Unitati de masura

:
1 lingurita = 5 ml 1 lingura = 15 ml 1 ceasca de cafea = 50 ml pH : < 2 – puternic acid 2,0 – 4,0 – acid 4,0 – 6,5 – slab acid 6,5 – 7,5 – neutru 7,5 – 10,0 – slab alcalin 10,5 – 12,0 – alcalin >12 – puternic alcalin Solubilitatea: = volumul de solvent (in ml) necesar pentru a dizolva 1 g de substanta solida sau 1 ml substanta lichida si poate fi caracterizat prin urmatoarele expresii: • • • • • • • • fr. usor solubil = cel mult 1ml de solvent usor solubil = 1ml – 10ml de solvent solubil = 10ml – 30ml de solvent putin solubil = 30ml – 100ml de solvent fr. putin solubil = 100ml – 500ml greu solubil = 500ml – 1000ml fr. greu solubil = 1000ml – 10 000ml practic insolubil = mai mult de 10 000ml

1. SOLUTIA DE CLORURA DE CALCIU 50% Solutio calcii chloridum 50% (FR.X) Preparare: Calcii chloridum 50g Aqua distillatae q.s.ad100g Clorura de calciu cantarita pe o sticla de ceas, pe hartie pergamentata sau intr-un pahar Berzelius, se dizolva in 40g apa distilata, se completeaza apoi cu apa pina la 100g si se filtreaza. Proprietati: Este o solutie limpede, incolora, cu gust amarui, fara miros. Intrebuintari: - intra in compozitia unor formule industriale si neindustriale de uz intern - este folosita in terapia cu calciu - este folosita ca hemostatic uterin

-

folosita si in: alergii, prurit, intoxicatii este iritanta pentru mucoasa gastrica

2. SOLUTIA DILUATA DE PEROXID DE HIDROGEN Solutio hidrogeni peroxydi diluata de H sinonim = apa oxigenata Rp: Perhidrol 10g Apa distilata q.s.ad 100g Prin descompunere totala 1ml solutie degaja aproximativ 10ml oxigen (se numeste apa oxigenata de 10 volume) Preparare: Componentele se iau prin cantarire sau masurate cu pipeta (ambele cu aceeasi masura). Se dilueaza 10g peroxid de hidrogen cu apa distilata pina la 100g. Solutia obtinuta se amesteca usor pina la omogenizare. Prepararea se face numai prin cantarirea compenentelor Proprietati: Solutie limpede, incolora, fara miros, cu gust slab metalic, cu reactie slab acida PERHIDROL = apa oxigenata de 100 de volume, deoarece, prin descompunere totala, 1ml solutie apoasa degaja aprox. 100ml oxigen. Conservare: Se prepara in cantitati mici, la nevoie. Se pastreaza in flacoane colorate, la loc racoros. Perhidrolul se pastreaza in flacoane colorate, bine inchise, la loc racoros, in dulapul „Separanda”. Nu se folosesc dopurile de pluta sau de cauciuc. Intrebuintari: - dezinfectant - decolorant - actiunea se datoreaza eliberarii rapide a oxigenului in contact cu tesuturile, dar efectul dureaza numai cit timp se produce oxigenul in stare nascinda. - este eficace in curatarea ranilor: efervescenta oxigenului detaseaza tesuturile moarte si bacteriile din locurile neaccesibile. - prezinta actiune de distrugere a coagulilor sangvini de aceea se foloseste in dezlipirea pansamentelor si curatarea ulceratiilor si abceselor - este periculoasa introducerea apei oxigenate in cavitatile inchise ale organismului, din care eliberarea oxigenului este impiedicata - diluata 1:3 cu apa sau cu infuzie de musetel se foloseste ca dezinfectant al cavitatii bucale, in tratamentul stomatitelor acute sau sub forma de gargara ca decolorant sau apa de gura (diluata 1:8 cu apa)

3. SOLUTIE EFERVESCENTA Solutio efervescens (FR.X) Sinonim = limonada gazoasa/ potiune Riviere Preparare: Solutie I Natrii hydrogenocarbonas 4g Sirupus simplex 15g Aqua distillatae q.s.ad 100g Solutie II Acidum citricum Sirupus simplex Aqua distillatae q.s.ad 3,65g 15g 100g

Solutiile se prepara separat, in doua sticle. Proprietati: Solutia I – fara miros, cu gust dulce-sarat. Solutia II – fara miros, cu gust dulce-acrisor. In editiile anterioare ale FR, solutia era cunoscuta si sub numele de „potiune Riviere” (potio Riviere) Conservare: Se prepara la nevoie, deoarece se altereaza usor fiind mediu prielnic de dezvoltare a microorganismelor. Intrebuintare: - ca antivomitiv – se ia succesiv cate o lingura din cele 2 solutii incepand cu cea alcalina. 4. SOLUTIE ALCOOLICA DE IOD – IODURAT Solutio iodi spirtuoso (FR.X) Sinonim = tinctura de iod Preparare: Iodum 2g Kalii iodidum 3g Alcholum 50° q.s.ad 100g Iodul si iodura de potasiu de dizolva in 30g alcool de 50° si se completeaza apoi cu acelasi solvent pina la 100g. Proprietati: Solutie limpede, bruna, cu miros caracteristic de iod si alcool. Este denumita impropriu si tinctura de iod, denumirea de tinctura fiind folosita in trecut pt. a desemna solutiile colorate, indiferent de metoda de preparare. Conservare:

In flacoane bine inchise. Lumina actioneaza favorabil asupra stabilitatii tincturii de iod, descompune produsii de alterare, cu punerea in libertate a iodului. Intrebuintari: • extern - ca dezinfectant si antiseptic al pielii si ranilor (si pt. plagi deschise) - in tratamentul dermatozelor - in chirurgie pt. dezinfectarea campului operator • in practica farmaceutica - se foloseste in concentratii de 1%, 2%, 3% si se prepara in cantitati mici, pt. 2-3 zile. 5. GLICERINA BORAXATA Preparare: Natrii tetraboras Glycerolum 10g 90g

Se cantareste glicerina intr-o capsula de portelan, se adauga boraxul pulverizat in prealabil cu alcool si se incalzeste usor pe baie de apa, agitandu-se pina la obtinerea solutiei. Proprietati: Lichid limpede, incolor sau alb-galbui, de consistenta siropoasa, higroscopic, fara miros, cu gust dulceag, pH = 4,5 – 5,0 Conservare: In vase bine inchise, ferit de umezeala Intrebuintari: - pentru badijonare in tratamentul aftelor, in micoze etc. 6. SUPOZITOARE CU GLICEROL Suppositoria gliceroli Preparare: Glycerolum Natrii carbonas anhidricus Stearinum 85g 2g 10g

Carbonatul de Na anhidru se dizolva in glicerol prin incalzire pe sita, intr-o capsula de portelan. Se adauga stearina, in mici portiuni, si se continua incalzirea agitand usor capsula, pina nu se mai degaja CO2 si se clarifica amestecul. Amestecul se prelucreaza prin turnare in forme unse cu ulei de parafina. Proprietati: Supozitoare incolore sau slab galbui, cu o usoara opalescenta translucida si cu miros caracteristic de sapun. Sint higroscopice. Intrebuintari: - se folosesc ca laxativ pentru copii si adulti

DEZAGREGARE 1. Comprimate neacoperite: - trebuie sa se dezagrege in apa in cel mult 15 min.,daca nu se prevede altfel. 2. Comprimate acoperite: - trebuie sa se dezagrege in pepsina – solutie acida – in cel mult 1 ora, daca nu se prevede altfel. 3. Comprimate acoperite enterosolubile: - trebuie sa se dezagrege in pepsina – solutie acida – in 2 ore daca nu se prevede altfel. - trebuie sa se dezagrege in pancreatina – solutie alcalina – in cel mult 1 ora, daca nu se prevede altfel. 4. Comprimate efervescente: - trebuie sa se dizolve sau sa se disperseze in apa, cu efervescenta, in cel mult 5 minute. 7. EMULSIA ULEIOASA Preparare: Helianthi oleum 10g Gumi arabicum 5g Aqua distillatae q.s.ad 100g Uleiul de floarea soarelui se tritureaza bine cu guma arabica (pulbere dezenzimata) intr-un mojar corespunzator. Se tritureaza pina la obtinerea dispersiei necesare. Se adauga cantitatea de apa (1/2 din cantitatea de ulei si guma arabica) => 7,5g. Se continua triturarea pina la obtinerea emulsiei primare. Se dilueaza cu restul de apa pina la 100g. Emulsia se trece in flaconul de expeditie, pe eticheta caruia se mentioneaza „a se agita inainte de intrebuintare” Observatii: Triturarea prelungita a uleiului cu guma arabica face ca particulele de guma sa se acopere cu un strat de ulei si se impiedica umectarea cu apa. Cantitatea de apa necesara obtinerii emulsiei primare se adauga deodata si se lasa in contact 1-2 min, in care se imbiba guma arabica si apoi se continua triturarea. Operatia de triturare se face ritmic si intr-un singur sens. Instalarea emulsiei primare se realizeaza atunci cind se obtine un zgomot caracteristic si rezulta un lichid laptos, un amestec omogen vascos, de culoare alba. Diluarea emulsiei se face cu vehiculul ales pentru mediul de dispersie. Apa se foloseste pt. diluare si pt. dizolvarea substantelor solubile (din reteta). Conservarea: Emulsia uleioasa se altereaza usor. Vascozitatea ei scade in timp. Sufera fenomene de fermentatie. Conservarea este de scurta durata si de aceea se recomanda prepararea la nevoie, pt. a evita alterarea. Se adauga agenti de conservare: - nipagin sau nipasol 0,1% - benzoat de sodiu, ac.benzoic 0,2% Dizolvarea se face in apa. Intrebuintari:

s. care este responsabil de actiunea antihelmintica. a nu se inlatura acest tegument.aminoacizi .globuline .determinarea omogenitatii .albumine . determinata de lecitina care se gaseste in seminte.determinarea tipului de emulsie Prepararea: Semintele curatate de coaja se zdrobesc in mojar. EMULSIA CU SEMINTE DE DOVLEAC Rp: Semen curcubitae 10g Aqua distillatae q. deoarece contine un aminoacid. se amesteca lent. A si E . Zn .ulei gros sicativ 40% .alegerea agentului emulsiv . Amestecul obtinut se tritureaza cu apa (a 10a partea din greutatea semintelor) – 1 ml – si se obtine o pasta fina de culoare verzuie.Hormoni vegetali !! De retinut !! Semintele se curata numai de coaja.5g 4g 9g 50g . Emulsia este de tip U/A. Se.Vit. 9.Fe .ad. 100g Obiectivele retetei: .prepararea emulsiei .Mg. EMULSIA DE BROMOFORM Rp: Colesterol Ceara alba Lanolina Apa distilata Ulei de floarea soarelui 1g 1. Se adauga restul de apa in mici portiuni.curatarea semintelor . Observatii: Semintele de dovleac contin: . nu si de tegumentul seminal intern. Emulsia nu se filtreaza prin tifon pt. se tritureaza prin intermediul unei cantitati egale de zahar cristalizat pina se realizeaza o buna maruntire.- vehicul pentru preparatele magistrale 8. peporezina.peptide .

emulsie vascoasa . LINIMENTUL OLEO – CALCAR Rp: Oleum lini 50 ml Solutio calcii hidroxilati 50 ml Preparare: Ambele componente se introduc intr-o sticla si se agita pina la obtinerea emulsiei. care produce o emulsie de tip A/U Conservare: In sticle bine inchise.se mai foloseste ceara sau Mg(OH)2 (lapte de Mg 10%) 11.fazele se pot separa repede datorita cantitatii insuficiente de emulgator. dupa racire se adauga NH3 diluat si se agita pina la emulsionare. Din reactiile acizilor grasi liberi si Ca(OH)2 rezulta sapunurile de calciu (agent emulsiv).miros puternic dupa agitare . Se adauga apa distilata. . linolic. Intrebuintare: . Uleiul contine: gliceride ale acizilor grasi nesaturati (oleic. acizi grasi saturati.are culoare alb-galbuie . . plagi 10.in tratamentul arsurilor Observatii: .se poate adauga lanolina pentru a obtine un liniment cu o rezistenta corespunzatoare. care se sedimenteaza greu. Proprietati: . la loc racoros.alb – galbuie . Intrebuintari: . se emulsioneaza prin agitare pina la racire. LINIMENTUL AMONIACAL Linimentum amonii Rp: Oleum Helianthi Stearina Solutio amonii hidroxidi diluta 74g 1g 25g Preparare: Stearina se dizolva la cald in ulei de floarea soarelui. pe baie de apa.este un preparat fluid utilizat pt.Preparare: Colesterol+ ceara alba+lanolina => se dizolva in uleiul de floarea soarelui. linoleic).

