinalis . clamatina (in total cuprinde 35-40 de alcaloizi). antitumorala. fitosterine .65% geloza (poligalactan – format din agaroza si agaropectina) .substante minerale azotate . Gelidiaceae. fam. In Marea Neagra creste Phylophora rubens var. diareilor . triterpenica . colitelor de fermentatie.sub forma de pulbere sau comprimate .adsorbant .sporii contin acizi grasi. antireumatismala .este o planta toxica datorita alcaloizilor continuti. produsul Carbo activatus se foloseste pt.substante minerale .de natura animala: Carbo animalis Prin tratarea cu vapori de apa la o temperatura ridicata se obtine Carbo activatus Actiune si utilizari: . a unor substante cu miros neplacut) 59.apa .in farmacie si in laborator. Licopodium: spori de pedicuta/bradisor/cornisor/brinca-ursului etc.utilizata la conspergarea pilulelor .adjuvant in tratamentul: infectiilor intestinale.de natura vegetala: Carbo ligni .antiseptic .diuretica. nervosa Se prezinta sub forma de: sub formă de filamente. clavatoxina. ciuperci otravitoare.glucide . fulgi sau pudră Compozitie chimica: . acizi esterificati.poliholozide min.pigment galben Utilizari: .antidiareic . Specie: Lycopodium clavatum. AGAR – AGAR Substanţă gelatinoasă extrasă din alge marine comestibile: Gelidium spp.se foloseste ca pulbere sicativa pentru pudrarea copiilor contra transpiratiilor . stricnina.in industria metalurgica se foloseste la prepararea formelor in care se toarna fonta. fam. Lycopodiaceae Compozitie chimica: . arsen. purificarea unor substante ( adsorbtia colorantilor.intra in categoria substantelor protectoare si absorbante .

datorita proprietatilor sale de a absorbi apa si de a se umfla se intrebuinteaza in terapeutica ca laxativ (in pansamente gastro-intestinale) . fam.la prepararea unor creme si unguente fara grasimi . APA OXIGENATA 3% (Solutie diluata de peroxid de H) . amidon . oxidaze. Fabaceae Compozitie chimica: .este folosit in microbiologie datorita proprietatii de a-si mentine consistenta solida la 37°C 60.fractiuni poliholozidice : basorina – fractiune insolubila – si tragacanthina – fractiune solubila .este un polizaharid natural .la fabricarea tusurilor si cernelurilor .in industria textila la apretarea tesaturilor . emulsiilor. ca material agregant .. GUMA TRAGACANTA Tragacanthae gummi Astragalus spp.spre deosebire de guma arabica.apa.este compusă din săruri alcaline şi acid poliarabic .urme de lipide Actiune si utilizare: .sub forma de mucilagiu.bun mediu de cultura .in tehnica farmaceutica se folsoeste dezenzimata fie prin incalzire la 100ºC timp de 30 de minute. fam.enzime :amilaza.. Fabaceae Compozitie chimica: . peroxidaze (mai ales) Actiune si utilizare: . nu contine enzime Actiune si utilizare: . substante minerale.la prepararea supozitoarelor.polizaharidul este compus din din: L-arabinoză. fie prin expunere la soare timp de 5 ore 61.sub forma de mucilagiu – ca agent de emulsionare in cazul uleiurilor si substantelor rezinoase . in tratarea iritatiilor mucoaselor si la prepararea comprimatelor si emulsiilor . GUMA ARABICA Gummi arabicum Exsudat solidificat provenit din tulpinile si ramurile speciei Acacia senegal.folosita in industria textila si alimentara 62. L-rhamnoză şi D-acid gluconic în raport de 3:3:1:1 . D-galactoză.

5 – 1% metilrozanilina . RIVANOL 1‰ etacridina este o pulbere galbena solutiile dau culoarea galbena cu fluorescenta (galben-verzui) greu solubila in apa (500 – 1000 ml).se foloseste in solutie de 1‰ Actiune si utilizare: . de aceea se mai numeste si apa oxigenata de 10 volume. tegumentelor.Rp: Perhidrol 10g Apa distilata ad 100g se obtine prin diluarea a 10g de perhidrol (solutie concentrata de peroxid de H) cu apa distilata pina la 100g . de aceea la preparare se foloseste apa fierbinte pt.dezinfectant si decolorant . VIOLET DE GENTIANA 0. marirea solubilitatii .perhidrolul este apa oxigenata de 100 de volume (se pastreaza la Separanda) . 63.prin descompunere totala 1 ml solutie degaja aprox.prezinta actiune de distrugere a coagulilor sangvini si de aceea se foloseste la dezlipirea pansamentelor si curatarea ulceratiilor si abceselor. cailor urinare este folosit in infectii urinare. ALBASTRU DE METILEN 1% solutia 1% prezinta efect antiseptic la nivelul : mucoaselor. uz extern se foloseste in concentratii de 2.in farmacie. in diverse teste functionale. se gaseste H2O2 3% Actiune si utilizare: .antibacterian puternic la nivelul tegumentelor .5% 65. omogenizare .intern se foloseste in dizenterii .dupa utilizare indelungata pe plagi poate intirzia cicatrizarea - 64.eficace in curatarea ranilor .solutia obtinuta se amesteca usor pt. 10 ml oxigen. . iar pt.folosit in eczeme si rani infectate .antiseptic asupra germenilor G(+) .

Cantitatea aceasta reprezinta doza pentru 1 litru de solutie. 69) 67. Este o 2g 4g 6g .se fac solutii sterile. ACID BORIC 3% este numai antiseptic este bine suportat de piele si mucoasa se foloseste in concentratii de 3%. se prepara in cantitati mici si la nevoie. 68. cu reactie slab acida se foloseste pe suprafete intinse. intrucit peste aceasta concentratie recristalizeaza se dizolva la cald – se dizolva acid boric in apa la fierbere. incolora. are actiune toxica PULBERI OFICINALE (67. se amesteca si se cerne prin sita V. stomatite 66. totodata realizandu-se si o sterilizare a acestuia dupa racire. solutia obtinuta se completeaza la volum cu apa distilata si se filtreaza cu hirtie de filtru solutie limpede.5 – 1% efect puternic fata de germenii G(-) folosit: plagi infectate. dermatite.- antiseptic antimicotic se foloseste in concentratii de 0. dermatomicoze. s-a observat ca. pe arsuri 1kg contine: 30g tetraborat de Na si 970g apa se mai poate folosi in unguente 10% efect antiseptic la nivelul ochiului 3% . PULBERE ALCALINA Pulvis alcalinum sinonim: pulbere alcalina pentru solutie Bourget Rp: Natrii sulfas anhydricus (V) (Sulfat anhidru de Na) Dinatrii hydrogenophosphas(V) (Fosfat acid de Na) Natrii hydrogenocarbonas(V) (Bicarbonat de Na/ Carbonat acid de Na) Preparare: se introduc in mojar in ordinea crescatoare a cantitatii. in timp. deoarece solutia poate fi invadata de microorganisme se pastreaza in sticle inchise etans (dop de sticla) trebuie folosit cu prudenta.