Proprietati: . se adauga amoniacul si se agita.are actiune antireumatica 13. K.sol = d. Na.s.s. amoniu si clorhidrat) Preparatul se introduce intr-un flacon de 150 g pe a se putea face agitarea. a fi suspendat. 12. Solutia apoasa contine celelalte componente (Br. Se tritureaza cu mucilag de metilceluloza 2.60g 120g M.f.lichid galbui . intern 3lingurite/zi Preparare: Fenobarbitalul este solubil la 1000 parti pt. Se elibereaza in flacoane cu o capacitate mai mare decit continutul prevazut in reteta pt.ad āā 3g 2g 20g 0. Dupa pulverizare se amesteca cu o cantitate egala de glicerina.5% si se adauga siropul prescris.miros aromatic si de amoniac Conservare: In sticle bine inchise Intrebuintari: . a perminte agitarea corespunzatoare.Observatii: Se prepara in cantitati mici. in consecinta nu poate fi prelucrat sub forma de suspensie. Se aplica eticheta cu mentiunea „a se agita inainte de intrebuintare” . SUSPENSIE CU FENOBARBITAL Rp: Natrii bromati (NaBr) Kali bromati (KBr) Amonii bromatii (NH4Br –sedativ) Cloral Hydrat (anestezic) Sirupi auranti (edulcorant) Phenobarbital (calmant al SNC) Aqua distillatae q. LINIMENTUM SAPONATUM CAMPHORATUM LIQUIDUM Rp: Spiritus camphoratum Spiritus saponatum Amonium hidricum solutum Oleum Rosmarini Oleum Thymi 240mg 680mg 65mg 10mg 1mg Preparare: Uleiul volatil se dizolva in amestecul de camfor.

s.0g 10.0g 100. Se completeaza la 100g si se filtreaza.s. 15. Se umecteaza cu glicerina.40g 20. sol. Conservare: Se pastreaza in flacoane mici.50g 0. SUSPENSIE FLOCULATA Rp: Palmitat de cloramfenicol Tween 80 Carboximetil-celuloza Propilenglicol Sirop Tampon fosfat pH=8 Apa distilata 5. SOLUTIE DE BORAT DE FENILMERCUR 0.0g 5g 10g 20g 2g 55g Suspensiile floculate sunt cele mai bune. .f.75g 0. la loc racoros. pentru ca asigura o dispersie omogena.2% FR.X Sinonim : Fenosept.ad 0. Se adauga apa prescrisa.2% Solutio phenylhydrargyri boras 0. Dupa 30 de minute de repaus se recomanda sa se tritureze din nou suspensia obtinuta.20g 100g Boratul de fenilmercur se dizolva in 90 g apa incalzita la aproximativ 50ºC.. Mercasept Preparare: Phenylhydrargyri boras Aqua distillatae q. bine inchise. ferit de lumina. 16.14. la Separanda. extern Preparare: S+ZnO+talc = se omogenizeaza in mojar cu alginat de Na. plane. SUSPENSIE CU OXID DE ZINC Rp: Sulf precipitat Oxid de Zn āā Talc Glicerina Alginat de Na pur Apa distilata M. d.0g 40.

882 g ac.IX Rp: Chloroformium Aqua distillatae q. suspensia D. Conservare : Solutia de cloroform se prepara in cantitati mici.f.dezinfectarea mobilierului si a intrumentarului medical. la loc racoros si ferit de lumina. bine inchise.oleic Daca este necesara o crestere a viscozitatii. ceara.5% FR.antifungic .sterilizarea miinilor si a plagilor . incolora. Proprietati: Solutie limpede. Intrebuintari: .folosit la conservarea solutiilor .Intrebuintari: Se utilizeaza extern .concentratia de ZnO . se adauga treptat. exterm Uleiurile zincate sunt suspensii cu proprietati diferite in functie de: . uz extern Rp: Zinci oxydi 20g Helianthi oleum ad 100g M. astfel se obtine o umectare a ZnO si o evitare a formarii de flocoane (aglomerari de particule).antimicrobian .intra in compozitia picaturilor pentru ochi.ad 0. cu miros de cloroform. SUSPENSIA ULEIOASA pt.s. ureche 17. se pastreaza in flacoane colorate. 18. SOLUTIA DE CLOROFORM 0.5 Pentru a mari aciditatea uleiului se poate adauga acid oleic astfel: la 1g se adauga 0.S. faza uleioasa contine grupari polare sub forma de acizi grasi.tehnica de suspendare In general.natura uleiului . nas. In aceste cazuri ar trebui sa aiba un grad de aciditate pH=5-7. cu exceptia celui din aluminiu . gust dulce.50g 100g Preparare: Cloroformul se agita puternic cu 10g apa. sub agitare restul de apa si se filtreaza.5% (apa cloroformata) Solutio chloroformium 0. plane. lanolina. uleiul se poate asocia cu: stearat de Al.

in asociere cu ape aromatice (apa de melisa) Datorita actiunii antiseptice intra in compozitia unor ape de gura.4g 100. ape aromate. metil paraben.s. mucilagii. Dupa racire. solutia obtinuta se neutralizeaza la hartia de turnesol rosie si se completeaza cu apa la 100g.0g Substantele de dizolva prin incalzire in cantitatea de apa prevazuta.se foloseste la conservarea alimentelor . timp de cateva minute. siropuri. unguente. la foc mic. Dupa racire se completeaza la 1000g. SOLUTIA CONSERVANTA Solutio conservans Preparare: Propylis parahydroxy benzoas (Nipasol. 19.solvent pt.0g Preparare: Amoniacul + ac.ad 0.aromatizant .actiune bacteriostatica si fungica . solutii extractive. Intrebuintari: . emulsii de uz extern. parahidroxibenzoat de metil) Aqua distillatae q. preparate cosmetice 20. propil paraben sau p-hidroxibenzoat de propil) Methylis parahydroxybenzoas (Nipagin. 1-2 lingurite de 3-4ori/zi Frecvent se ut.ad 35.s.acetic + 20g apa se amesteca intr-un pahar conic si se incalzesc la fierbere pe sita.75g 1000.anestezic al mucoasei gastrice .X Rp: Solutio amonii hydroxydi 100g/l Acidum aceticum 300g/l Aqua distillatae q..antiseptic Se utilizeaza mai rar. Proprietati: Este un lichid limpede sau slan opalescent. plane. bine inchise. linimente.carminativ . . fara miros Conservare: In flacoane de capacitate corespunzatoare. la loc racoros. gust slab amar. SOLUTIA DE ACETAT DE AMONIU 15% Solutio amonii acetatis 15% FR.25g 0.7g 41.

5g 13. Alcatuit dintr-un comprimat sau o pulbere nr.diuretic .15% FR. In farmacie.in afectiuni ale aparatului respirator .X -sinonim: apa de Ca. la loc racoros.s. Intrebuintari: . 22.se foloseste in intoxicatii cu formaldehida 21. Conservare: In vase bine inchise. q. Intrebuintari: . Apoi se adauga apa treptat su agitand se adauga carbonatul de Ca dispersat in 20g apa. Acestea se dizolva concomitent in apa si se obtine solutia de aceto-tartrat de aluminiu si un precipitat alb de sulfat de calciu care se indeparteaza prin decantare. contuzii.5g q. se filtreaza intr-un vas de dimensiuni mai mari.tartarici FR. traumatisme externe. Proprietati: Solutie limpede. SOLUTIE DE ACETO-TARTRAT DE ALUMINIU Solutio aluminii acetico .1care contine acetat de Ca si un comprimat sau o pulbere nr. apa de var . Se filtreaza si la fiecare 100g se adauga 3. arsuri de gradul I. miros slab acetic. cu gust sarat. astringent. incolora sau slab colorata galben-verzui. Rp: Aluminii sulfas Acidum aceticum dilutum Calcii carbonas Aqua distillatae Acidum tartaricum Preparare: Sulfatul de aluminiu se dizolva in 100g apa. preparatul „Burow” = comprimate/pulbere. SOLUTIE DE HIDROXID DE CALCIU Solutio calcii hydroxydi o. Se lasa in repaus la temperatura camerei.dezinfectant . bine inchise. Conservare: In sticle plane.se foloseste extern ca astringent (decongestiv sub forma de comprese sau spalaturi – in tratamentul leziunilor cutanate neexsudative.2 care contine sulfat de Al si acid tartric.5 g de acid tartric. !! Nu se foloseste ca atare ci se dilueaza de 10x. incolora. la loc racoros.0g 36. miros slab aceticm gust acru. Se adauga acid acetic diluat. Se agita din timp in timp pina la degajarea completa a dioxidului de carbon.s.Proprietati: Solutie limpede.X sinonim: solutie Burow 30.

pe nemancate. Conservare: Solutia de citrat de Mg se prepara numai la cerere deoarece fermenteaza usor si este invadata de microorganisme. se administreaza. se filtreaza si se completeaza cu apa la 350g. pina la dizolvare.actiune astringenta 23. Preparare: Oxidul de calciu se amesteca cu 5 g apa.0g (?) Preparare: Acidul citric se dizolva in 200 ml apa (60-70°C). de obicei. APA DE MENTA Aqua Menthae Rp: Menthae Aetheroleum Talcum Solutio conservans 1g 10g 100g .intra in componenta linimentului oleo-calcar. Intrebuintari: .antidiareic .Rp: Calcii oxydum Aqua 2g q.s. fara miros. Intrebuintari: .0g Citri Aetheroleum 0. Se adauga siropul simplu si uleiul de lamaie triturat in prealabil cu talcul si 20 ml apa. cu actiune cicatrizanta. „in dosis plena” (toata cantitatea deodata) sau in 2 portiuni la interval de ½ ora 24. incolora. se agita si se lasa in repaus citeva ore. Apoi se adauga treptat apa.0g Aqua distillatae q.X Rp: Acidum citricum 25.ad 100. se adauga in portiuni mici carbinatul bazic de Mg.0g Sirupus simplex 50.laxativ sau purgativ. Suspensia se trece intr-un flacon de 100 ml.1g Talcum 5. in arsuri . Proprietati: Solutie limpede. SOLUTIE DE CITRAT DE MAGNEZIU Solutio magnesii citratis FR.5g Magnesii subcarbonas 15.s. sub agitare. cu reactie alcalina.inflamatii ale ale mucoasei gastro-intestinale .

Intrebuintari: intern: .s. APA DE TEI Aqua Tiliae Rp: Tiliae flos (IV) Alcoholum Aqua q. bine inchise. ferit de lumina Intrebuintari: .ad 64g 100g . se lasa la macerat in vas timp de 12 ore.calmanta in stare de nervozitate extern: .sub forma de gargarisme sau spalaturi cu actiune antiinflamatoare.s. APA DE MELISA Aqua Melissae Rp: Melissae Aetheroleum 1g Talcum 10g Solutio conservans 100g Intrebuintare: carminativa diaforetica 26.ad 100g 100g 1000g Preparare: Produsul vegetal. angine.antispamodic . SIROP SIMPLU irupus simplex FR.X Rp: Saacharum Aqua distillatae q.usor anestezic 25. uscat si maruntit astfelt incat sa treaca prin sita IV.carminativ . 26. la loc racoros.diaforetica in raceli. faringite . plane.antiinflamator in afectiuni bronsice acute si cronice .aromatizant .Solutia se pastreaza in sticle de capacitate mica. apoi se supune antrenarii cu vapori de apa pina se obtin 1000 ml apa de tei. se umecteaza cu un amestec format din parti egale de apa si alcool.

dezinfectant al cailor respiratorii.component al solutiilor de uz intern in traheo-bronsite acute si cronice !!! Nu se administreaza la copii sub 2 ani. SIROP DE BALSAM DE TOLU Sirupus Balsami Tolutam FR. SIROP DE CODEINA Sirupus codeini 0.0g 100.2g 1.X Rp: Codeinum Alcoholum Sirupus simplex 0. 27. se dizolva. SIROP DE MATRAGUNA Sirupus Belladonnae FR.edulcorant la prepararea solutiilor de uz intern si drept componenta principala la obtinerea siropului prin amestecare. Se adauga 30g apa. Intrebuintari: . decocturi. 29.X Rp: Tinctura balsami tolutam Magnesii subcarbonas Saacharum Aqua distillatae q. Se completeaza cu apa incalzita la 70°C pina la 100g si se strecoara sau se filtreaza fierbinte. In filtrat. restul de zahar si se completeaza cu apa la 100g.0g 64.asociat cu infuzii. apoi se fierbe 1-2 minunte.8g 98.X Sinonim: Sirop de Beladona Rp: .Preparare: 36 g apa se incalzesc la 40-60ºC si se adauga zaharul.2% FR. fluidifiant in astm bronsic 28. agitandu-se continuu.s. Intrebuintari: .ad 4. prin incalzire la aproximativ 40ºC. Se agita cu o bagheta pina la dizovare.0g Preparare: Tinctura de balsam de tolu se amesteca intr-un mojar cu carbonatul bazic de Mg si cu 20g zahar.0g Preparare: Codeina se dizolva in alcool si se amesteca cu siropul simplu Intrebuintari: .5g 1. se foloseste pt. se omogenizeaza prin triturare pina la dizolvarea completa a zaharului si se filtreaza prin hartie de filtru. actiunea antitusiva.

40g de apa. Solutia concentrata se aduce cantitativ in flacon pt.8g Sirupi citri 10g Aquae menthae q. Se dizova in 30-60 picaturi alcool diluat in acelasi mojar. 5g tinctura de gentiana si se masoara in picaturi 1. Dupa omogenizarea amestecului in agitare se adauga solutia de fosfat de sodiu. Intrebuintari: .sol.Tinctura Belladonnae Sirupus simplex 5g 95g Preparare: Tinctura de Beladona se amesteca cu sirop simplu si se omogenizeaza Intrebuintari: . cu gust dulce-amarui si miros de coji de portocala. In flaconul de expeditie se cantareste siropul de coji de portocala. solutia se completeaza la masa ceruta cu apa de menta. Solutia finala nu se filtreaza si se elibereaza cu mentiunea „a se agita inainte de intrebuintare”.0g Preparare: Fosfatul disodic cu 12 molecule de apa (sarea oficinala) se dizolva in aprox. eventual filtrata si se completeaza cu apa la 100g. SOLUTII MAGISTRALE CU EXTRACTE USCATE SI TINCTURI Rp: Extractii Belladonnae 1g Procaini hydrochloridi 0.ad 100g M. Clorhidratul de procaina se dizolva intr-un flacon in cativa ml de apa de menta si solutia obtinuta se aduce la semn in flaconul de expeditie. Intrebuintari: .calmant si antispastic in afectiuni gastrice 31.5g tinctura de nuca vomica (85 picaturi). Rp: Natrii monohydrogenophosphas | Tinctura Strychni | āā 1.0g Aqua q.f.ad 100.compenent al unor solutii de uz intern cu actiune antispastica 30.intern 2 linguri/zi Preparare: Extractul de beladona se pulverizeaza la mojar. sirop cu mici portiuni de apa de menta.S.0g Sirupi Aurantii corticis 40. galben-bruna.s.tonic amar si reconstituant . In final. Proprietati: Solutie limpede sau slab opalescenta.s. D.5g Tinctura Gentianae 5.

se agita 10-15 minute.32.s. pH neutru Intrebuintari: .S.S.SOLUTIE APOASA DE IOD IODURAT (LUGOL) Rp: Iodum Kalii iodidum Aquae I 1g 2g 97g II 2g 4g 94g III 5g 10g 85g . Proprietati: Solutie limpede cu gust slab sarat si dulceag. solutia se aduce cantitativ peste sirop in flaconul tarat si se completeaza la masa. SOLUTII MAGISTRALE CU SUBSTANTE GREU SOLUBILE SAU INSOLUBILE Rp: Phenobarbitali 0. Intrebuintari: .f. pH alcalin.50g hidrogen carbonat de sodiu prin agitare Se adauga aspirina pulverizata. Solutia se filtreaza.20g Sirupi simplex 10.ad 60g M. gust amarui. solutia se aduce peste siropul simplu cantarit in flaconul de expeditie si se completeaza cu apa la masa specificata. Proprietati: Solutie limpede. Dupa dizolvare completa.f.00g Aquae q. sol D.sol D.00g M.s. intern 3 lingurite/zi Preparare: In 10 ml apa se dizolva 0.Antigripal 34. intern 2 lingurite/zi Preparare: Luminalul sodic se dizolva in 10 ml apa.sedativ 33. Rp: Acidi acetylsalicylici 1g Sirupi simplex 10g Aquae q.ad 20.

s.ad.15% iod = solutie folosita in tratamentul micozelor cutanate Preparare: Camforul se dizolva in alcool. apoi se adauga iodul. antisclerotic. Intrebuintari: . SOLUTIE ALCOOLICA DE CAMFOR 10% Solutio camphorae spirituosa 10% sinonim= spirt camforat Rp: Camphora Alcoholum Aqua distillatae q.in unele dermatoze. miros caracteristic Intrebuintari: extern: intern: se foloseste ca antitiroidian. 10g 70g 100g caustic. in frectii . se adauga apoi apa distilata in mici portiuni si sub agitare pina la 100g. in eruptii cutanate pruriginoase 36.extern. Proprietati: Solutie limpede. cu miros caracteristic de camfor. sub forma de picaturi 35. antiseptic solutia apoasa mai diluata. Proprietati: Solutie limpede. culoare brun-rosiatica. Proprietati: . SOLUTIE ALCOOLICA DE ETER 25% Solutio aetheres spirituosa 25% sinonim= spirt de eter. Dupa dizolvarea completa solutia se dilueaza cu restul de apa adaugata treptat si agitand. cu 0.Preparare: Intr-un flacon tarat se dizolva iodura de potasiu. licoare Hoffmann Rp: Aether Alcoholum 25g 75g Preparare: Se amesteca alcoolul si eterul.

volatila.rol aromatizant .S.expectorant . SOLUTIE DE CLORURA DE AMONIU ANISATA Solutio ammonii chloridi anisata FR. usor inflamabila.s.X Rp: Aetheroleum Anisi Ammonii chloridum Alcoholum Aquae q. gastralgii 37. neutra. sub forma de picaturi ca antivomitiv 38. ca antiseptic. cu gust si miros pronuntat de menta Intrebuintari: .extern – picaturi pentru ureche . colici biliare. cu miros pronuntat de eter si alcool.ad 2g 6g 75g 100g Preparare: Uleiul de anason se dizolva in alcool..se foloseste in frectii.X Rp: Aetheroleum Menthae Alcoholum 5g 95g Preparare: Uleiul de menta se dizolva in 90g de alcool si se completeaza la 100g. ca revulsiv in dureri reumatice si diluat. cu reactie antispasmodica analgezica indicata in dureri coronariene. GLICERINA FENICATA 5% Rp: Phenolum 5g Glycerolum q. in lotiuni pt fata 39.extern. Proprietati: Solutie limpede. SOLUTIE ALCOOLICA DE ULEI DE MENTA Solutio aetheroleum menthae spirituosa 25% FR. Intrebuintari: - incolora.Solutie limpede.as 100g D. se adauga in portiuni mici si sub agitare clorura de amoniu dizolvata in 40g de apa si dupa 24 de ore se filtreaza.intern. Intrebuintari: . astm. aromatizant .s. incolora.

00g Aqua distillatae q. decongestive. cauterizari – se efectueaza in boli ulcerative ale vulvei. borax sau pansamente vulvo-vaginale Se utilizeaza pt.025% • lactat de etacridina 0. formol) . PICATURI DE NAS CU CLORHIDRAT DE NAFAZOLINA 0. badijonari sau pensulatii = cu solutii medicamentoase care se aplica pe suprafetele lezate (vulva. SPALATURI VAGINALE (IRIGATII VAGINALE) Sunt utilizate pt. Intrebuintari: . emoliente Se utilizeaza: • solutie de KMnO4 (permanganat de potasiu) 0. vaginului si colului uterin (solutie concentrata de NaNO3. dezodorizante. cu gust sarat Intrebuintari: aceeasi actiune ca produsul Rinofug actiune vasoconstrictoare si decongestionanta asupra mucoasei rino-faringiene 41.ad 100. fenol.s.1% Rp: Naphazolini hydrochloridum 0.antiinfectioase. realizarea igienei interne in cazul unor hipersecretii vaginale. borax 3%) 2. Proprietati: Lichid limpede. Substantele active administrate sunt: . antiseptice.10g Dinatrii hydrogenophosphas 0. antimicotice.72g Natrii dihydrogenophosphas 0. fara miros. cu miros caracteristic de fenol si cu gust dulceagarzator.2% 1. vagin.5% • clorura de benzalconiu 0.02% • carbonat acid de Na 2% Alte preparare pentru aplicare vaginala: 1.22g Natrii chloridum 0. vascos. incolora. a prelungi timpul de contact al medicamentelor cu locul de aplicare.in afectiuni ale urechii (in otite medii).Preparare: Fenolul se dizolva in glicerina incalzita pe baie de apa la 60ºC. 3.00g Solutie limpede. col uterin) dupa o prealabila spalare si uscare cu tampoane de tifon (ex: solutie apoasa de NaNO3 ? %. 40.1% • cloramina 0. datorita actiunii bactericide a fenolului. fenol. antipruriginoase. CuSO4.60g Solutio phenylhydrargyri boratis 0.01 – 0.2 – 0. incolor sau slab roz. comprese – solutie apoasa de acid boric. acetat de rezorcina. ZnCl2.

alcooli terpenici (borneol.42. clismele evacuatoare (purgative) se administreaza sub presiune (in jet) in volume mari de 250 – 1000 ml 44.005% 43. dipenten) . FLORI DE MUSETEL Chamomillae Flores = capitule florale ale speciei Matricaria chamomilla. felandren.utilizat in sciatica. evacuator sau pt. SOLUTIE PENTRU APLICARE URETRALA se foloseste in tratarea afectiunilor uretrale se folosesc substante antiinfectioase si astringente substante sub forma de irigatii sau instilatii in uretra sau in vezica urinara solutii utilizate: . eminate ?) se folosesc in scop medicamentos. clorura de bezalconiu 0.80% .actiune rubefianta/revulsiva . Lauraceae (arborele de camfor) Compozitia chimica a uleiului volatil: . CAMFOR = ulei volatil obtinut de la specia Cinnamomum camphora.permanganat de potasiu (KMnO4) 1:5000 sau 1:10000.analeptic cardiac si respirator .hidrocarburi terpenice (codinen.rezine . safrol) Actiuni si utilizari terapeutice: .Saliform 45.Fenilbutazona unguent . fam. nutritiv.C . eugenol. CLISMELE (clistire. prurit. cloramina B 0.flavonozide .camfor 50% . explorarea radiologica a rectului si a partii inferioare a intestinului clismele medicamentoase si nutritive se administreaza picatura cu picatura.ulei volatil 0. degeraturi Preparate industriale: . in volum de 100 – 150 ml atunci cind administrarea pe cale orala sau parenterala nu este posibila. terpineol. Compositae Compozitie chimica: . linalol.2 – 0. pinen. fam.20 – 0.mucilagii . rineol.vitaminele B1.colina .5%.substante amare (matricina si matricarina) .