Capsula alba care se dizolva impreuna cu apa produce efervescenta.5g. se administreaza in timpul sau dupa masa. Conservare: Intrebuintari: are actiune laxativa si purgativa in functie de cantitate. este stimulent al functiilor hepato-biliare (actiune coleretica si colagoga). Nu se elibereaza intr-un singur pachet pentru ca in prezenta aerului. 69. Are actiune laxativa si in momentul administrarii. . se elibereaza din farmacii in pachete de 12g si un pachet se dizolva intr-un litru de apa. se dizolva separat fiecare capsula in 100ml H2O (apa si se administrează succesiv. ferite de lumina 68. se descompune cu eliberare de CO2.pulbere cristalina. PULBEREA LAXATIVA EFERVESCENTA Pulvis effervescens laxans = pulbere Seidlitz Rp/ secompune din 2 pulberi: CAPSULA I – culoare albastra : . iar solutia are reactie slab acida. Se prepara la nevoie. PULBEREA DE OPIU SI IPECA Pulvis opii et ipecacuanhae Rp: Opium pulveratum (VII) Ipecacuanhae radix (VII) Zaccharum lactis 10g 10g 80g .sulfat de sodiu 2g. in cantitate de 250ml in vase bine inchise. CAPSULA II – culoare alba : acid tartric 6g.bicarbonat de sodiu 6. Ambele capsule constituie o doza. cu gust sarat amarui si cu reactie slab alcalina. începând cu soluţia alcalină.

se adauga succesiv pulberea de radacina de ipeca si pulberea de opiu. ulcer. gust amar. care. Cantitatea de mucilagiu obtinuta este de 3:10 Radacina astfel maruntita se spala repede pe o sita sau pe un tifon.previne umiditatea impermeabilizand peretii stupului .antidiareica .antiinflamatoare Intrebuintari: .intra in compozitia ceaiurilor pectorale .s. se trece apoi prin sita I. rame si scandurile podului stupului. Este o pulbere brunacenusie. gelifica impiedicand recoltarea mucilagiului. Acest macerat se prepare numai la rece deoarece radacina de nalba contine amidon. fiecare celula a fagurilor este captusita cu un strat subtire si uniform de propolis. pe pereti. Se pune intr-un tifon si se suspenda in vasul cu apa. 30 de minute Solutia obtinuta se decanteaza.este utila in gastrite.emolienta . duodenite. se adauga restul de lactoza si se cerne prin sita VII. la cald. in dulapuri . Se conserva in vase bine inchise.VENENA”. cu miros de opiu. ferit de lumina. 70. deci se elibereaza conform legii 73.ad 50g Preparare: Radacina de nalba se marunteste in fragmente de 2 – 2. se omogenizeaza. intr-o cantitate de pina la 3 grame. dar se poate totusi elibera pe reteta fara timbru sec. De asemenea. PROPOLISUL Este numit si cleiul de albine.sub forma de macerat 1-3% in inflamatii ale cailor respiratorii si de macerat 20% in gargarisme (extern) . desi contine 1% morfina si face parte dintre substantele stupefiante. ALTHAEA OFFICINALIS Nalba Mare Fam. Se foloseste in afectiuni ale cailor respiratorii. Aceasta este medotoda per descensum 71. stomatite Rp: Althaea radix pulbere 3g Apa distilata q.. se gaseste raspandit in interiorul stupului.contine cantitati mari de mucilagii Actiune: . Acest produs biologic al familiei de albine indeplineste multiple functii in interiorul stupului: . pt. cu aspect omogen. se strecoara prin tifon acoperit cu un strat subtire de vata. Macerarea se face la temperatura camerei. enterocolite. ca expectorant si calmant al tusei.5 mm.asigura etanseitatea stupului fata de curentii de aer .Se introduc intr-un mojar 10g lactoza. a indeparta impuritatile. Malvaceae Compozitie chimica: .

Compozitia chimica: . familia de albine de urmarile descompunerii prin putrefactie a acestora. dar se considera ca albinele il prepara prin prelucrarea produselor rasinoase si balsamurilor culese de pe plante si. Este un produs de digestie al albinelor si este cules de pe cel puţin 20 de specii de arbori. propolisul contine: • rezine si balsamuri ~55% • uleiuri eterice 10% • ceara 30% • polen 5% • oligoelemente: siliciu. de asemenea. cadmiu. calciu. antitoxice si antiinflamatorii - . . moment in care acesta devine plastic Cantitatea de propolis care se poate obtine de la un stup variaza de la o regiune la alta. de rasini si balsamuri. protejand. este greu solubil. putandu-se recolta 100 – 400g. in special de pe mugurii de plop şi de arin. cupru. Insusiri fizice: . P • derivaţii flavonici • acidul ferulic (activ contra germenilor Gram pozitiv şi Gram negativ) • aminoacizi • fermenti • substante antibiotice • acizi si acizi aromatici Compozitia chimica ii confera propolisului inalte si variate insusiri terapeutice Actiune: . wolfram.propolisul se prezinta ca o masa lipicioasa de culoare variabila intre verde. Materiile rasinoase astfel culese sunt amestecate de albine cu secretii salivare si ceara. in zilele calduroase. drojdii si mucegaiuri. iridiu. mugurii şi scoarţa coniferelor şi a plopilor. . staniu.asigura o foarte buna antisepsie fata de multe bacterii. de pe frunzele.purifica aerul din stup prin uleiurile eterice si balsamurile sale care se evapora Provenienta propolisului este discutabila. iar la temperaturi scazute devine tare si casant. care nu pot fi evacuati.compozitia chimica este foarte complexa si variaza cantitativ si calitativ de la o regiune la alta si de la sezon la sezon. care se inmoaie la 37ºC. fier. magneziu.opreste dezvoltarea mucegaiurilor pe pereti si rame cu el. albinele acopera daunatorii patrunsi in stup si omorati. aur.este radioopac. a salicaceelor (salcii) si a prunilor. . strontiu • vitamine: A.se solubilizeaza in alcool si eter. . cand temperatura este mai mare de 20°C. C. arsen. chiar si la cald. prin prelucrarea polenului. Producerea propolisului se face in acelasi timp cu cea a mierii si se realizeaza de catre albine specializate. maro si negru . B. vanadiu. astfel. cobalt. aluminiu. insa in apa.are proprietati antivirale. avand pronuntate proprietati antiseptice .mirosul propolisului este aromat. .in mare. molibden.