antialergic.taninuri .ulei volatil .vitamina E .in doze mari.steroli . RADACINA DE IPECA Specia Cephaelis ipecacuanha. Tilia tomentosa: .Tilia parvifolia (paduret.ulei volatil de musetel : Aetheroleum Chamomillae . ca stomahic.actiune expectoranta . FLORI DE TEI Tiliae flos 1. cicatrizant.in tratamentul afectiunilor respiratorii (tuse seaca.actiune spasmolitica dat. Tilia cordata: .acizi grasi Actiuni si utilizari terapeutice: . cefelina Actiune si utilizari terapeutice: .se foloseste sub forma de tinctura.proantociani .mucilagii .Tilia alba (tei alb) . antispastic si usor sedativ Sta la baza produselor : Romazulan.extren:antiinflamator. Ovestrol 46.Tilia argentea (tei argintiu) 2. flavonelor si cumarinelor . fara expectoratie) .Tilia grandifolia (cu frunza >) Compozitia chimica: . se foloseste sub forma de infuzie sau extract. actiune vomotiva (emetica) .alcaloizi: emetina.. .Tilia europaea (tei rosu) . familia Rubiaceae Compozitia chimica: .saponine . Tilia platyphyllos: .flavonoide . extract.intern.zaharuri . cu frunza <) 3. infuzie si pulbere compusa (Pulvis Opii et Ipecacuanha) 47.

Se obtin prin comprimarea unui volum constant de substante active asociate sau nu cu substante auxiliare si sunt destinate administrarii pe cale orala.are actiune usor sedative a SNC .intra in compozitia ceaiurilor: sedativ.in afectiuni bronsice . gustul si mirosul caracteristice componentelor extrase din produsul vegetal.infuzii . pectoral.decocturi Sunt lichide limpezi sau slab opalescente. Sunt fluide.acoperite (compressi obducti) 50. Pot fi: . Produsele vegetale se maruntesc si se trec prin site.intra in compozitia apei aromatice de tei 48. SOLUTII EXTRACTIVE APOASE = preparate farmaceutice lichide obtinute prin macerarea. Conservare: Se prepara in cantitati mici si se pastreaza la temperaturi scazute. 49. opace si omogene dupa agitare. TINCTURILE = preparate farmaceutice lichide sub forma de solutii alcoolice.Actiune si utilizari terapeutice. infuzarea sau decoctia produselor vegetale.neacoperite (compressi) . sudorific . hidroalcoolice sau eteroalcoolice. SUSPENSIILE = preparate farmaceutice constituite din una sau mai multe substante active insolubile. avand culoarea. obtinute prin extractia produselor vegetale Prepararea tincturilor se efectueaza prin: . . suspendate intr-un mediu de dispersie lichid si destinate administrarii interne sau externe.macerate . gustul si mirosul sunt caracteristice componentelor. COMPRIMATELE = preparate farmaceutice care contine doze unitare de una sau mai multe substante active. Culoarea. Comprimatele pot fi: . Pe eticheta recipientelor care contin suspensii trebuie sa se mentioneze „A se agita inainte de administrare” 51. calmant.

localizate in regnul vegetal in seminte si fructe (pulpa).macerare repetata .tinctura anticholerina (tinctura Davilla) .tinctura de coji de portocala . semisolide. colorate uniform Extractele uscate: sunt pulberi higroscopice Exemple: .. iar in regnul animal in tesutul adipos si in ficat.extracte moi . colorate. Prin diluarea cu apa. EXTRACTE VEGETALE = preparate farmaceutice fluide. moi sau uscate.extract uscat de matraguna .macerare (10 zile la temperatura camerei) . cu mirosuri si gusturi caracteristice componentelor produsului vegetal din care s-au preparat si solventului folosit la extractie. cat si cele uscate. 52.extract moale de odolean/valeriana (Valerianae rhizoma cum radicibus) 53. la temperaturi de pina la 50ºC) Extractele fluide: limpezi.presare la rece sau la cald . coloratae.percolare Sunt lichide limpezi.extragerea cu solventi organici Exemple: . Preparare: Extragerea lipidelor se face prin: .topirea si fierberea cu apa . Pot fi: . au miros si gust caracteristic componentelor Extractele moi: vascoase. LIPIDE = sunt esteri ai regnului vegetal sau animal.extracte fluide (se obtin ca tincturile) .tinctura de balsam de Tolu .tinctura de menta (sau de izma) . unele tincturi devin opalescente sau se tulbura Exemple: .extract fluid de crusin . miscibile cu solventul folosit la preparare. la fel ca tincturile + se supun la unele tratamente de concentrare prin distilare sau presiune redusa. urmata de evaporarea partiala sau totala a solventului si aducerea masei reziduale sau a pulberii la concentratia sau la consistenta prevazuta. obtinute prin extractia produselor vegetale cu diferiti solventi.tinctura de matraguna (sau de belladonna) . atit cele moi.tinctura de valeriana (sau de odolean) etc.tinctura de opiu .extracte uscate (se obtin.

X = cera flava = ceara galbena Compozitie chimica: . fam. Euforbiaceae purgativ drastic Cetaceum = grasime extrasa din cavitatile pericraniene ale speciei Physeter macrocephalus (casalotul) 54. emplastrelor. fam.in FR. Butyrum cacao Ricini oleum = ulei de ricin specia Ricinus communis. 5.intrebuintata la prepararea : unguentelor. cremelor. fam.1. Specia de albine: Apis mellifera. Bovidae. CEARA Cera flava = ceara de albine Produs de secretie al organismului albinelor lucratoare. Sterculiaceae in farmacie.90% amestec de ceride si steride .nu este sicativ 3. Sesami oleum = ulei de susan Cacao oleum = unt de cacao arborele Theobroma cacao. var. dulcis.colectata la prelucrarea lanii si purificata Compozitia chimica: .1 -2% acizi grasi liberi . Olivae oleum = ulei de masline . gen Ovis . 6. .specia Amygdalus communis (var. pastelor epilatoare 55. LANOLINA Adeps lanae / Cera lanae .ceride (miricina 70 -75%. Amygdalae oleum = ulei de migdale . 7.X – Helianthi oleum neutralisatum 2.actiune emolienta . in functie de metabolismul oilor . Asteraceae ulei semisicativ in FR. fam. ceratelor. amara) 4. cerina 18%) Actiune si intrebuintari: . - Helianthi oleum = ulei de floarea soarelui specia Helianthus annuus. Apideae .variaza in limite fr. fam.specia Olea europea . largi.secretia glandelor sebacee ale oilor – Ovis aries .ceara se obtine prin fierberea in apa a fagurilor.3% alcooli liberi .

dar si datorita proprietatii sale de a se solidifica 57. solutii. ovule. cartilaje.folosita in microbiologie.emolienta Intrebuintari: . lanolina anhidra sau 27% pt.p-hidroxiprolina Actiune si utilizari: .polimer filiform . saruri de amoniu sau prezenta oxidantilor sau a apei mai mult de 1% pt.L-prolina . Prezentare: placi. granule. unguente .agent de emulsionare . apoi purificare.folosita la prepararea capsulelor gelatinoase si a drajeurilor enterosolubile . lanosterol. GELATINA Este un produs care se obtine prin hidroliza partiala a colagenului din tesuturile animale (piele.alcooli alifatici .colesterol . gama-lanosterol. dihidrogeno-sterol Insaponifiabilul este alcatuit din steroli: .glicina . lanoceric si lanopalmitic cu alcool cerilic.glicocol . 6 Conditii de puritate: .hidrocarburi parafinice Calitatea lanolinei se apreciaza ca punct de plecare 2-4 zile – indice de refractie – indice de saponificare 94 – 106 – indice de iod 18 – 32 – indice de petrol max. urmata de o extractie cu apa fierbinte.nu se admit substituiri cu glicerina.5 colestadien) . lanolina hidratata Actiune: . sapunuri.dihidrosterol . uz extern . parafina.are proprietati hemostatice si este utilizata sub forma de: bureti gelatinosi (Gelaspon). cetilic sau cu sterolii – colesterolul. film protector al tegumentelor . pulbere Compozitie chimica: .agent de stabilizare a emulsiei pt.alcooli terpenici: lanosterol. dihidrosterol . uscare. PRODUSE CU ACTIUNE FIZICA . oase).Predomina esterii acizilor ceratic.in tehnica farmaceutica ca baza pentru unguente terapeutice sau cosmetice 56.excipient la prepararea masei gelatinoase pt: supozitoare.cetone steroidice(3. fiind un mediu nutritiv bun.

fulgi sau pudră Compozitie chimica: .are proprietati sicative . purgativa.pigment galben Utilizari: .. in principal: licopodina.substante minerale azotate . purificarea unor substante ( adsorbtia colorantilor.sub forma de pulbere sau comprimate . AGAR – AGAR Substanţă gelatinoasă extrasă din alge marine comestibile: Gelidium spp. clamatina (in total cuprinde 35-40 de alcaloizi). fam.diuretica.in farmacie si in laborator. nervosa Se prezinta sub forma de: sub formă de filamente. 58. fitosterine .se foloseste ca pulbere sicativa pentru pudrarea copiilor contra transpiratiilor . plumb. Gelidiaceae.adsorbant .in intoxicatii cu morfina. Specie: Lycopodium clavatum. cianuri. fosfor.antiseptic .in industria metalurgica se foloseste la prepararea formelor in care se toarna fonta.folosita in tabagism si alcoolism .substante minerale .glucide . diareilor .adjuvant in tratamentul: infectiilor intestinale. triterpenica . produsul Carbo activatus se foloseste pt. acizi esterificati.antidiareic .intra in categoria substantelor protectoare si absorbante . antireumatismala .poliholozide min. saruri de mercur Administrare: . fam.1. clavatoxina. CARBUNELE MEDICINAL Carbo medicinalis . Licopodium: spori de pedicuta/bradisor/cornisor/brinca-ursului etc. antitumorala. Lycopodiaceae Compozitie chimica: . sporii nu sunt toxici . colitelor de fermentatie. stricnina.apa .sporii contin acizi grasi.substante de natura flavonica. In Marea Neagra creste Phylophora rubens var.de natura vegetala: Carbo ligni .utilizata la conspergarea pilulelor . arsen.de natura animala: Carbo animalis Prin tratarea cu vapori de apa la o temperatura ridicata se obtine Carbo activatus Actiune si utilizari: .este o planta toxica datorita alcaloizilor continuti.65% geloza (poligalactan – format din agaroza si agaropectina) . ciuperci otravitoare. a unor substante cu miros neplacut) 59.

in industria textila la apretarea tesaturilor . GUMA TRAGACANTA Tragacanthae gummi Astragalus spp.in tehnica farmaceutica se folsoeste dezenzimata fie prin incalzire la 100ºC timp de 30 de minute. substante minerale..polizaharidul este compus din din: L-arabinoză. Fabaceae Compozitie chimica: . GUMA ARABICA Gummi arabicum Exsudat solidificat provenit din tulpinile si ramurile speciei Acacia senegal.este compusă din săruri alcaline şi acid poliarabic .folosita in industria textila si alimentara 62.bun mediu de cultura .urme de lipide Actiune si utilizare: .este folosit in microbiologie datorita proprietatii de a-si mentine consistenta solida la 37°C 60. amidon . fam. peroxidaze (mai ales) Actiune si utilizare: . D-galactoză. emulsiilor. fie prin expunere la soare timp de 5 ore 61. ca material agregant .sub forma de mucilagiu – ca agent de emulsionare in cazul uleiurilor si substantelor rezinoase . Fabaceae Compozitie chimica: .la prepararea unor creme si unguente fara grasimi . APA OXIGENATA 3% (Solutie diluata de peroxid de H) . fam. L-rhamnoză şi D-acid gluconic în raport de 3:3:1:1 .la prepararea supozitoarelor.spre deosebire de guma arabica. nu contine enzime Actiune si utilizare: .apa.sub forma de mucilagiu.la fabricarea tusurilor si cernelurilor .fractiuni poliholozidice : basorina – fractiune insolubila – si tragacanthina – fractiune solubila . oxidaze..este un polizaharid natural . in tratarea iritatiilor mucoaselor si la prepararea comprimatelor si emulsiilor .datorita proprietatilor sale de a absorbi apa si de a se umfla se intrebuinteaza in terapeutica ca laxativ (in pansamente gastro-intestinale) .enzime :amilaza.

VIOLET DE GENTIANA 0.solutia obtinuta se amesteca usor pt.intern se foloseste in dizenterii . de aceea la preparare se foloseste apa fierbinte pt.dupa utilizare indelungata pe plagi poate intirzia cicatrizarea - 64. RIVANOL 1‰ etacridina este o pulbere galbena solutiile dau culoarea galbena cu fluorescenta (galben-verzui) greu solubila in apa (500 – 1000 ml).in farmacie. ALBASTRU DE METILEN 1% solutia 1% prezinta efect antiseptic la nivelul : mucoaselor. . uz extern se foloseste in concentratii de 2.folosit in eczeme si rani infectate . tegumentelor. 63. in diverse teste functionale. iar pt. omogenizare . marirea solubilitatii .perhidrolul este apa oxigenata de 100 de volume (se pastreaza la Separanda) .antiseptic asupra germenilor G(+) .Rp: Perhidrol 10g Apa distilata ad 100g se obtine prin diluarea a 10g de perhidrol (solutie concentrata de peroxid de H) cu apa distilata pina la 100g .prin descompunere totala 1 ml solutie degaja aprox.antibacterian puternic la nivelul tegumentelor .5 – 1% metilrozanilina . de aceea se mai numeste si apa oxigenata de 10 volume.5% 65. 10 ml oxigen.eficace in curatarea ranilor . se gaseste H2O2 3% Actiune si utilizare: . cailor urinare este folosit in infectii urinare.prezinta actiune de distrugere a coagulilor sangvini si de aceea se foloseste la dezlipirea pansamentelor si curatarea ulceratiilor si abceselor.se foloseste in solutie de 1‰ Actiune si utilizare: .dezinfectant si decolorant .

5 – 1% efect puternic fata de germenii G(-) folosit: plagi infectate. ACID BORIC 3% este numai antiseptic este bine suportat de piele si mucoasa se foloseste in concentratii de 3%. dermatomicoze. 69) 67. totodata realizandu-se si o sterilizare a acestuia dupa racire. PULBERE ALCALINA Pulvis alcalinum sinonim: pulbere alcalina pentru solutie Bourget Rp: Natrii sulfas anhydricus (V) (Sulfat anhidru de Na) Dinatrii hydrogenophosphas(V) (Fosfat acid de Na) Natrii hydrogenocarbonas(V) (Bicarbonat de Na/ Carbonat acid de Na) Preparare: se introduc in mojar in ordinea crescatoare a cantitatii. se amesteca si se cerne prin sita V. pe arsuri 1kg contine: 30g tetraborat de Na si 970g apa se mai poate folosi in unguente 10% efect antiseptic la nivelul ochiului 3% .- antiseptic antimicotic se foloseste in concentratii de 0. stomatite 66. intrucit peste aceasta concentratie recristalizeaza se dizolva la cald – se dizolva acid boric in apa la fierbere. dermatite. Este o 2g 4g 6g . cu reactie slab acida se foloseste pe suprafete intinse. 68. in timp. se prepara in cantitati mici si la nevoie. are actiune toxica PULBERI OFICINALE (67.se fac solutii sterile. deoarece solutia poate fi invadata de microorganisme se pastreaza in sticle inchise etans (dop de sticla) trebuie folosit cu prudenta. solutia obtinuta se completeaza la volum cu apa distilata si se filtreaza cu hirtie de filtru solutie limpede. Cantitatea aceasta reprezinta doza pentru 1 litru de solutie. s-a observat ca. incolora.

se administreaza in timpul sau dupa masa. se elibereaza din farmacii in pachete de 12g si un pachet se dizolva intr-un litru de apa. Ambele capsule constituie o doza. se descompune cu eliberare de CO2. PULBEREA LAXATIVA EFERVESCENTA Pulvis effervescens laxans = pulbere Seidlitz Rp/ secompune din 2 pulberi: CAPSULA I – culoare albastra : . Are actiune laxativa si in momentul administrarii. Conservare: Intrebuintari: are actiune laxativa si purgativa in functie de cantitate.5g. începând cu soluţia alcalină. in cantitate de 250ml in vase bine inchise. este stimulent al functiilor hepato-biliare (actiune coleretica si colagoga). .sulfat de sodiu 2g. Capsula alba care se dizolva impreuna cu apa produce efervescenta. Se prepara la nevoie. 69. iar solutia are reactie slab acida. Nu se elibereaza intr-un singur pachet pentru ca in prezenta aerului. CAPSULA II – culoare alba : acid tartric 6g. ferite de lumina 68. cu gust sarat amarui si cu reactie slab alcalina. PULBEREA DE OPIU SI IPECA Pulvis opii et ipecacuanhae Rp: Opium pulveratum (VII) Ipecacuanhae radix (VII) Zaccharum lactis 10g 10g 80g . se dizolva separat fiecare capsula in 100ml H2O (apa si se administrează succesiv.bicarbonat de sodiu 6.pulbere cristalina.

ad 50g Preparare: Radacina de nalba se marunteste in fragmente de 2 – 2. rame si scandurile podului stupului. duodenite.antiinflamatoare Intrebuintari: . ALTHAEA OFFICINALIS Nalba Mare Fam. se strecoara prin tifon acoperit cu un strat subtire de vata. pt.5 mm. Se conserva in vase bine inchise. se omogenizeaza.antidiareica . enterocolite.intra in compozitia ceaiurilor pectorale . Acest macerat se prepare numai la rece deoarece radacina de nalba contine amidon. gelifica impiedicand recoltarea mucilagiului. desi contine 1% morfina si face parte dintre substantele stupefiante. gust amar.. cu miros de opiu. Se foloseste in afectiuni ale cailor respiratorii. se adauga restul de lactoza si se cerne prin sita VII. a indeparta impuritatile. se gaseste raspandit in interiorul stupului. cu aspect omogen.VENENA”. dar se poate totusi elibera pe reteta fara timbru sec. Este o pulbere brunacenusie. la cald.este utila in gastrite. Malvaceae Compozitie chimica: . deci se elibereaza conform legii 73. Aceasta este medotoda per descensum 71. PROPOLISUL Este numit si cleiul de albine.emolienta . se adauga succesiv pulberea de radacina de ipeca si pulberea de opiu. De asemenea. 70.Se introduc intr-un mojar 10g lactoza. in dulapuri . Cantitatea de mucilagiu obtinuta este de 3:10 Radacina astfel maruntita se spala repede pe o sita sau pe un tifon. Se pune intr-un tifon si se suspenda in vasul cu apa.s.contine cantitati mari de mucilagii Actiune: . se trece apoi prin sita I.previne umiditatea impermeabilizand peretii stupului . ferit de lumina. intr-o cantitate de pina la 3 grame. ulcer. ca expectorant si calmant al tusei. 30 de minute Solutia obtinuta se decanteaza.sub forma de macerat 1-3% in inflamatii ale cailor respiratorii si de macerat 20% in gargarisme (extern) . Acest produs biologic al familiei de albine indeplineste multiple functii in interiorul stupului: . stomatite Rp: Althaea radix pulbere 3g Apa distilata q. Macerarea se face la temperatura camerei. fiecare celula a fagurilor este captusita cu un strat subtire si uniform de propolis. care. pe pereti.asigura etanseitatea stupului fata de curentii de aer .

chiar si la cald. de rasini si balsamuri. putandu-se recolta 100 – 400g. staniu. de asemenea. . antitoxice si antiinflamatorii - . Materiile rasinoase astfel culese sunt amestecate de albine cu secretii salivare si ceara.mirosul propolisului este aromat. insa in apa.in mare.compozitia chimica este foarte complexa si variaza cantitativ si calitativ de la o regiune la alta si de la sezon la sezon.propolisul se prezinta ca o masa lipicioasa de culoare variabila intre verde. Producerea propolisului se face in acelasi timp cu cea a mierii si se realizeaza de catre albine specializate. P • derivaţii flavonici • acidul ferulic (activ contra germenilor Gram pozitiv şi Gram negativ) • aminoacizi • fermenti • substante antibiotice • acizi si acizi aromatici Compozitia chimica ii confera propolisului inalte si variate insusiri terapeutice Actiune: . astfel. moment in care acesta devine plastic Cantitatea de propolis care se poate obtine de la un stup variaza de la o regiune la alta. albinele acopera daunatorii patrunsi in stup si omorati. B. propolisul contine: • rezine si balsamuri ~55% • uleiuri eterice 10% • ceara 30% • polen 5% • oligoelemente: siliciu. avand pronuntate proprietati antiseptice .opreste dezvoltarea mucegaiurilor pe pereti si rame cu el. protejand. in zilele calduroase.are proprietati antivirale. fier. molibden.asigura o foarte buna antisepsie fata de multe bacterii. aluminiu.purifica aerul din stup prin uleiurile eterice si balsamurile sale care se evapora Provenienta propolisului este discutabila. Insusiri fizice: . . wolfram. care nu pot fi evacuati. cupru. prin prelucrarea polenului. iar la temperaturi scazute devine tare si casant. mugurii şi scoarţa coniferelor şi a plopilor. magneziu. de pe frunzele.este radioopac. C. . maro si negru . dar se considera ca albinele il prepara prin prelucrarea produselor rasinoase si balsamurilor culese de pe plante si. cadmiu. drojdii si mucegaiuri. . Compozitia chimica: . este greu solubil. strontiu • vitamine: A. iridiu. arsen. cobalt. a salicaceelor (salcii) si a prunilor. aur. familia de albine de urmarile descompunerii prin putrefactie a acestora. Este un produs de digestie al albinelor si este cules de pe cel puţin 20 de specii de arbori. care se inmoaie la 37ºC. in special de pe mugurii de plop şi de arin. vanadiu. .se solubilizeaza in alcool si eter. calciu. cand temperatura este mai mare de 20°C.