degeraturi.dermatologie .ulei propolizat Cu toate ca nu se poate vorbi de o toxicitate a preparatelor de propolis. cu miros de propolis si eter. la mojar. acestea sunt preparate solide (paste. Se mai pot prepara: . 30 de tipuri de virusuri (incluzand si varietatile lor) sunt distruse de catre propolis.- - studiile moderne privitoare la proprietatile propolisului au aratat ca nu mai puţin de 21 de bacterii.chirurgie . UNGUENT SIMPLU 10% . Este foarte util in vindecarea ranilor produse cu arme de foc. Se amesteca pina la omogenizare si se obtine un unguent omogen de culoare galbui inchis.pasta din propolis brut . a plagilor etc.eter propolizat . mai ales in ceea ce priveste terapia bolilor de piele. 2.stomatologie 72. intrebuintarea lui in scopuri terapeutice se va face numai cu avizul medicului si sub supravegherea acestuia. Se obtine o masa vascoasa care este propolisul pur. Este de datoria specialistilor sa acorde mai mare importanta acestui drog. unguent din extract eterat de propolis: . se toarna intr-o capsula de portelan sau intr-un mojar.se iau 50 ml extract eterat (preparat din 20 – 30g de propolis la 100 ml eter). unguent din extract alcoolic de propolis: . a se evapora alcoolul. Este atestata valoarea terapeutica a propolisului in: . solutii) Exemple: 1. 9 specii de ciuperci parazite. cat si in cea veterinara.ginecologie . Desi rezultatele terapeutice obtinute pina in prezent in diferite tari sunt pozitive. precum si in cicatrizarea operatiilor. au fost preparate mai multe forme medicamentoase avand la baza propolis. arsuri. ca orice drog natural si propolisul patrunde destul de greu in practica medicala. datorita utilizarii excesive a chimioterapiei si a antibioterapiei. In general. se evapora eterul la jumatate si apoi cei 25 ml de extract concentrat se amesteca cu 100g vaselina. unguente) sau lichide (extracte. 3. Peste propolis se adauga 5 – 10g de vaselina alba (sau unguent simplu). Se obtine un unguent omogen de culoare galben-bruna. de posibilitatile de administrare interna si de aplicare externa a propolisului. care este cel mai puternic medicament antiinfectios cunoscut bun stimulator al refacerii tesuturilor afectate de rani. mai ales. Se aseaza vasul pe baie de apa la 40 .se iau 100 ml extract alcoolic de propolis 20%.50°C pt. cu miros placut. taieturi si. aromat. Propolisul vindeca mucoasa bucala si inlatura sangerarile gingiilor.fiziologie . Intrebuintare: Tinandu-se seama de multiplele posibilitati de aplicare terapeutica atat in medicina umana. Balsamul de propolis protejeaza impotriva radiatiilor Roentgen si de alta natura.emulsie de propolis .

f. aceasta se incearca luand o cantitate mica de unguent care se agita cu alcool de 90° si care nu trebuie sa se coloreze in prezenta a 1-2 picaturi de fenolftaleina.X prevede ca atunci cand intr-o reteta nu se specifica baza de unguent. In amestecul obtinut pe baia de apa se adauga in fir subtire si agitand continuu cu un pistil sau cu o spatula de portelan. o solutie de NaOH diluata cu restul de apa.0g Oleum odorantum q. lanolina si vaselina se topesc pe baie de apa si se amesteca pina la omogenizare si racire unguentul simplu trebuie sa corespunda prevederilor din FR. sa se foloseasca unguentul simplu. incorporarea diferitelor substante active. NITRAT DE ARGINT 1% Argenti nitras 1% .ad 100g . Unguentul din capsula se trece cantitativ intr-un mojar incalzit si se amesteca pina la racire. FR. sa fie omogen. colir Rp: Argenti nitras Natrii nitras Aqua distillatae Preparare: 1g 1g q.oculoguttae. cu miros caracteristic slab. 73. unguent Preparare: Acidul stearic.0g Glycerolum 60.95ºC. incorporarea lui in intreaga masa de unguent.Unguentum simplex 10% 1. 2. Se continua agitarea energic la cald inca cateva minute pina la saponificarea completa.s M. aceasta se cunoaste prin faptul ca masa devine consistenta si fara reactie alcalina. apoi se adauga parfumul si se continua amestecarea pt. Rp: Adeps lanae anhydricus Vaselinum album - 10g 90g baza de absorbtie. Se foloseste ca baza de unguent pt. incalzita la aceeasi temperatura.s. Unguentum Rp: Acidum stearicum 15.X.0g Aqua distillatae 30.0g Natrii hydroxide 1. alb-galbui. glicerina si o parte din apa (~20g) se incalzesc intr-o capsula pe baie de apa la o temperatura de 90 . de consistenta semisolida.