ginecologie .50°C pt.dermatologie . Se aseaza vasul pe baie de apa la 40 . degeraturi. 30 de tipuri de virusuri (incluzand si varietatile lor) sunt distruse de catre propolis. 3.se iau 50 ml extract eterat (preparat din 20 – 30g de propolis la 100 ml eter). a se evapora alcoolul. arsuri. Peste propolis se adauga 5 – 10g de vaselina alba (sau unguent simplu). Balsamul de propolis protejeaza impotriva radiatiilor Roentgen si de alta natura. cu miros de propolis si eter. In general. Este de datoria specialistilor sa acorde mai mare importanta acestui drog. ca orice drog natural si propolisul patrunde destul de greu in practica medicala. intrebuintarea lui in scopuri terapeutice se va face numai cu avizul medicului si sub supravegherea acestuia.emulsie de propolis . mai ales in ceea ce priveste terapia bolilor de piele.fiziologie . care este cel mai puternic medicament antiinfectios cunoscut bun stimulator al refacerii tesuturilor afectate de rani.chirurgie . taieturi si. Se obtine o masa vascoasa care este propolisul pur. a plagilor etc. Se amesteca pina la omogenizare si se obtine un unguent omogen de culoare galbui inchis. Se obtine un unguent omogen de culoare galben-bruna. 9 specii de ciuperci parazite.stomatologie 72. 2. au fost preparate mai multe forme medicamentoase avand la baza propolis. Este atestata valoarea terapeutica a propolisului in: . precum si in cicatrizarea operatiilor.- - studiile moderne privitoare la proprietatile propolisului au aratat ca nu mai puţin de 21 de bacterii. de posibilitatile de administrare interna si de aplicare externa a propolisului. unguente) sau lichide (extracte. se evapora eterul la jumatate si apoi cei 25 ml de extract concentrat se amesteca cu 100g vaselina. acestea sunt preparate solide (paste.pasta din propolis brut . UNGUENT SIMPLU 10% .se iau 100 ml extract alcoolic de propolis 20%. aromat. solutii) Exemple: 1. cat si in cea veterinara. unguent din extract eterat de propolis: . se toarna intr-o capsula de portelan sau intr-un mojar. unguent din extract alcoolic de propolis: . Desi rezultatele terapeutice obtinute pina in prezent in diferite tari sunt pozitive. la mojar. Se mai pot prepara: . Propolisul vindeca mucoasa bucala si inlatura sangerarile gingiilor.eter propolizat .ulei propolizat Cu toate ca nu se poate vorbi de o toxicitate a preparatelor de propolis. cu miros placut. Intrebuintare: Tinandu-se seama de multiplele posibilitati de aplicare terapeutica atat in medicina umana. mai ales. Este foarte util in vindecarea ranilor produse cu arme de foc. datorita utilizarii excesive a chimioterapiei si a antibioterapiei.

lanolina si vaselina se topesc pe baie de apa si se amesteca pina la omogenizare si racire unguentul simplu trebuie sa corespunda prevederilor din FR.X. aceasta se cunoaste prin faptul ca masa devine consistenta si fara reactie alcalina. Se foloseste ca baza de unguent pt. incalzita la aceeasi temperatura. alb-galbui.0g Natrii hydroxide 1.ad 100g .Unguentum simplex 10% 1. o solutie de NaOH diluata cu restul de apa. Se continua agitarea energic la cald inca cateva minute pina la saponificarea completa. incorporarea diferitelor substante active. unguent Preparare: Acidul stearic.0g Oleum odorantum q. Unguentul din capsula se trece cantitativ intr-un mojar incalzit si se amesteca pina la racire. Rp: Adeps lanae anhydricus Vaselinum album - 10g 90g baza de absorbtie. cu miros caracteristic slab. NITRAT DE ARGINT 1% Argenti nitras 1% . sa fie omogen.s. 2.s M.95ºC.X prevede ca atunci cand intr-o reteta nu se specifica baza de unguent. glicerina si o parte din apa (~20g) se incalzesc intr-o capsula pe baie de apa la o temperatura de 90 . 73. In amestecul obtinut pe baia de apa se adauga in fir subtire si agitand continuu cu un pistil sau cu o spatula de portelan. de consistenta semisolida.oculoguttae.0g Glycerolum 60.f.0g Aqua distillatae 30. sa se foloseasca unguentul simplu. aceasta se incearca luand o cantitate mica de unguent care se agita cu alcool de 90° si care nu trebuie sa se coloreze in prezenta a 1-2 picaturi de fenolftaleina. Unguentum Rp: Acidum stearicum 15. incorporarea lui in intreaga masa de unguent. FR. colir Rp: Argenti nitras Natrii nitras Aqua distillatae Preparare: 1g 1g q. apoi se adauga parfumul si se continua amestecarea pt.

lucru care se observa prin tulburare sau formare de precipitate.f.3%.s. se trece intr-o sticla neutra. se adauga apa incalzita la ~70ºC si se tritureaza. solutia spumifica.3.Azotatul de Ag si azotatul de Na se dizolva in 90g apa distilata fiarta si racita. SOLUTIA DE PROTARGOL Rp: Proteinat de Ag Apa distilata q. Nu se filtreaza deoarece coloidul poate fi retinut in porii filtrului prin fenomenul de adsorbtie. fara a se amesteca. prevenirea oftalmiei nou-nascutilor . Nu se agita. pH-ul creste la 6. Se prepara la nevoie. Variatiile de temperatura miscoreaza stabilitatea solutiei coloidale.s. se omogenizeaza cu o bagheta de sticla. se izotonizeaza cu NaNO3 1. Se completeaza la 100g apa. bruna si sterilizata. UNGUENT CU GLICERINA Unguentum gliceroli Sinonim= glicerolat de amidon Rp: Amylum tritici 7. se filtreaza pH-ul optim care asigura stabilitatea colirului este 6.se utilizeaza in scop profilactic pt.00g M. Cand coloidul disperseaza greu protargolul are tendinta de a se aglomera si foarte greu se disperseaza apoi. La dizolvarea azotatului de Ag in apa se obtine un pH=5.18g (Nipagin) Propyl p-hydroxibenzoatum 0. Se utilizeaza ca dezinfectant. apoi.se administreaza cate o picatura in fiecare ochi. se presara protargolul.02g (Nipasol) Glycerolum 93.ad 1g 100g Apa distilata fiarta si racita se aduce intr-o capsula.ad 100. imediat dupa nastere 74. iar in prezenta azotatului de Na.S. care serveste la izotonizare. extern Preparare: Intr-o capsula de portelan incalzita in prealabil si cantarita se pun amidonul. Nu se filtreaza solutia. conservantii (nipagin si nipasol).00g Aqua distillatae q. unguent D. asigurandu-se astfel stabilitatea preparatului Conservarea se face in vase din sticla bine inchise. . daca mai este nevoie.00g Metyl p-hydroxibenzoatum 0. Sticla trebuie bine curatata deoarece urmele de materie organica produc reducere sau precipita nitratul de argint. Utilizare si administrare: . se lasa 10 – 20 de minute in repaus. 75.

dupa care se completeaza la masa prevazuta. aplicat sub forma de comprese sau frectii.X sinonim= spirt camforat Rp: Camphorae 10g Alcoholum 70g Aquae q. Intern. SOLUTIE ALCOOLICA DE CAMFOR 10% Solutio camphorae spirituosa 10% FR.5g Se ontine alcool de 70º. continuandu-se incalzirea pe sita de azbest. are actiune revulsiva si antiseptica. ALCOOL DILUAT Alcoholum dilutum FR. obtinandu-se o masa omogena.baza de unguent hidrofil in asociere cu alte substante medicamentoase 76. Utilizare: . Se completeaza la 100g cu apa incalzita la 70°C si se amesteca pina la racire. in solutii izotonice.5g 32. 78. 77. Este un bun vehicul pt. are actiune de stimulant.Se lasa in repaus 10 minute. se adauga glicerina incalzita pe baia de apa la 90°C. excitant. in doze mici Extern. COMPONENTA SOLUTIEI OFTALMICE  substante medicamentoase  vehicul: • apa distilata proaspat fiarta si racita • apa din fiole • ulei de floarea soarelui neutralizat si purificat  substante auxiliare: • solubilizanti • izotonizanti • conservanti • agenti pt.s. amestecand pina la gelificare. cu sau fara adaos de conservanti. In farmacie.ad 100g .de volume Rp: Alcool 96° Apa distilata 67. prepararea unor potiuni. solutii izotonice tampon sau ulei de floarea soarelui. ajustarea pH-ului • agenti antimicrobieni Tehnica prepararii: Solutia oftalmica apoasa se prepara prin dizolvarea substantei medicamentoase in apa distilata sterila (fiarta si racita).X prep. alcoolul diluat se foloseste la prepararea tincturilor si a extractelor.

antimicrobieni potriviti . destinate badijonarii cavitatii bucale. . Lacrima = secretia glandei lacrimale. Nu se admite folosirea parafinei lichide .Preparare: Se dizolva camforul intr-o cantitate mica de alcool peste care se adauga apa in mici portiuni. impiedicand uscarea portiunii expuse la aer.5 . Conservare: Se pastreaza in vase inchise. uleiuri vegetale.se pot folosi substante auxiliare: solubilizanti.preparate farmaceutice lichide sub forma de solutii. comprese umede. alcool diluat. propilenglicol.medicamente lichide destinate spalarii cavitatii bucale prin barbotarea aerului .nu se inghit 81. COLUTORIILE .solventii cei mai folositi: apa. lotiuni. LACRIMILE ARTIFICIALE = solutii oftalmice sterile folosite pentru tratamentul ochiului uscat. vascoase. care acopera permanent suprafata globului ocular.preparate farmaceutice lichide de consistenta siropoasa. metabolic si de protectie Compozitie: saruri minerale. • ca revulsiv in dureri reumatismalem raceli. gripa.spalaturi bucale. materii proteice care maresc vascozitatea lichidului lacrimal si lizozim – enzima cu actiune antibacteriana 80. OTOGUTTAE .picaturile pentru urechi sub forma de solutii se prepara prin dizolvarea substantei active intr-un vehicul corespunzator format din unul sau mai multi solventi si completandu-se la masa prevazuta. la loc racoros (8-15°C) Utilizare: . sub agitare si se filtreaza. !!Ordinea de amestecare trebuie respectata altfel camforul se dizolva mai incet. faringelui 82.pH-ul trebuie sa fie 5 – 7. inlocuind lacrima. Rol: mediu optic. glicerol. conservanti. emulsii sau suspensii destinate administrarii in conductul auditiv extern . numite si „apa de gura” . • calmant al pruritului • antiseptic cu actiune locala in diverse afectiuni dermatologice • degeraturi • cosmetica 79.extern: • in frictiuni. gingiilor. GARGARISME .

. Solutia adera la mucoasa nazala. dupa triturare in mojar. Rp: Camfor 1g Mentol 1g Fenol 2g Timol 0. suspensii. dupa care se completeaza cu apa la cantitatea necesara. amestecul eutectic se inmoaie sau se lichefiaza datorita scaderii punctului de topire si acesta corespunde temperaturii celei mai joase (Necrasov). APA DE GURA Rp: Borax 3g Clorat de potasiu 3g Spirt de menta 10% V guttae (5 picaturi) Glicerina 5g Apa distilata q.solutiile alcaline nu sunt indicate. ciupercilor 83. unde se elimina sau se absoarbe apa. intern Compenentele solide se tritureaza la mojar pina amestecul se fluidifica si devine transparent.s. ca favorizeaza dezvoltarea bacteriilor. dau amestecuri ce trec de la starea solida pina la cea lichida. inflamatii ale gingiilor 84. Cloratul de potasiu se dizolva intr-o alta cantitate de apa la cald pe baia de apa. emulsii sterile sau pulberi care se dizolva sau se suspenda intr-un solvent steril inainte de utilizare.folosita in badijonarea cavitatii bucale in afte.S. Spre deosebire de amestecul umezit. asociate itre ele.actiune antiseptica datorita boraxului si astringenta datorita cloratului de K . i anumite proporti si la anumite temperaturi. Se adauga ulei de floarea soarelui in portiuni mici amestecand pina la omogenizare. PULBERI CU SUBSTANŢE CE PRODUC AMESTECURI EUTECTICE Unele substant organice. faringita. . Solutia grabeste refacerea mucoasei. Se prezinta sub forma de solutii. MEDICAMENTE INJECTABILE = preparate sterile apte pt. a fi injectate sau implantate in tesuturi. Solutia 1 + solutia 2 se amesteca si se adauga solutia alcoolica de ulei de menta. Indicata in procese inflamatorii ale mucoasei cailor respiratorii.s. antiseptica. laringita.ad 100g D. 84. pt.2g Ulei de floarea soarelui q. are actiune usor analgezica. Intrebuintare: .ad 100g Preparare: Boraxul se dizolva cu apa distilata la cald si la solutia obtinuta se adauga glicerina.

preparare usoara.usor transportabile . mai ales.se pot aplica crestaturi ceea ce permite administrarea in doze fractionate .pe comprimate se poate imprima denumirea sau diverse semne ceea ce micsoreaza posibilitatea erorilor in manipulare . Dezavantaje: . .Avantaje si dezavantaje ale folosirii medicamentelor injectabile Avantaje: .) .usor de distribuit pacientilor . de asemenea. absorbtia medicamentului este mai lenta si este in functie de viteaza de dizolvarea sau dezagregare a comprimatelor .raspunsul terapeutic al medicamentelor este mai sigur comparativ cu cel al medicamentelor administrare per os. praf etc.dificultatea asigurarii unor tehnici aseptice la preparare si administrare .posibilitate de dozare exacta .in comparatie cu pulberile. dau nastere la efecte secundare (emetina care este vomitiv. morfina care are actiune constipanta pe cale bucala) .lezarea tesuturilor insotita de durere . administrare . la copii .calea parenterala face posibila administrarea medicamentelor care prin administrarea orala sunt inactivate in stomac sau ficat.se pot acoperi cu substante placute la gust sau miros.inghitirea comprimatelor mai mari este anevoioasa.se permite. pe scara industriala . mirosul si gustul neplacut fiind mai putin perceput decat la pulberi.se administreaza comod si usor. pe cale orala. . lumina.existenta unor reactii alergice la unii indivizi sensibili la unele medicamente Avantaje si dezavantaje ale folosirii comprimatelor Avantaje: . administrarea de medicamente care. cand conditiile de mediu din tractul digestiv pot duce la variatii ale efectului terapeutic. deoarece surprafata de contact a comprimatelor cu mucoasa cavitatii bucale este mai mica. cu diferite invelisuri putandu-se astfel si dirija locul si viteza de absorbtie in organism Dezavantaje: .necesitatea unui personal calificat pt.unele comprimate contin substante usor solubile in apa (cand la locu de dezagregare in tractul gastro-intestinal creeaza o solutie concentrata de substanta medicamentoasa care poate irita mucoasa) .conservare mai buna ( prin suprafata lor mica in raport cu pulberile din care sunt preparate sunt mai putin expuse agentilor atmosferici – umezeala.in administrarea parenterala medicamentele sint absorbite aproape in totalitate avand o biodisponibilitate optima si un efect rapid/ .

utilizate pt.pectorale . maruntite potrivit cu sau fara adaos de alte substante medicamentoase. intern 3 lingurite/zi Regula generala: . De cele mai multe ori. pt. compozitiile care contin cantitati mici de substante puternic active. au rol si de excipienti aglutinanti sau dezagreganti. Solutiile extractive = preparate farmaceutice lichide obtinute prin extractia unor principii active vegetale cu ajutorul apei 87. Servesc la prepararea solutiilor extractive Dupa actiunea terapeutica pot fi: . Excipienti diluanti: .manitol .clorura de Na .colagoge etc.diuretice .5g Carbonat de Ca 5g Ulei de menta 3 guttae M. In general. pulvis D.antihemoroidale . obtinerea greutatii necesare.levuloza .pulberi vegetale .S. EXCIPIENTI DILUANTI = substante inerte (fara actiune medicamentoasa).pulbere de cacao degresata 86.glucoza .f.lactoza singura sau asociata cu amidon sau zaharoza . La prepararea compusilor destinati pt.- prepararea comprimatelor necesita aparatura speciala si in majoritatea cazurilor substantele medicamentoase trebuie prelucrate inainte de comprimare. 85. INCORPORAREA ULEIURILOR VOLATILE Rp: Oxid de Mg 10g Bicarbonat de sodiu (carbonat acid de Na) 7.astringente . prepararea unor solutii injectabile se folosesc numai excipienti solubili.expectorante . a mari volumul si pt.amindon . CEAIURILE MEDICINALE = amestecuri de plante sau parti din plante uscate.

dupa care se adauga treptat restul de oxid de Mgm apoi carbonatul de Ca si bicarbonatul de Na.f.dizolvare la rece/cald . extern Mentolul se tritureaza cu o cantitate mica de eter sau alcool. In acest caz: uleiul de menta . Dupa aceea se adauga dermatolul pulverizat si restul de talc (15g) triturand pina la omogenizarea amestecului.antipruriginoasa si sicativa 91. Pulberea se pastreaza in borcane bine inchise.S. COMPUSI CU ACTIUNE PRELUNGITA . alcool cetilic) se incorporeaza fie prin dizolvarea intrun intermediar volatil si apoi volatilizarea acestuia. DISPERSAREA CERII INTR-O PULBERE Rp: Ceara 1g Dermatol 5g Talc 20g M. la loc racoros (8-15ºC) 88. Regula generala: Substantele grase (ceara.Pulberile compuse care contin in amestec substante volatile de menta. PULBERE ADSORBANTA SI SICATIVA Rp: Mentol 10g Talc 90g D. se prepara asociind cantitati mici din substanta volatila cu una din pulberi dupa care se adauga treptate celelalte. SIROPURILE = solutii apoase concentrate de zahar (cu un continut de zahar de aproximativ 2/3 din greutate) asociate sau nu cu substante medicamentoase sau aromatizante. extern Ceara se dizolva intr-o cantitate mica de eter sau alcool.amestecul siropului simplu cu solutii medicamentoase. peste aceasta solutie se adauga 5g talc triturand pina la evaporarea eterului/alcoolului. anason. 89. cetaceu. apoi se adauga treptat talcul trituranduse pina la omogenizare. acid stearic. fie prin amestecarea acestor substante grase cu una dintre componente intr-un mojar incalzit. Metode de preparare a siropurilor: . Actiune: .prin dizolvarea in momentul utilizarii a unor pulberi conditionate 90.S. aromatizante sau solutii extractive . se omogenizeaza cu portiuni mici de oxid de Mg. pulvis D. picatura cu picatura.

datorita higroscopicitatii.s. se aplica comprese sterile imbibate cu aceasta solutie 95. Se completeaza la volum cu apa distilata fierbinte. Distilarea apei se realizeaza la presiune normal.= preparate numite retard sau preparate cu cedare lenta. linguetta sau lingualetta au forma lenticulara sau plata. 2. se sug si actioneaza la nivelul mucoasei bucale cedeaza capilarelor sanguine sublinguale substanta activa si trebuie sa se dizolve incet pentru a asigura o absorbtie graduala a medicamentului (20-60 minute) excipientii diluanti utilizati: zahar in amestec cu lactoza. SOLUTIE DE ACID BORIC Rp: Acid boric 3g Apa distilata q. 92. care au capacitatea de a asigura absorbtia medicamentului in mod continuu si constant pe o perioada de timp mai lunga. 4. COMPRIMATELE SUBLINGUALE se mai numesc perlinguale. 7. 6. extern bai oculare Preparare: Se cantareste acidul boric si se dizolva in apa la fierbere (1-2 minute). 3. 5. natura drogului si procedeul de extractie folosit umiditatea produsului gradul de maruntire timpul de extractie temperatura de extractie starea de imbibare raportul dintre cantitatea de drog si cea de solvent reactia mediului 93. Lichidul este incalzit intr-un cazan (alambic) sau cu diferite aparate de distilare. intarzie dezagregarea se impune adaos de edulcoranti sau aromatizanti 94.S. FACTORII CARE INFLUENTEAZA EXTRACTIA 1. pina la 100g Indicatii: .in afectiuni oculare. sunt subtiri si se dizolva in gura. .ad 100g D. 8. manitol ca lubrefiant este indicat stearatul de Mg care. DISTILAREA APEI Distilarea = operatia prin care un lichid este supus incalzirii si transformat in vapori dupa care vaporii sunt transformati din nou in stare lichida.

Dizolvarea se face sub agitare puternica. urmata de condensarea acestora Apa distilata = apa obtinuta prin distilarea apei potabile care corespunde prevederilor sanitare in vigoare. INFUZIE DE FLORI DE TEI Rp: Infuzie de flori de tei 5g % Benzoat de sodiu 3g Thyocol 2g Sirop simplu 20g D. care are urmatoarea reteta: Flori de tei 5g . 97. operatia de transformare a unui lichid in vapori.aqua tiliae Se obtin prin: .distilarea unor solutii alcoolice sau eterice Vehiculele folosite sunt: apa sau amestecul de apa + alcool Antrenarea cu vapori a esentelor poate fi realizata trecand vaporii de apa prin drogul maruntit. Se adauga glicerina si se completeaza pina la 100g cu apa distilata.antrenarea cu vapori de apa .S.S.aqua menthae . 98. a nu pierde CO2. se obtine infuzia de flori de tei 5%.s.dizolvarea in apa a uleiurilor volatile .Astfel. 96. SPALATURI AURICULARE Rp: Bicarbonat de sodiu 5g Glicerina 30g Apa distilata q. Preparare: Prima data. care dau micoze. cand vaporii rezultati sunt condusi intr-un refrigerent unde sunt condensati. APELE AROMATICE = solutii apoase de uleiuri volatile sau alte substante aromatice destinate a fi utilizate ca atare sau ca vehicul la prepararea unor medicamente de uz intern Exemple: .distilarea plantelor care contin uleiuri volatile . Distilarea este. apa potabila se incalzeste pina la temperatura de fierbere. intern 1 lingura de 3 ori/zi in afectiuni respiratorii. Actiune: . asadar. extern spalaturi auriculare Preparare: Se cantareste bicarbonatul de Na si se dizolva in 60 g de apa.aqua melissae . !! Atentie: Nu se foloseste incalzirea pt.datorita mediului alcalin se folosesc contra fungilor.ad 100g D.

care se administreaza intravenos in volum de 100 ml sau mai mult.Apa distilata q. Prin adaugare de nipagin 0. 101. Timpul de extractie variaza de la 30 de minute pt. Se iau de pe baie. se lasa in repaus 5 minute. PERFUZIILE = solutii care se administreaza sub forma de injectii intravenoase.5g 1g 9g 50g Preparare: Colesterolul. Indicatii: . MACERAREA = amestecarea produsului de extras cu cantitatea necesara de solvent rece sau caldm mentinerea in contact timpul necesar agitand din cand in candm dupa care solutia se separa de reziduu prin filtrare. sterile si apirogene. extern 1g 1. apoi se adauga siropul simplu. METODE DE STERILIZARE IN FARMACIE .1% se conserva 10 zile.ad 100g Florile se trec prin sita I pt. 99. Se recomanda ca timpul de macerare in apa sa fie limitat deoarece preparatul poate fi usor invadat de microorganisme 100. cu ajutorul unui dispozitiv de perfuzare. pina la 10 zile pt. 102.S. in functie de volumul solutiei. In solutia extractiva / infuzia de tei 5% se dizolva tyocolul si benzoatul de sodiu. Rezulta un preparat fluid utilizat pt. se adauga apa incalzita care se emulsioneaza prin agitare puternica pina la racire. plaja.f. ceara si lanolina se dizolva in ulei de floarea soarelui pe baia de apa.in afectiuni respiratorii ca fluidifiant al secretiilor bronhice si expectorant in stari gripale Se prepara in la nevoie si se pastreaza la rece timp de maxim 2 zile. extractia apoasa. intr-un timp de la aproximativ 30 de minute pina la cateva ore. Solutiile perfuzabile = solutii apoase izotonice. Se adauga restul cantitatii de apa distilata incalzita la fierbere si se lasa in repaus 30 de minute. EMULSIE DE PLAJA Rp: Colesterol Ceara alba Lanolina Apa distilata Ulei de floarea soarelui M.s. Se filtreaza prin tifon si vata. Se agita usor pina la dizolvare. Pe sticla se aplica eticheta albastra (uz intern). maruntire. emulsie D. se umecteaza cu apa calduta 15g (de 3 ori cantitatea de flori). cea alcoolica.