conservantii (nipagin si nipasol).S. prevenirea oftalmiei nou-nascutilor . 75. unguent D. . Cand coloidul disperseaza greu protargolul are tendinta de a se aglomera si foarte greu se disperseaza apoi. se adauga apa incalzita la ~70ºC si se tritureaza. se omogenizeaza cu o bagheta de sticla. daca mai este nevoie. iar in prezenta azotatului de Na. Utilizare si administrare: .3%.3. Nu se filtreaza solutia. apoi. Nu se filtreaza deoarece coloidul poate fi retinut in porii filtrului prin fenomenul de adsorbtie. imediat dupa nastere 74. se filtreaza pH-ul optim care asigura stabilitatea colirului este 6.00g Aqua distillatae q. care serveste la izotonizare. La dizolvarea azotatului de Ag in apa se obtine un pH=5. Nu se agita.se utilizeaza in scop profilactic pt. pH-ul creste la 6. Sticla trebuie bine curatata deoarece urmele de materie organica produc reducere sau precipita nitratul de argint. extern Preparare: Intr-o capsula de portelan incalzita in prealabil si cantarita se pun amidonul.02g (Nipasol) Glycerolum 93.ad 1g 100g Apa distilata fiarta si racita se aduce intr-o capsula. se trece intr-o sticla neutra.Azotatul de Ag si azotatul de Na se dizolva in 90g apa distilata fiarta si racita.18g (Nipagin) Propyl p-hydroxibenzoatum 0.ad 100. asigurandu-se astfel stabilitatea preparatului Conservarea se face in vase din sticla bine inchise. se presara protargolul. Se completeaza la 100g apa. solutia spumifica.s. Variatiile de temperatura miscoreaza stabilitatea solutiei coloidale. fara a se amesteca.f. SOLUTIA DE PROTARGOL Rp: Proteinat de Ag Apa distilata q. lucru care se observa prin tulburare sau formare de precipitate.00g M. Se utilizeaza ca dezinfectant.se administreaza cate o picatura in fiecare ochi.00g Metyl p-hydroxibenzoatum 0. UNGUENT CU GLICERINA Unguentum gliceroli Sinonim= glicerolat de amidon Rp: Amylum tritici 7.s. bruna si sterilizata. se izotonizeaza cu NaNO3 1. Se prepara la nevoie. se lasa 10 – 20 de minute in repaus.

Utilizare: .baza de unguent hidrofil in asociere cu alte substante medicamentoase 76.s.Se lasa in repaus 10 minute.X prep. cu sau fara adaos de conservanti. 77. continuandu-se incalzirea pe sita de azbest. obtinandu-se o masa omogena.5g Se ontine alcool de 70º.ad 100g . ajustarea pH-ului • agenti antimicrobieni Tehnica prepararii: Solutia oftalmica apoasa se prepara prin dizolvarea substantei medicamentoase in apa distilata sterila (fiarta si racita).5g 32. solutii izotonice tampon sau ulei de floarea soarelui. Se completeaza la 100g cu apa incalzita la 70°C si se amesteca pina la racire. COMPONENTA SOLUTIEI OFTALMICE  substante medicamentoase  vehicul: • apa distilata proaspat fiarta si racita • apa din fiole • ulei de floarea soarelui neutralizat si purificat  substante auxiliare: • solubilizanti • izotonizanti • conservanti • agenti pt. excitant. 78. in doze mici Extern. SOLUTIE ALCOOLICA DE CAMFOR 10% Solutio camphorae spirituosa 10% FR.de volume Rp: Alcool 96° Apa distilata 67. amestecand pina la gelificare. aplicat sub forma de comprese sau frectii. Este un bun vehicul pt. are actiune de stimulant.X sinonim= spirt camforat Rp: Camphorae 10g Alcoholum 70g Aquae q. se adauga glicerina incalzita pe baia de apa la 90°C. Intern. are actiune revulsiva si antiseptica. dupa care se completeaza la masa prevazuta. alcoolul diluat se foloseste la prepararea tincturilor si a extractelor. In farmacie. prepararea unor potiuni. ALCOOL DILUAT Alcoholum dilutum FR. in solutii izotonice.

preparate farmaceutice lichide de consistenta siropoasa.spalaturi bucale. !!Ordinea de amestecare trebuie respectata altfel camforul se dizolva mai incet.solventii cei mai folositi: apa. uleiuri vegetale. COLUTORIILE . antimicrobieni potriviti . comprese umede.preparate farmaceutice lichide sub forma de solutii. • calmant al pruritului • antiseptic cu actiune locala in diverse afectiuni dermatologice • degeraturi • cosmetica 79. conservanti.medicamente lichide destinate spalarii cavitatii bucale prin barbotarea aerului . Rol: mediu optic.picaturile pentru urechi sub forma de solutii se prepara prin dizolvarea substantei active intr-un vehicul corespunzator format din unul sau mai multi solventi si completandu-se la masa prevazuta.nu se inghit 81.se pot folosi substante auxiliare: solubilizanti.Preparare: Se dizolva camforul intr-o cantitate mica de alcool peste care se adauga apa in mici portiuni.5 . impiedicand uscarea portiunii expuse la aer. gingiilor. inlocuind lacrima. Conservare: Se pastreaza in vase inchise. materii proteice care maresc vascozitatea lichidului lacrimal si lizozim – enzima cu actiune antibacteriana 80.extern: • in frictiuni. lotiuni. Nu se admite folosirea parafinei lichide . la loc racoros (8-15°C) Utilizare: . destinate badijonarii cavitatii bucale. glicerol. . vascoase. sub agitare si se filtreaza. Lacrima = secretia glandei lacrimale. care acopera permanent suprafata globului ocular. alcool diluat. metabolic si de protectie Compozitie: saruri minerale. LACRIMILE ARTIFICIALE = solutii oftalmice sterile folosite pentru tratamentul ochiului uscat. faringelui 82. OTOGUTTAE . numite si „apa de gura” . propilenglicol.pH-ul trebuie sa fie 5 – 7. GARGARISME . gripa. • ca revulsiv in dureri reumatismalem raceli. emulsii sau suspensii destinate administrarii in conductul auditiv extern .

intern Compenentele solide se tritureaza la mojar pina amestecul se fluidifica si devine transparent. Solutia 1 + solutia 2 se amesteca si se adauga solutia alcoolica de ulei de menta. dupa triturare in mojar. i anumite proporti si la anumite temperaturi. Solutia adera la mucoasa nazala.solutiile alcaline nu sunt indicate. suspensii. Indicata in procese inflamatorii ale mucoasei cailor respiratorii. APA DE GURA Rp: Borax 3g Clorat de potasiu 3g Spirt de menta 10% V guttae (5 picaturi) Glicerina 5g Apa distilata q. 84. faringita. Intrebuintare: .actiune antiseptica datorita boraxului si astringenta datorita cloratului de K . MEDICAMENTE INJECTABILE = preparate sterile apte pt. a fi injectate sau implantate in tesuturi. antiseptica.. ca favorizeaza dezvoltarea bacteriilor.ad 100g Preparare: Boraxul se dizolva cu apa distilata la cald si la solutia obtinuta se adauga glicerina. asociate itre ele. inflamatii ale gingiilor 84. PULBERI CU SUBSTANŢE CE PRODUC AMESTECURI EUTECTICE Unele substant organice.S. unde se elimina sau se absoarbe apa. Cloratul de potasiu se dizolva intr-o alta cantitate de apa la cald pe baia de apa.s. pt.folosita in badijonarea cavitatii bucale in afte.2g Ulei de floarea soarelui q. Se prezinta sub forma de solutii. laringita. are actiune usor analgezica. Solutia grabeste refacerea mucoasei. Spre deosebire de amestecul umezit. amestecul eutectic se inmoaie sau se lichefiaza datorita scaderii punctului de topire si acesta corespunde temperaturii celei mai joase (Necrasov). .ad 100g D. Rp: Camfor 1g Mentol 1g Fenol 2g Timol 0. Se adauga ulei de floarea soarelui in portiuni mici amestecand pina la omogenizare. dupa care se completeaza cu apa la cantitatea necesara. dau amestecuri ce trec de la starea solida pina la cea lichida. emulsii sterile sau pulberi care se dizolva sau se suspenda intr-un solvent steril inainte de utilizare.s. ciupercilor 83.

posibilitate de dozare exacta . la copii .conservare mai buna ( prin suprafata lor mica in raport cu pulberile din care sunt preparate sunt mai putin expuse agentilor atmosferici – umezeala. .lezarea tesuturilor insotita de durere . cu diferite invelisuri putandu-se astfel si dirija locul si viteza de absorbtie in organism Dezavantaje: . dau nastere la efecte secundare (emetina care este vomitiv.calea parenterala face posibila administrarea medicamentelor care prin administrarea orala sunt inactivate in stomac sau ficat.raspunsul terapeutic al medicamentelor este mai sigur comparativ cu cel al medicamentelor administrare per os. de asemenea. cand conditiile de mediu din tractul digestiv pot duce la variatii ale efectului terapeutic. . lumina. absorbtia medicamentului este mai lenta si este in functie de viteaza de dizolvarea sau dezagregare a comprimatelor . mirosul si gustul neplacut fiind mai putin perceput decat la pulberi. pe cale orala.pe comprimate se poate imprima denumirea sau diverse semne ceea ce micsoreaza posibilitatea erorilor in manipulare . pe scara industriala . praf etc. morfina care are actiune constipanta pe cale bucala) .preparare usoara.usor transportabile .se pot acoperi cu substante placute la gust sau miros. Dezavantaje: .necesitatea unui personal calificat pt.in administrarea parenterala medicamentele sint absorbite aproape in totalitate avand o biodisponibilitate optima si un efect rapid/ . administrarea de medicamente care. administrare .inghitirea comprimatelor mai mari este anevoioasa.se permite.se administreaza comod si usor.se pot aplica crestaturi ceea ce permite administrarea in doze fractionate .unele comprimate contin substante usor solubile in apa (cand la locu de dezagregare in tractul gastro-intestinal creeaza o solutie concentrata de substanta medicamentoasa care poate irita mucoasa) .dificultatea asigurarii unor tehnici aseptice la preparare si administrare . deoarece surprafata de contact a comprimatelor cu mucoasa cavitatii bucale este mai mica.in comparatie cu pulberile. mai ales.Avantaje si dezavantaje ale folosirii medicamentelor injectabile Avantaje: .) .existenta unor reactii alergice la unii indivizi sensibili la unele medicamente Avantaje si dezavantaje ale folosirii comprimatelor Avantaje: .usor de distribuit pacientilor .

diuretice .S. au rol si de excipienti aglutinanti sau dezagreganti.antihemoroidale . 85.amindon .5g Carbonat de Ca 5g Ulei de menta 3 guttae M.clorura de Na . CEAIURILE MEDICINALE = amestecuri de plante sau parti din plante uscate. EXCIPIENTI DILUANTI = substante inerte (fara actiune medicamentoasa). pt.pulberi vegetale .pulbere de cacao degresata 86.colagoge etc.glucoza . Excipienti diluanti: . compozitiile care contin cantitati mici de substante puternic active.f.- prepararea comprimatelor necesita aparatura speciala si in majoritatea cazurilor substantele medicamentoase trebuie prelucrate inainte de comprimare. utilizate pt. pulvis D.astringente . In general. INCORPORAREA ULEIURILOR VOLATILE Rp: Oxid de Mg 10g Bicarbonat de sodiu (carbonat acid de Na) 7. intern 3 lingurite/zi Regula generala: .expectorante . obtinerea greutatii necesare. De cele mai multe ori. Servesc la prepararea solutiilor extractive Dupa actiunea terapeutica pot fi: .lactoza singura sau asociata cu amidon sau zaharoza .levuloza . Solutiile extractive = preparate farmaceutice lichide obtinute prin extractia unor principii active vegetale cu ajutorul apei 87.pectorale . maruntite potrivit cu sau fara adaos de alte substante medicamentoase. a mari volumul si pt. prepararea unor solutii injectabile se folosesc numai excipienti solubili.manitol . La prepararea compusilor destinati pt.

prin dizolvarea in momentul utilizarii a unor pulberi conditionate 90.S. extern Ceara se dizolva intr-o cantitate mica de eter sau alcool. apoi se adauga treptat talcul trituranduse pina la omogenizare. Metode de preparare a siropurilor: . Pulberea se pastreaza in borcane bine inchise. la loc racoros (8-15ºC) 88. extern Mentolul se tritureaza cu o cantitate mica de eter sau alcool.Pulberile compuse care contin in amestec substante volatile de menta. In acest caz: uleiul de menta . se prepara asociind cantitati mici din substanta volatila cu una din pulberi dupa care se adauga treptate celelalte. Actiune: .amestecul siropului simplu cu solutii medicamentoase. dupa care se adauga treptat restul de oxid de Mgm apoi carbonatul de Ca si bicarbonatul de Na. acid stearic. anason. SIROPURILE = solutii apoase concentrate de zahar (cu un continut de zahar de aproximativ 2/3 din greutate) asociate sau nu cu substante medicamentoase sau aromatizante. se omogenizeaza cu portiuni mici de oxid de Mg. aromatizante sau solutii extractive .f.antipruriginoasa si sicativa 91. pulvis D. picatura cu picatura. fie prin amestecarea acestor substante grase cu una dintre componente intr-un mojar incalzit. Dupa aceea se adauga dermatolul pulverizat si restul de talc (15g) triturand pina la omogenizarea amestecului. peste aceasta solutie se adauga 5g talc triturand pina la evaporarea eterului/alcoolului. COMPUSI CU ACTIUNE PRELUNGITA . PULBERE ADSORBANTA SI SICATIVA Rp: Mentol 10g Talc 90g D. Regula generala: Substantele grase (ceara. DISPERSAREA CERII INTR-O PULBERE Rp: Ceara 1g Dermatol 5g Talc 20g M.dizolvare la rece/cald . alcool cetilic) se incorporeaza fie prin dizolvarea intrun intermediar volatil si apoi volatilizarea acestuia. cetaceu.S. 89.

92. 7. 5. 6. datorita higroscopicitatii. 8. pina la 100g Indicatii: . extern bai oculare Preparare: Se cantareste acidul boric si se dizolva in apa la fierbere (1-2 minute). care au capacitatea de a asigura absorbtia medicamentului in mod continuu si constant pe o perioada de timp mai lunga. 2. manitol ca lubrefiant este indicat stearatul de Mg care. SOLUTIE DE ACID BORIC Rp: Acid boric 3g Apa distilata q. COMPRIMATELE SUBLINGUALE se mai numesc perlinguale. 4.s. Lichidul este incalzit intr-un cazan (alambic) sau cu diferite aparate de distilare. intarzie dezagregarea se impune adaos de edulcoranti sau aromatizanti 94. . DISTILAREA APEI Distilarea = operatia prin care un lichid este supus incalzirii si transformat in vapori dupa care vaporii sunt transformati din nou in stare lichida. Se completeaza la volum cu apa distilata fierbinte. FACTORII CARE INFLUENTEAZA EXTRACTIA 1.= preparate numite retard sau preparate cu cedare lenta. Distilarea apei se realizeaza la presiune normal.in afectiuni oculare.S.ad 100g D. sunt subtiri si se dizolva in gura. natura drogului si procedeul de extractie folosit umiditatea produsului gradul de maruntire timpul de extractie temperatura de extractie starea de imbibare raportul dintre cantitatea de drog si cea de solvent reactia mediului 93. 3. linguetta sau lingualetta au forma lenticulara sau plata. se sug si actioneaza la nivelul mucoasei bucale cedeaza capilarelor sanguine sublinguale substanta activa si trebuie sa se dizolve incet pentru a asigura o absorbtie graduala a medicamentului (20-60 minute) excipientii diluanti utilizati: zahar in amestec cu lactoza. se aplica comprese sterile imbibate cu aceasta solutie 95.

datorita mediului alcalin se folosesc contra fungilor. !! Atentie: Nu se foloseste incalzirea pt. se obtine infuzia de flori de tei 5%.antrenarea cu vapori de apa . care are urmatoarea reteta: Flori de tei 5g . urmata de condensarea acestora Apa distilata = apa obtinuta prin distilarea apei potabile care corespunde prevederilor sanitare in vigoare. a nu pierde CO2.aqua menthae .distilarea unor solutii alcoolice sau eterice Vehiculele folosite sunt: apa sau amestecul de apa + alcool Antrenarea cu vapori a esentelor poate fi realizata trecand vaporii de apa prin drogul maruntit. intern 1 lingura de 3 ori/zi in afectiuni respiratorii. Dizolvarea se face sub agitare puternica. APELE AROMATICE = solutii apoase de uleiuri volatile sau alte substante aromatice destinate a fi utilizate ca atare sau ca vehicul la prepararea unor medicamente de uz intern Exemple: .S. 98. care dau micoze. extern spalaturi auriculare Preparare: Se cantareste bicarbonatul de Na si se dizolva in 60 g de apa.dizolvarea in apa a uleiurilor volatile . Se adauga glicerina si se completeaza pina la 100g cu apa distilata. INFUZIE DE FLORI DE TEI Rp: Infuzie de flori de tei 5g % Benzoat de sodiu 3g Thyocol 2g Sirop simplu 20g D. Distilarea este. Actiune: . Preparare: Prima data. operatia de transformare a unui lichid in vapori.aqua tiliae Se obtin prin: .aqua melissae .s. apa potabila se incalzeste pina la temperatura de fierbere. cand vaporii rezultati sunt condusi intr-un refrigerent unde sunt condensati.distilarea plantelor care contin uleiuri volatile .Astfel.ad 100g D. asadar.S. 96. SPALATURI AURICULARE Rp: Bicarbonat de sodiu 5g Glicerina 30g Apa distilata q. 97.

Se recomanda ca timpul de macerare in apa sa fie limitat deoarece preparatul poate fi usor invadat de microorganisme 100. PERFUZIILE = solutii care se administreaza sub forma de injectii intravenoase. se adauga apa incalzita care se emulsioneaza prin agitare puternica pina la racire. maruntire. Se adauga restul cantitatii de apa distilata incalzita la fierbere si se lasa in repaus 30 de minute. Solutiile perfuzabile = solutii apoase izotonice.Apa distilata q. EMULSIE DE PLAJA Rp: Colesterol Ceara alba Lanolina Apa distilata Ulei de floarea soarelui M. MACERAREA = amestecarea produsului de extras cu cantitatea necesara de solvent rece sau caldm mentinerea in contact timpul necesar agitand din cand in candm dupa care solutia se separa de reziduu prin filtrare. cu ajutorul unui dispozitiv de perfuzare. plaja. pina la 10 zile pt. care se administreaza intravenos in volum de 100 ml sau mai mult.1% se conserva 10 zile. in functie de volumul solutiei. Timpul de extractie variaza de la 30 de minute pt. Se iau de pe baie. emulsie D. se umecteaza cu apa calduta 15g (de 3 ori cantitatea de flori). ceara si lanolina se dizolva in ulei de floarea soarelui pe baia de apa. METODE DE STERILIZARE IN FARMACIE . Pe sticla se aplica eticheta albastra (uz intern). se lasa in repaus 5 minute.5g 1g 9g 50g Preparare: Colesterolul. apoi se adauga siropul simplu. Prin adaugare de nipagin 0.s. 102. Indicatii: . Se agita usor pina la dizolvare. 99. intr-un timp de la aproximativ 30 de minute pina la cateva ore. cea alcoolica. Rezulta un preparat fluid utilizat pt.S.ad 100g Florile se trec prin sita I pt. Se filtreaza prin tifon si vata.in afectiuni respiratorii ca fluidifiant al secretiilor bronhice si expectorant in stari gripale Se prepara in la nevoie si se pastreaza la rece timp de maxim 2 zile. sterile si apirogene. extern 1g 1.f. In solutia extractiva / infuzia de tei 5% se dizolva tyocolul si benzoatul de sodiu. extractia apoasa. 101.

ad M. Sterilizarea cu caldura uscata : se foloseste pt. Actiune: . extern 5g 5g 30g 100g Preparare: Oxidul de Zn + talcul se pulverizeaza cu mucilagiu de alginat de Na. apoi se adauga portiuni mici de glicerina si apa. Indicatii: . produse neapoase care nu pot fi sterilizate cu vapori sub presiune: produse uleioase.s. suspensie D.• • • • Sterilizarea cu vapori de apa sub presiune: se foloseste ori de cate ori este posibil. apoi se adauga treptat apa si glicerina amestecandu-se treptate pt. SUSPENSIE DERMICA Rp: Oxid de Zn Talc Glicerina Apa distilala q. pansamente chirurgicale si produse omoloage ale acestora. 104. pt. omogenizare. Sterilizarea prin filtrare: se foloseste in cazul solutiilor termolabile Sterilizarea cu gaz: pt. produse rezistente la caldura si pt. instrumentar metalic fara suduri cu cositor. produse care nu rezista la temperaturi ridicate necesare sterilizarii prin caldura uscata si care sunt compatibile cu gazul sterilizant.sicativa si calmanta in afectiuni ale pielii.S. suspensie D.S. preparate apoase. materiale de laborator din sticla sau portelan. SUPOZITOARELE . SUSPENSIA ANTISEBOREICA Rp: Sulf precipitat 2g Glicerina 5g Alcool de 96° 5g Apa distilata q.ad 100g M. protector si anticongestiv in eczeme. 103.in dermatologie ca antiseboreic aplicat pe pielea capului 105. pulberi. deci: se pulverizeaza in mojar sulful precipitat cu alcoolul.f. extern Preparare: Sulful precipitat este hidrofob si pt.s.f. a evita flotarea se recomanda umectarea sulfului precipitat cu alcool.

In contact cu pielea. ajutand la proliferarea tesuturilor in scop de vindecare • unguente revulsive = produc hiperemie locala fiind rubefiant (produc vasodilatatie) • unguente antiacneice si antiseboreice • unguente antimicotice • unguente sicative • unguente cu actiune decongestionanta 2. Supozitoarele preparare cu baze liposolubile trebuie sa se topeasca in cel mult 30 de minute. UNGUENT PT. a evita evaporarea. tegument (unguente de protectie si unguente cosmetice) • unguente racoritoare = contin apa sau alcool (cel mai adesea sunt hidrofile). se adauga apa distilata. presare 106. . protejarea si intretinerea pielii Uleiul de parafina. – dupa actiunea terapeutica: • unguente de acoperire = formeaza un film protector pt. vaginala 3. Intotdeauna uleiurile volatile se pun la final pt. de profunzime – endofermice. de penetratie – patrund in straturile cele mai profunde • cu actiune la distanta (sistemica) = permit administrarea medicamentelor prin ocolirea tubului digestiv. ceara si stearina se tipesc pe baie de apa.f. – dupa capacitatea de patrundere: • cu actiune locala = de suprafata/acoperire – epitelice.= forme farmaceutice solide care contin doze unitare din una sau mai multe substante active. destinate administrarii pe cale rectala. iar cele preparare cu baze hidrosolubile trebuie sa se dizolve in cel mult 1 ora. prin evaporarea unei parti din apa dau o senzatie de racorire • unguente de epitelizare = se aplica pe pielea lezata. anala.S. CLASIFICAREA UNGUENTELOR 1. implicit dupa structura de gel: • hidrocarburi geluri . se amesteca. vaginala sau uretrala. mucoase – ex: nazala. modelare. – dupa locul de aplicare: • dermice – se aplica pe piele • oftalmice – se aplica la nivelul globului ocular • pt. PROTECTIA SI PROTEJAREA PIELII Rp: Ceara alba 17g Stearina 17g Ulei de parafina 56g Apa distilata 10g Ulei de lavanda 10 picaturi M. unguent D.turnare. cedand substanta activa vaselor sanguine si limfatice 4 – dupa proprietatile chimice si coloid fizice. extern pt. 107.

apa cu boraxul dizolvat inea agitanduse pina la omogenizare Actiune: .suspensie-solutie 108.s. Uleiuri si grasimi hidrogenate: • Ulei de arahide hidrogenat • Anolen – amestec de ulei de arahide + ulei de rapita + stearat de propilenglicol • Ulei de seminte de bumbac hidrogenat • Ulei de palmier hidrogenat .• lipogeluri • hidrogeluri • polietilenglicol geluri • silicageluri Fiecare din cele 5 tipuripot fi la randul lor: • Gel: . Excipienti grasi: Unt de cacao – grasime vegetala obtinuta prin presarea la cald a semintelor decorticate si prajite de Theobroma cacao (arborele de cacao) Sebuvinol – provine din seu dupa inlaturarea grasimilor cristalizabile 2. Peste amestecul topit. UNGUENT CU ACTIUNE ANTISEPTICA 10g 5g 50g 6g 0. in portiuni mici. parafina si cetaceum.3g Rp: Ceara de albine Parafina Ulei de prafina Cetaceum Borax Apa distilata q.ad M. dupa racire. ceara.antiseptica 109. extern Preparare: Intr-o capsula pe baia de apa se topesc in uleiul de parafina.emulsie-suspensie . unguent D.solutie .simplu . se aduce.f.70g 28.emulsie-suspensie-solutie .emulsie A/U sau U/A • Gel amestec: . Boraxul se dizolva in apa distilata la fierbere. • • EXCIPIENTI FOLOSITI LA PREPARAREA SUPOZITOARELOR 1.suspensie .S.

f. Gliceride semisintetice: grupa cea mai importanta dintre bazele de supozitoare lipofile Sunt amestecuri de mono si trigliceride ale acizilor grasi saturati obtinuti din uleiuri vegetale.30g carbonat de Na pt. Conservare: La loc racoros (8-15°C). grasi din trigicerile semisintetice si sintetice ca: • derivati ai PEG: esteri stearici. Excipienti emulsionabili: Tween 61. polisorbat 61 (?) 7. Supolan. in flacoane brune. .Supostal – amestec de grasimi vegetale hidrogenate. Peste solutia alcalina se adauga treptat si sub agitare apa. 5. se adauga mentolul. cu miros caracteristic. Excipienti autoemulsionabili: ac. Masupol. neutralizare si se sterilizeaza. masele Supocire. Neosupostal etc. esteri laurici • polisorbati • amestecuri de polimeri de oxid de etilen si oxid de propilen (pluronici) • 110.30g 10g 300g Rp: Acid salicilic Mentol Alcool Apa distilata q. 4.ad M.solutie Preparare: Acidul salicilic se dizolva in alcool. alcool cetilic. acizi grasi nesaturati. Excipienti hidrosolubili: . Lasupol. masele Estarinum. alcool miristic • Neosupostal – amestec de suppostal cu monostearat de propilenglicol 3. oxicolesterol. Rezulta o solutie limpede. Supostal. in special din nuca de cocos si palmier. Excipienti hidrosolubili: • Glicerol cu gelatina • Glicerol cu stearat de Na • Pluronici 8. care au continut ridicat de acid lauric Exemple: masele Imhausen.pun in contact direct substanta activa cu mucoasa asigurand o resorbtie mai buna a medicamentelor Exemple: • masa de gelatina = amestec de gelatina (2g) + glicerina (10g) + apa distilata (4g) • alte geluri: agar-agar (1g agar-agar in 2 litri de apa + 0.s. Se completeaza la masa prevazuta. SOLUTIE CU ACTIUNE ANTISEPTICA SI DEZODORIZANTA 1g 0. Polietilen-glicoli 6. incolora.

CASETE CU ALBASTRU DE METILEN Rp: Albastru de metilen 0. bentonita Glicerogeluri de amidon : pectina. esteri sintetici cu alcooli.uz dermatologic. metil-celuloza.05g | M. produsul natural lanolina) Acizi grasi: superiori alifatici Lipogeluri: esteri alifatici.03g | Metenamina (Urotropina) 0. vaselina. solutie cu actiune antiseptica si dezodorizanta se mai utilizeaza si in combaterea stomatitei EXCIPIENTI FOLOSTI LA PREPARAREA PRINCIPALII UNGUENTELOR Hidrocarburi: parafina lichida. trigliceride. esteri ciclici ai colesterolului cu acizi grasi. stearic. grasimi hidrogenate. palmitic. pulvis D. cetilic – sau polihidroxilici:glicolo. antipruriginos 113. extern Preparare: Initial se prepara unguentul simplu. plastibaza. oleic. UNGUENT Rp: Acid salicilic 1g Acid benzoic 1g Unguent simplu 30g M.05 30X .S. alcooli monohidroxilici: lauric. span-uri. apoi se adauga acidul salicilic pulverizat in prealabil cu o cantitate mica de alcool sau eter. cerezina. naftalan etc Alcooli superiori: alifatici. alcool polivinilic etc. tween-uri Alcooli eteri sau polioxietilen-geluri Hidrogeluri Silicon geluri Coloizi minerali si organici – gel de siliciu. dupa care se incorporeaza acidul benzoic in acest unguent. Actiune: . grasimi animale si vegetale. monostearat de glicerol. polihidroxizi. eucerina.03x0.f unguent D. uleiuri grase.XXX 30x0. ceara. glicerol Acizi superiori: ciclici (colesterolul si derivatii lui. gelatina. Se amesteca continuu pina la omogenizare. alginati.f. 112. emulgin.T. intr-o capsula pe baia de apa.Intrebuintari: 111.

Dezavantaje 4. se amesteca si se lasa 3 ore intrun vas inchis. Preparate injectabile. Se trece apoi prin sita II.Clasificare dupa modul de administrare 6. Alte subiecte posibile: 1. Preparate injectabile. Se tritureaza o cantitate mica de urotropina dupa care se adauga albastru de metilen si se continua triturarea pina se obtine un amestec omogen. tincturile preparate din produse vegetale care contin substante foarte active si de 5x mai mare pt. Produsul vegetal maruntit se umecteaza cu 0. pina cand acesta incepe sa curga prin robinetul inferior deschis. se introduce in percolator presand usor. Se aseaza cantitatea de albastru de metilen intre 2 straturi de pulbere de urotropina in fiecare caset orin cantarire. Trebuie sa se obtina 30 c. Se inchide robinetul si dupa 24 de ore se incepe percolarea. 114.Definitie 2.Clasificare 5.5 parti lichid extractiv. PERCOLAREA = operatia de preparare a tincturilor. Preparate injectabile. La urma.Clasificare dupa: gradul de dipsersie natura vehicului . 2. se adauga restul de urotropna amestecand. Se adauga lichid extractiv putin cate putin.Avantaje 3. care sunt preparate farmaceutice lichide obtinute prin extractia produsului vegetal cu o cantitate de 10x mai mare de solvent pt. Preparate injectabile. Pulberea compusa se imparte in numarul de doze (30) prin cantarire.1. Preparate injectabile. tincturi preparate din celelalte produse. Preparate injectabile.

Definitie 13. Preparate perfuzabile. Emulsii injectabile.enumerati 5 avantaje 14. Substante auxiliare utilizate la prepararea medicamentelor injectabile 9. Preparate perfuzabile.Definitie 11. Perfuzii medicamentoase 19.- modul de conditionare durata de actiune 7. Enumerati metodele de control prevazute de F. Etapele prepararii medicamentelor injectabile 10. Enumerati solventii folositi la prepararea medicamentelor injectabile 8. Signarea fiolelor 12. Perfuzii folosite in metabolismul reconstituant 18. Preparate perfuzabile. X pentru preparatele perfuzabile .R.enumerati 5 dezavantaje 15. Clasificarea perfuziilor 17. Aratati diferenta intre medicamentele perfuzabile si cele injectabile (5 diferente) 16.