suspensie D. instrumentar metalic fara suduri cu cositor.f.S. SUSPENSIA ANTISEBOREICA Rp: Sulf precipitat 2g Glicerina 5g Alcool de 96° 5g Apa distilata q. produse rezistente la caldura si pt. preparate apoase.f.ad M. apoi se adauga portiuni mici de glicerina si apa. pansamente chirurgicale si produse omoloage ale acestora. Sterilizarea prin filtrare: se foloseste in cazul solutiilor termolabile Sterilizarea cu gaz: pt. 104. protector si anticongestiv in eczeme. SUSPENSIE DERMICA Rp: Oxid de Zn Talc Glicerina Apa distilala q. materiale de laborator din sticla sau portelan.s. apoi se adauga treptat apa si glicerina amestecandu-se treptate pt. Actiune: . SUPOZITOARELE . pulberi.• • • • Sterilizarea cu vapori de apa sub presiune: se foloseste ori de cate ori este posibil. suspensie D. produse neapoase care nu pot fi sterilizate cu vapori sub presiune: produse uleioase. deci: se pulverizeaza in mojar sulful precipitat cu alcoolul.in dermatologie ca antiseboreic aplicat pe pielea capului 105.S.ad 100g M. Sterilizarea cu caldura uscata : se foloseste pt. pt. a evita flotarea se recomanda umectarea sulfului precipitat cu alcool. extern Preparare: Sulful precipitat este hidrofob si pt. produse care nu rezista la temperaturi ridicate necesare sterilizarii prin caldura uscata si care sunt compatibile cu gazul sterilizant. extern 5g 5g 30g 100g Preparare: Oxidul de Zn + talcul se pulverizeaza cu mucilagiu de alginat de Na. omogenizare.sicativa si calmanta in afectiuni ale pielii.s. 103. Indicatii: .

107. – dupa capacitatea de patrundere: • cu actiune locala = de suprafata/acoperire – epitelice. . Intotdeauna uleiurile volatile se pun la final pt. a evita evaporarea. se amesteca. destinate administrarii pe cale rectala. extern pt. cedand substanta activa vaselor sanguine si limfatice 4 – dupa proprietatile chimice si coloid fizice. modelare. anala. de penetratie – patrund in straturile cele mai profunde • cu actiune la distanta (sistemica) = permit administrarea medicamentelor prin ocolirea tubului digestiv. Supozitoarele preparare cu baze liposolubile trebuie sa se topeasca in cel mult 30 de minute. – dupa actiunea terapeutica: • unguente de acoperire = formeaza un film protector pt. iar cele preparare cu baze hidrosolubile trebuie sa se dizolve in cel mult 1 ora.f.= forme farmaceutice solide care contin doze unitare din una sau mai multe substante active. prin evaporarea unei parti din apa dau o senzatie de racorire • unguente de epitelizare = se aplica pe pielea lezata.turnare. CLASIFICAREA UNGUENTELOR 1. UNGUENT PT. se adauga apa distilata. ceara si stearina se tipesc pe baie de apa. ajutand la proliferarea tesuturilor in scop de vindecare • unguente revulsive = produc hiperemie locala fiind rubefiant (produc vasodilatatie) • unguente antiacneice si antiseboreice • unguente antimicotice • unguente sicative • unguente cu actiune decongestionanta 2. protejarea si intretinerea pielii Uleiul de parafina. implicit dupa structura de gel: • hidrocarburi geluri .S. presare 106. PROTECTIA SI PROTEJAREA PIELII Rp: Ceara alba 17g Stearina 17g Ulei de parafina 56g Apa distilata 10g Ulei de lavanda 10 picaturi M. unguent D. vaginala sau uretrala. In contact cu pielea. mucoase – ex: nazala. vaginala 3. de profunzime – endofermice. – dupa locul de aplicare: • dermice – se aplica pe piele • oftalmice – se aplica la nivelul globului ocular • pt. tegument (unguente de protectie si unguente cosmetice) • unguente racoritoare = contin apa sau alcool (cel mai adesea sunt hidrofile).

ad M. parafina si cetaceum.simplu .suspensie-solutie 108.emulsie-suspensie . Peste amestecul topit. UNGUENT CU ACTIUNE ANTISEPTICA 10g 5g 50g 6g 0. Uleiuri si grasimi hidrogenate: • Ulei de arahide hidrogenat • Anolen – amestec de ulei de arahide + ulei de rapita + stearat de propilenglicol • Ulei de seminte de bumbac hidrogenat • Ulei de palmier hidrogenat .emulsie-suspensie-solutie .s. ceara.S. Excipienti grasi: Unt de cacao – grasime vegetala obtinuta prin presarea la cald a semintelor decorticate si prajite de Theobroma cacao (arborele de cacao) Sebuvinol – provine din seu dupa inlaturarea grasimilor cristalizabile 2.solutie . unguent D. apa cu boraxul dizolvat inea agitanduse pina la omogenizare Actiune: . extern Preparare: Intr-o capsula pe baia de apa se topesc in uleiul de parafina.3g Rp: Ceara de albine Parafina Ulei de prafina Cetaceum Borax Apa distilata q.f.emulsie A/U sau U/A • Gel amestec: .antiseptica 109. dupa racire. Boraxul se dizolva in apa distilata la fierbere.suspensie . se aduce. • • EXCIPIENTI FOLOSITI LA PREPARAREA SUPOZITOARELOR 1.70g 28. in portiuni mici.• lipogeluri • hidrogeluri • polietilenglicol geluri • silicageluri Fiecare din cele 5 tipuripot fi la randul lor: • Gel: .

polisorbat 61 (?) 7.pun in contact direct substanta activa cu mucoasa asigurand o resorbtie mai buna a medicamentelor Exemple: • masa de gelatina = amestec de gelatina (2g) + glicerina (10g) + apa distilata (4g) • alte geluri: agar-agar (1g agar-agar in 2 litri de apa + 0. se adauga mentolul.Supostal – amestec de grasimi vegetale hidrogenate. Excipienti autoemulsionabili: ac. Supolan. alcool miristic • Neosupostal – amestec de suppostal cu monostearat de propilenglicol 3. Excipienti hidrosolubili: . Supostal. Polietilen-glicoli 6. 5. Excipienti emulsionabili: Tween 61. alcool cetilic. Gliceride semisintetice: grupa cea mai importanta dintre bazele de supozitoare lipofile Sunt amestecuri de mono si trigliceride ale acizilor grasi saturati obtinuti din uleiuri vegetale. Peste solutia alcalina se adauga treptat si sub agitare apa. Rezulta o solutie limpede.ad M. in flacoane brune. masele Supocire. in special din nuca de cocos si palmier.solutie Preparare: Acidul salicilic se dizolva in alcool. cu miros caracteristic.30g 10g 300g Rp: Acid salicilic Mentol Alcool Apa distilata q.s. Excipienti hidrosolubili: • Glicerol cu gelatina • Glicerol cu stearat de Na • Pluronici 8. oxicolesterol. 4. Masupol. SOLUTIE CU ACTIUNE ANTISEPTICA SI DEZODORIZANTA 1g 0. Se completeaza la masa prevazuta. Neosupostal etc. . masele Estarinum. grasi din trigicerile semisintetice si sintetice ca: • derivati ai PEG: esteri stearici. incolora. Lasupol. Conservare: La loc racoros (8-15°C). acizi grasi nesaturati. neutralizare si se sterilizeaza.30g carbonat de Na pt. care au continut ridicat de acid lauric Exemple: masele Imhausen.f. esteri laurici • polisorbati • amestecuri de polimeri de oxid de etilen si oxid de propilen (pluronici) • 110.

stearic. vaselina.f unguent D. tween-uri Alcooli eteri sau polioxietilen-geluri Hidrogeluri Silicon geluri Coloizi minerali si organici – gel de siliciu. solutie cu actiune antiseptica si dezodorizanta se mai utilizeaza si in combaterea stomatitei EXCIPIENTI FOLOSTI LA PREPARAREA PRINCIPALII UNGUENTELOR Hidrocarburi: parafina lichida. apoi se adauga acidul salicilic pulverizat in prealabil cu o cantitate mica de alcool sau eter. metil-celuloza. palmitic. UNGUENT Rp: Acid salicilic 1g Acid benzoic 1g Unguent simplu 30g M.S. produsul natural lanolina) Acizi grasi: superiori alifatici Lipogeluri: esteri alifatici. Se amesteca continuu pina la omogenizare. alcool polivinilic etc.03g | Metenamina (Urotropina) 0. polihidroxizi. naftalan etc Alcooli superiori: alifatici. alcooli monohidroxilici: lauric.03x0. antipruriginos 113. oleic. pulvis D. extern Preparare: Initial se prepara unguentul simplu. trigliceride. bentonita Glicerogeluri de amidon : pectina. monostearat de glicerol. dupa care se incorporeaza acidul benzoic in acest unguent. gelatina. CASETE CU ALBASTRU DE METILEN Rp: Albastru de metilen 0. grasimi hidrogenate. cetilic – sau polihidroxilici:glicolo. uleiuri grase. ceara. esteri ciclici ai colesterolului cu acizi grasi. emulgin. grasimi animale si vegetale.T.uz dermatologic. alginati. Actiune: . glicerol Acizi superiori: ciclici (colesterolul si derivatii lui.05g | M. plastibaza. esteri sintetici cu alcooli. cerezina. eucerina. 112.05 30X .XXX 30x0.Intrebuintari: 111.f. span-uri. intr-o capsula pe baia de apa.

La urma. Preparate injectabile. Preparate injectabile. Produsul vegetal maruntit se umecteaza cu 0. Trebuie sa se obtina 30 c. se introduce in percolator presand usor. Preparate injectabile.1. Preparate injectabile. tincturi preparate din celelalte produse. Se inchide robinetul si dupa 24 de ore se incepe percolarea.Clasificare dupa: gradul de dipsersie natura vehicului .5 parti lichid extractiv. se amesteca si se lasa 3 ore intrun vas inchis.Avantaje 3. Se trece apoi prin sita II. Preparate injectabile. Se tritureaza o cantitate mica de urotropina dupa care se adauga albastru de metilen si se continua triturarea pina se obtine un amestec omogen. se adauga restul de urotropna amestecand. Se adauga lichid extractiv putin cate putin. care sunt preparate farmaceutice lichide obtinute prin extractia produsului vegetal cu o cantitate de 10x mai mare de solvent pt. tincturile preparate din produse vegetale care contin substante foarte active si de 5x mai mare pt. 114.Clasificare 5.Definitie 2. PERCOLAREA = operatia de preparare a tincturilor. Se aseaza cantitatea de albastru de metilen intre 2 straturi de pulbere de urotropina in fiecare caset orin cantarire. pina cand acesta incepe sa curga prin robinetul inferior deschis. 2. Pulberea compusa se imparte in numarul de doze (30) prin cantarire. Alte subiecte posibile: 1.Clasificare dupa modul de administrare 6. Preparate injectabile.Dezavantaje 4.

Signarea fiolelor 12. X pentru preparatele perfuzabile . Etapele prepararii medicamentelor injectabile 10. Emulsii injectabile. Preparate perfuzabile. Enumerati solventii folositi la prepararea medicamentelor injectabile 8. Clasificarea perfuziilor 17.- modul de conditionare durata de actiune 7. Preparate perfuzabile.R.enumerati 5 dezavantaje 15.Definitie 11. Perfuzii medicamentoase 19. Enumerati metodele de control prevazute de F. Substante auxiliare utilizate la prepararea medicamentelor injectabile 9. Perfuzii folosite in metabolismul reconstituant 18. Aratati diferenta intre medicamentele perfuzabile si cele injectabile (5 diferente) 16. Preparate perfuzabile.enumerati 5 avantaje 14.Definitie 13.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful