Unitati de masura

:
1 lingurita = 5 ml 1 lingura = 15 ml 1 ceasca de cafea = 50 ml pH : < 2 – puternic acid 2,0 – 4,0 – acid 4,0 – 6,5 – slab acid 6,5 – 7,5 – neutru 7,5 – 10,0 – slab alcalin 10,5 – 12,0 – alcalin >12 – puternic alcalin Solubilitatea: = volumul de solvent (in ml) necesar pentru a dizolva 1 g de substanta solida sau 1 ml substanta lichida si poate fi caracterizat prin urmatoarele expresii: • • • • • • • • fr. usor solubil = cel mult 1ml de solvent usor solubil = 1ml – 10ml de solvent solubil = 10ml – 30ml de solvent putin solubil = 30ml – 100ml de solvent fr. putin solubil = 100ml – 500ml greu solubil = 500ml – 1000ml fr. greu solubil = 1000ml – 10 000ml practic insolubil = mai mult de 10 000ml

1. SOLUTIA DE CLORURA DE CALCIU 50% Solutio calcii chloridum 50% (FR.X) Preparare: Calcii chloridum 50g Aqua distillatae q.s.ad100g Clorura de calciu cantarita pe o sticla de ceas, pe hartie pergamentata sau intr-un pahar Berzelius, se dizolva in 40g apa distilata, se completeaza apoi cu apa pina la 100g si se filtreaza. Proprietati: Este o solutie limpede, incolora, cu gust amarui, fara miros. Intrebuintari: - intra in compozitia unor formule industriale si neindustriale de uz intern - este folosita in terapia cu calciu - este folosita ca hemostatic uterin

-

folosita si in: alergii, prurit, intoxicatii este iritanta pentru mucoasa gastrica

2. SOLUTIA DILUATA DE PEROXID DE HIDROGEN Solutio hidrogeni peroxydi diluata de H sinonim = apa oxigenata Rp: Perhidrol 10g Apa distilata q.s.ad 100g Prin descompunere totala 1ml solutie degaja aproximativ 10ml oxigen (se numeste apa oxigenata de 10 volume) Preparare: Componentele se iau prin cantarire sau masurate cu pipeta (ambele cu aceeasi masura). Se dilueaza 10g peroxid de hidrogen cu apa distilata pina la 100g. Solutia obtinuta se amesteca usor pina la omogenizare. Prepararea se face numai prin cantarirea compenentelor Proprietati: Solutie limpede, incolora, fara miros, cu gust slab metalic, cu reactie slab acida PERHIDROL = apa oxigenata de 100 de volume, deoarece, prin descompunere totala, 1ml solutie apoasa degaja aprox. 100ml oxigen. Conservare: Se prepara in cantitati mici, la nevoie. Se pastreaza in flacoane colorate, la loc racoros. Perhidrolul se pastreaza in flacoane colorate, bine inchise, la loc racoros, in dulapul „Separanda”. Nu se folosesc dopurile de pluta sau de cauciuc. Intrebuintari: - dezinfectant - decolorant - actiunea se datoreaza eliberarii rapide a oxigenului in contact cu tesuturile, dar efectul dureaza numai cit timp se produce oxigenul in stare nascinda. - este eficace in curatarea ranilor: efervescenta oxigenului detaseaza tesuturile moarte si bacteriile din locurile neaccesibile. - prezinta actiune de distrugere a coagulilor sangvini de aceea se foloseste in dezlipirea pansamentelor si curatarea ulceratiilor si abceselor - este periculoasa introducerea apei oxigenate in cavitatile inchise ale organismului, din care eliberarea oxigenului este impiedicata - diluata 1:3 cu apa sau cu infuzie de musetel se foloseste ca dezinfectant al cavitatii bucale, in tratamentul stomatitelor acute sau sub forma de gargara ca decolorant sau apa de gura (diluata 1:8 cu apa)

3. SOLUTIE EFERVESCENTA Solutio efervescens (FR.X) Sinonim = limonada gazoasa/ potiune Riviere Preparare: Solutie I Natrii hydrogenocarbonas 4g Sirupus simplex 15g Aqua distillatae q.s.ad 100g Solutie II Acidum citricum Sirupus simplex Aqua distillatae q.s.ad 3,65g 15g 100g

Solutiile se prepara separat, in doua sticle. Proprietati: Solutia I – fara miros, cu gust dulce-sarat. Solutia II – fara miros, cu gust dulce-acrisor. In editiile anterioare ale FR, solutia era cunoscuta si sub numele de „potiune Riviere” (potio Riviere) Conservare: Se prepara la nevoie, deoarece se altereaza usor fiind mediu prielnic de dezvoltare a microorganismelor. Intrebuintare: - ca antivomitiv – se ia succesiv cate o lingura din cele 2 solutii incepand cu cea alcalina. 4. SOLUTIE ALCOOLICA DE IOD – IODURAT Solutio iodi spirtuoso (FR.X) Sinonim = tinctura de iod Preparare: Iodum 2g Kalii iodidum 3g Alcholum 50° q.s.ad 100g Iodul si iodura de potasiu de dizolva in 30g alcool de 50° si se completeaza apoi cu acelasi solvent pina la 100g. Proprietati: Solutie limpede, bruna, cu miros caracteristic de iod si alcool. Este denumita impropriu si tinctura de iod, denumirea de tinctura fiind folosita in trecut pt. a desemna solutiile colorate, indiferent de metoda de preparare. Conservare:

In flacoane bine inchise. Lumina actioneaza favorabil asupra stabilitatii tincturii de iod, descompune produsii de alterare, cu punerea in libertate a iodului. Intrebuintari: • extern - ca dezinfectant si antiseptic al pielii si ranilor (si pt. plagi deschise) - in tratamentul dermatozelor - in chirurgie pt. dezinfectarea campului operator • in practica farmaceutica - se foloseste in concentratii de 1%, 2%, 3% si se prepara in cantitati mici, pt. 2-3 zile. 5. GLICERINA BORAXATA Preparare: Natrii tetraboras Glycerolum 10g 90g

Se cantareste glicerina intr-o capsula de portelan, se adauga boraxul pulverizat in prealabil cu alcool si se incalzeste usor pe baie de apa, agitandu-se pina la obtinerea solutiei. Proprietati: Lichid limpede, incolor sau alb-galbui, de consistenta siropoasa, higroscopic, fara miros, cu gust dulceag, pH = 4,5 – 5,0 Conservare: In vase bine inchise, ferit de umezeala Intrebuintari: - pentru badijonare in tratamentul aftelor, in micoze etc. 6. SUPOZITOARE CU GLICEROL Suppositoria gliceroli Preparare: Glycerolum Natrii carbonas anhidricus Stearinum 85g 2g 10g

Carbonatul de Na anhidru se dizolva in glicerol prin incalzire pe sita, intr-o capsula de portelan. Se adauga stearina, in mici portiuni, si se continua incalzirea agitand usor capsula, pina nu se mai degaja CO2 si se clarifica amestecul. Amestecul se prelucreaza prin turnare in forme unse cu ulei de parafina. Proprietati: Supozitoare incolore sau slab galbui, cu o usoara opalescenta translucida si cu miros caracteristic de sapun. Sint higroscopice. Intrebuintari: - se folosesc ca laxativ pentru copii si adulti

DEZAGREGARE 1. Comprimate neacoperite: - trebuie sa se dezagrege in apa in cel mult 15 min.,daca nu se prevede altfel. 2. Comprimate acoperite: - trebuie sa se dezagrege in pepsina – solutie acida – in cel mult 1 ora, daca nu se prevede altfel. 3. Comprimate acoperite enterosolubile: - trebuie sa se dezagrege in pepsina – solutie acida – in 2 ore daca nu se prevede altfel. - trebuie sa se dezagrege in pancreatina – solutie alcalina – in cel mult 1 ora, daca nu se prevede altfel. 4. Comprimate efervescente: - trebuie sa se dizolve sau sa se disperseze in apa, cu efervescenta, in cel mult 5 minute. 7. EMULSIA ULEIOASA Preparare: Helianthi oleum 10g Gumi arabicum 5g Aqua distillatae q.s.ad 100g Uleiul de floarea soarelui se tritureaza bine cu guma arabica (pulbere dezenzimata) intr-un mojar corespunzator. Se tritureaza pina la obtinerea dispersiei necesare. Se adauga cantitatea de apa (1/2 din cantitatea de ulei si guma arabica) => 7,5g. Se continua triturarea pina la obtinerea emulsiei primare. Se dilueaza cu restul de apa pina la 100g. Emulsia se trece in flaconul de expeditie, pe eticheta caruia se mentioneaza „a se agita inainte de intrebuintare” Observatii: Triturarea prelungita a uleiului cu guma arabica face ca particulele de guma sa se acopere cu un strat de ulei si se impiedica umectarea cu apa. Cantitatea de apa necesara obtinerii emulsiei primare se adauga deodata si se lasa in contact 1-2 min, in care se imbiba guma arabica si apoi se continua triturarea. Operatia de triturare se face ritmic si intr-un singur sens. Instalarea emulsiei primare se realizeaza atunci cind se obtine un zgomot caracteristic si rezulta un lichid laptos, un amestec omogen vascos, de culoare alba. Diluarea emulsiei se face cu vehiculul ales pentru mediul de dispersie. Apa se foloseste pt. diluare si pt. dizolvarea substantelor solubile (din reteta). Conservarea: Emulsia uleioasa se altereaza usor. Vascozitatea ei scade in timp. Sufera fenomene de fermentatie. Conservarea este de scurta durata si de aceea se recomanda prepararea la nevoie, pt. a evita alterarea. Se adauga agenti de conservare: - nipagin sau nipasol 0,1% - benzoat de sodiu, ac.benzoic 0,2% Dizolvarea se face in apa. Intrebuintari:

5g 4g 9g 50g .determinarea omogenitatii . nu si de tegumentul seminal intern. Emulsia nu se filtreaza prin tifon pt.alegerea agentului emulsiv .s. Zn .aminoacizi . Se.- vehicul pentru preparatele magistrale 8. 100g Obiectivele retetei: .peptide .Fe .globuline . peporezina.curatarea semintelor . deoarece contine un aminoacid. determinata de lecitina care se gaseste in seminte.ad.Hormoni vegetali !! De retinut !! Semintele se curata numai de coaja. 9. EMULSIA CU SEMINTE DE DOVLEAC Rp: Semen curcubitae 10g Aqua distillatae q.Mg. care este responsabil de actiunea antihelmintica. Se adauga restul de apa in mici portiuni. A si E .albumine . Amestecul obtinut se tritureaza cu apa (a 10a partea din greutatea semintelor) – 1 ml – si se obtine o pasta fina de culoare verzuie. a nu se inlatura acest tegument. se amesteca lent. se tritureaza prin intermediul unei cantitati egale de zahar cristalizat pina se realizeaza o buna maruntire. EMULSIA DE BROMOFORM Rp: Colesterol Ceara alba Lanolina Apa distilata Ulei de floarea soarelui 1g 1.Vit.ulei gros sicativ 40% . Emulsia este de tip U/A.determinarea tipului de emulsie Prepararea: Semintele curatate de coaja se zdrobesc in mojar. Observatii: Semintele de dovleac contin: .prepararea emulsiei .

plagi 10. linoleic).miros puternic dupa agitare . Se adauga apa distilata. LINIMENTUL OLEO – CALCAR Rp: Oleum lini 50 ml Solutio calcii hidroxilati 50 ml Preparare: Ambele componente se introduc intr-o sticla si se agita pina la obtinerea emulsiei. Intrebuintare: .in tratamentul arsurilor Observatii: . . la loc racoros. . Proprietati: . se emulsioneaza prin agitare pina la racire. dupa racire se adauga NH3 diluat si se agita pina la emulsionare. LINIMENTUL AMONIACAL Linimentum amonii Rp: Oleum Helianthi Stearina Solutio amonii hidroxidi diluta 74g 1g 25g Preparare: Stearina se dizolva la cald in ulei de floarea soarelui. Din reactiile acizilor grasi liberi si Ca(OH)2 rezulta sapunurile de calciu (agent emulsiv). Intrebuintari: .se mai foloseste ceara sau Mg(OH)2 (lapte de Mg 10%) 11.fazele se pot separa repede datorita cantitatii insuficiente de emulgator. care produce o emulsie de tip A/U Conservare: In sticle bine inchise.alb – galbuie .emulsie vascoasa .are culoare alb-galbuie . acizi grasi saturati. linolic. care se sedimenteaza greu. Uleiul contine: gliceride ale acizilor grasi nesaturati (oleic.se poate adauga lanolina pentru a obtine un liniment cu o rezistenta corespunzatoare.este un preparat fluid utilizat pt. pe baie de apa.Preparare: Colesterol+ ceara alba+lanolina => se dizolva in uleiul de floarea soarelui.

sol = d.s. Proprietati: . a perminte agitarea corespunzatoare. Se elibereaza in flacoane cu o capacitate mai mare decit continutul prevazut in reteta pt. Se tritureaza cu mucilag de metilceluloza 2. LINIMENTUM SAPONATUM CAMPHORATUM LIQUIDUM Rp: Spiritus camphoratum Spiritus saponatum Amonium hidricum solutum Oleum Rosmarini Oleum Thymi 240mg 680mg 65mg 10mg 1mg Preparare: Uleiul volatil se dizolva in amestecul de camfor.Observatii: Se prepara in cantitati mici.5% si se adauga siropul prescris. Na. a fi suspendat. in consecinta nu poate fi prelucrat sub forma de suspensie.f.lichid galbui . Dupa pulverizare se amesteca cu o cantitate egala de glicerina.miros aromatic si de amoniac Conservare: In sticle bine inchise Intrebuintari: . SUSPENSIE CU FENOBARBITAL Rp: Natrii bromati (NaBr) Kali bromati (KBr) Amonii bromatii (NH4Br –sedativ) Cloral Hydrat (anestezic) Sirupi auranti (edulcorant) Phenobarbital (calmant al SNC) Aqua distillatae q.are actiune antireumatica 13. Solutia apoasa contine celelalte componente (Br.ad āā 3g 2g 20g 0. K. intern 3lingurite/zi Preparare: Fenobarbitalul este solubil la 1000 parti pt. 12.s.60g 120g M. amoniu si clorhidrat) Preparatul se introduce intr-un flacon de 150 g pe a se putea face agitarea. se adauga amoniacul si se agita. Se aplica eticheta cu mentiunea „a se agita inainte de intrebuintare” .

ferit de lumina.ad 0. Mercasept Preparare: Phenylhydrargyri boras Aqua distillatae q. la loc racoros.14.f. Conservare: Se pastreaza in flacoane mici.0g 10.s. 15. 16.50g 0. d. SUSPENSIE CU OXID DE ZINC Rp: Sulf precipitat Oxid de Zn āā Talc Glicerina Alginat de Na pur Apa distilata M. Dupa 30 de minute de repaus se recomanda sa se tritureze din nou suspensia obtinuta.20g 100g Boratul de fenilmercur se dizolva in 90 g apa incalzita la aproximativ 50ºC.X Sinonim : Fenosept. sol. Se umecteaza cu glicerina. plane. SOLUTIE DE BORAT DE FENILMERCUR 0.75g 0. bine inchise. pentru ca asigura o dispersie omogena.s.. Se adauga apa prescrisa. extern Preparare: S+ZnO+talc = se omogenizeaza in mojar cu alginat de Na. SUSPENSIE FLOCULATA Rp: Palmitat de cloramfenicol Tween 80 Carboximetil-celuloza Propilenglicol Sirop Tampon fosfat pH=8 Apa distilata 5. .0g 100.2% FR.0g 5g 10g 20g 2g 55g Suspensiile floculate sunt cele mai bune.2% Solutio phenylhydrargyri boras 0. la Separanda.40g 20. Se completeaza la 100g si se filtreaza.0g 40.

ceara. se adauga treptat. Conservare : Solutia de cloroform se prepara in cantitati mici.tehnica de suspendare In general. sub agitare restul de apa si se filtreaza. uleiul se poate asocia cu: stearat de Al. SUSPENSIA ULEIOASA pt.natura uleiului . cu exceptia celui din aluminiu .50g 100g Preparare: Cloroformul se agita puternic cu 10g apa.5 Pentru a mari aciditatea uleiului se poate adauga acid oleic astfel: la 1g se adauga 0. astfel se obtine o umectare a ZnO si o evitare a formarii de flocoane (aglomerari de particule).antifungic . uz extern Rp: Zinci oxydi 20g Helianthi oleum ad 100g M. bine inchise.dezinfectarea mobilierului si a intrumentarului medical. Intrebuintari: . nas. 18. faza uleioasa contine grupari polare sub forma de acizi grasi. ureche 17. plane.5% FR.antimicrobian .concentratia de ZnO .IX Rp: Chloroformium Aqua distillatae q. exterm Uleiurile zincate sunt suspensii cu proprietati diferite in functie de: . la loc racoros si ferit de lumina. gust dulce.S. suspensia D.882 g ac. In aceste cazuri ar trebui sa aiba un grad de aciditate pH=5-7. Proprietati: Solutie limpede.ad 0.folosit la conservarea solutiilor .s.f.Intrebuintari: Se utilizeaza extern . cu miros de cloroform. incolora.intra in compozitia picaturilor pentru ochi. se pastreaza in flacoane colorate.5% (apa cloroformata) Solutio chloroformium 0. lanolina. SOLUTIA DE CLOROFORM 0.sterilizarea miinilor si a plagilor .oleic Daca este necesara o crestere a viscozitatii.

bine inchise.solvent pt.antiseptic Se utilizeaza mai rar.acetic + 20g apa se amesteca intr-un pahar conic si se incalzesc la fierbere pe sita. ape aromate. parahidroxibenzoat de metil) Aqua distillatae q.s. siropuri.X Rp: Solutio amonii hydroxydi 100g/l Acidum aceticum 300g/l Aqua distillatae q.actiune bacteriostatica si fungica . SOLUTIA DE ACETAT DE AMONIU 15% Solutio amonii acetatis 15% FR. la foc mic. Dupa racire se completeaza la 1000g.se foloseste la conservarea alimentelor . gust slab amar.carminativ . SOLUTIA CONSERVANTA Solutio conservans Preparare: Propylis parahydroxy benzoas (Nipasol. la loc racoros. emulsii de uz extern. 19. timp de cateva minute. 1-2 lingurite de 3-4ori/zi Frecvent se ut. Dupa racire. unguente. plane. preparate cosmetice 20.ad 35.7g 41. solutia obtinuta se neutralizeaza la hartia de turnesol rosie si se completeaza cu apa la 100g. in asociere cu ape aromatice (apa de melisa) Datorita actiunii antiseptice intra in compozitia unor ape de gura. Intrebuintari: . solutii extractive. mucilagii. propil paraben sau p-hidroxibenzoat de propil) Methylis parahydroxybenzoas (Nipagin.4g 100.s. metil paraben.ad 0.0g Preparare: Amoniacul + ac. ..25g 0.anestezic al mucoasei gastrice . fara miros Conservare: In flacoane de capacitate corespunzatoare.75g 1000. linimente. Proprietati: Este un lichid limpede sau slan opalescent.aromatizant .0g Substantele de dizolva prin incalzire in cantitatea de apa prevazuta.

cu gust sarat. Intrebuintari: .X sinonim: solutie Burow 30. traumatisme externe. SOLUTIE DE HIDROXID DE CALCIU Solutio calcii hydroxydi o.1care contine acetat de Ca si un comprimat sau o pulbere nr. 22. incolora.X -sinonim: apa de Ca. Conservare: In vase bine inchise.Proprietati: Solutie limpede. !! Nu se foloseste ca atare ci se dilueaza de 10x.5g 13. apa de var . Acestea se dizolva concomitent in apa si se obtine solutia de aceto-tartrat de aluminiu si un precipitat alb de sulfat de calciu care se indeparteaza prin decantare.0g 36. arsuri de gradul I. Proprietati: Solutie limpede.15% FR. Se filtreaza si la fiecare 100g se adauga 3. Se agita din timp in timp pina la degajarea completa a dioxidului de carbon. Se lasa in repaus la temperatura camerei.in afectiuni ale aparatului respirator .s. Rp: Aluminii sulfas Acidum aceticum dilutum Calcii carbonas Aqua distillatae Acidum tartaricum Preparare: Sulfatul de aluminiu se dizolva in 100g apa. la loc racoros. incolora sau slab colorata galben-verzui. Apoi se adauga apa treptat su agitand se adauga carbonatul de Ca dispersat in 20g apa.dezinfectant .se foloseste in intoxicatii cu formaldehida 21. miros slab aceticm gust acru. bine inchise. astringent. contuzii.5 g de acid tartric. preparatul „Burow” = comprimate/pulbere. SOLUTIE DE ACETO-TARTRAT DE ALUMINIU Solutio aluminii acetico . In farmacie. Conservare: In sticle plane.s. la loc racoros. se filtreaza intr-un vas de dimensiuni mai mari.diuretic .2 care contine sulfat de Al si acid tartric.5g q. Intrebuintari: . Alcatuit dintr-un comprimat sau o pulbere nr.se foloseste extern ca astringent (decongestiv sub forma de comprese sau spalaturi – in tratamentul leziunilor cutanate neexsudative.tartarici FR. Se adauga acid acetic diluat. q. miros slab acetic.

Intrebuintari: . APA DE MENTA Aqua Menthae Rp: Menthae Aetheroleum Talcum Solutio conservans 1g 10g 100g . Se adauga siropul simplu si uleiul de lamaie triturat in prealabil cu talcul si 20 ml apa.5g Magnesii subcarbonas 15.laxativ sau purgativ. Conservare: Solutia de citrat de Mg se prepara numai la cerere deoarece fermenteaza usor si este invadata de microorganisme.0g Sirupus simplex 50. se administreaza. pe nemancate. „in dosis plena” (toata cantitatea deodata) sau in 2 portiuni la interval de ½ ora 24. cu reactie alcalina. incolora. se filtreaza si se completeaza cu apa la 350g.s.intra in componenta linimentului oleo-calcar. Suspensia se trece intr-un flacon de 100 ml. se adauga in portiuni mici carbinatul bazic de Mg.actiune astringenta 23. SOLUTIE DE CITRAT DE MAGNEZIU Solutio magnesii citratis FR.ad 100. fara miros.0g Aqua distillatae q.0g Citri Aetheroleum 0. Preparare: Oxidul de calciu se amesteca cu 5 g apa. sub agitare. se agita si se lasa in repaus citeva ore. in arsuri .1g Talcum 5. de obicei.0g (?) Preparare: Acidul citric se dizolva in 200 ml apa (60-70°C).inflamatii ale ale mucoasei gastro-intestinale . pina la dizolvare.X Rp: Acidum citricum 25. Proprietati: Solutie limpede.antidiareic . Apoi se adauga treptat apa. Intrebuintari: .s. cu actiune cicatrizanta.Rp: Calcii oxydum Aqua 2g q.

se umecteaza cu un amestec format din parti egale de apa si alcool. APA DE TEI Aqua Tiliae Rp: Tiliae flos (IV) Alcoholum Aqua q.Solutia se pastreaza in sticle de capacitate mica.aromatizant . se lasa la macerat in vas timp de 12 ore.s.antispamodic .usor anestezic 25.ad 100g 100g 1000g Preparare: Produsul vegetal.diaforetica in raceli. ferit de lumina Intrebuintari: .calmanta in stare de nervozitate extern: . faringite . plane. Intrebuintari: intern: . APA DE MELISA Aqua Melissae Rp: Melissae Aetheroleum 1g Talcum 10g Solutio conservans 100g Intrebuintare: carminativa diaforetica 26. SIROP SIMPLU irupus simplex FR. 26. bine inchise. apoi se supune antrenarii cu vapori de apa pina se obtin 1000 ml apa de tei.ad 64g 100g .sub forma de gargarisme sau spalaturi cu actiune antiinflamatoare. uscat si maruntit astfelt incat sa treaca prin sita IV.antiinflamator in afectiuni bronsice acute si cronice . la loc racoros. angine.s.X Rp: Saacharum Aqua distillatae q.carminativ .

SIROP DE MATRAGUNA Sirupus Belladonnae FR.component al solutiilor de uz intern in traheo-bronsite acute si cronice !!! Nu se administreaza la copii sub 2 ani.X Sinonim: Sirop de Beladona Rp: . se omogenizeaza prin triturare pina la dizolvarea completa a zaharului si se filtreaza prin hartie de filtru. SIROP DE BALSAM DE TOLU Sirupus Balsami Tolutam FR.ad 4. restul de zahar si se completeaza cu apa la 100g. agitandu-se continuu. Se completeaza cu apa incalzita la 70°C pina la 100g si se strecoara sau se filtreaza fierbinte.0g Preparare: Codeina se dizolva in alcool si se amesteca cu siropul simplu Intrebuintari: .0g Preparare: Tinctura de balsam de tolu se amesteca intr-un mojar cu carbonatul bazic de Mg si cu 20g zahar. prin incalzire la aproximativ 40ºC. fluidifiant in astm bronsic 28.Preparare: 36 g apa se incalzesc la 40-60ºC si se adauga zaharul.X Rp: Codeinum Alcoholum Sirupus simplex 0. se dizolva.2% FR.2g 1.0g 100.asociat cu infuzii.5g 1. se foloseste pt. dezinfectant al cailor respiratorii. Intrebuintari: . 27. In filtrat.X Rp: Tinctura balsami tolutam Magnesii subcarbonas Saacharum Aqua distillatae q.s. actiunea antitusiva. apoi se fierbe 1-2 minunte. Se adauga 30g apa. 29. Intrebuintari: .edulcorant la prepararea solutiilor de uz intern si drept componenta principala la obtinerea siropului prin amestecare. decocturi.8g 98.0g 64. Se agita cu o bagheta pina la dizovare. SIROP DE CODEINA Sirupus codeini 0.

sol. In final. SOLUTII MAGISTRALE CU EXTRACTE USCATE SI TINCTURI Rp: Extractii Belladonnae 1g Procaini hydrochloridi 0. Intrebuintari: . galben-bruna. Se dizova in 30-60 picaturi alcool diluat in acelasi mojar.tonic amar si reconstituant . Proprietati: Solutie limpede sau slab opalescenta. cu gust dulce-amarui si miros de coji de portocala. D.Tinctura Belladonnae Sirupus simplex 5g 95g Preparare: Tinctura de Beladona se amesteca cu sirop simplu si se omogenizeaza Intrebuintari: .0g Preparare: Fosfatul disodic cu 12 molecule de apa (sarea oficinala) se dizolva in aprox.ad 100g M.5g tinctura de nuca vomica (85 picaturi).ad 100. Dupa omogenizarea amestecului in agitare se adauga solutia de fosfat de sodiu. Clorhidratul de procaina se dizolva intr-un flacon in cativa ml de apa de menta si solutia obtinuta se aduce la semn in flaconul de expeditie. Intrebuintari: . eventual filtrata si se completeaza cu apa la 100g.intern 2 linguri/zi Preparare: Extractul de beladona se pulverizeaza la mojar.s.compenent al unor solutii de uz intern cu actiune antispastica 30. In flaconul de expeditie se cantareste siropul de coji de portocala. Solutia concentrata se aduce cantitativ in flacon pt.0g Aqua q. sirop cu mici portiuni de apa de menta.f.S.calmant si antispastic in afectiuni gastrice 31. solutia se completeaza la masa ceruta cu apa de menta.8g Sirupi citri 10g Aquae menthae q. Rp: Natrii monohydrogenophosphas | Tinctura Strychni | āā 1. Solutia finala nu se filtreaza si se elibereaza cu mentiunea „a se agita inainte de intrebuintare”. 40g de apa.5g Tinctura Gentianae 5. 5g tinctura de gentiana si se masoara in picaturi 1.s.0g Sirupi Aurantii corticis 40.

Proprietati: Solutie limpede cu gust slab sarat si dulceag. Rp: Acidi acetylsalicylici 1g Sirupi simplex 10g Aquae q. se agita 10-15 minute.f.sol D. sol D.32.f.S.s. intern 3 lingurite/zi Preparare: In 10 ml apa se dizolva 0.Antigripal 34. Solutia se filtreaza.00g Aquae q.ad 60g M. pH alcalin. solutia se aduce peste siropul simplu cantarit in flaconul de expeditie si se completeaza cu apa la masa specificata. gust amarui. SOLUTII MAGISTRALE CU SUBSTANTE GREU SOLUBILE SAU INSOLUBILE Rp: Phenobarbitali 0.S. Intrebuintari: .20g Sirupi simplex 10.SOLUTIE APOASA DE IOD IODURAT (LUGOL) Rp: Iodum Kalii iodidum Aquae I 1g 2g 97g II 2g 4g 94g III 5g 10g 85g . pH neutru Intrebuintari: .00g M. intern 2 lingurite/zi Preparare: Luminalul sodic se dizolva in 10 ml apa.ad 20.s. Proprietati: Solutie limpede.sedativ 33. Dupa dizolvare completa.50g hidrogen carbonat de sodiu prin agitare Se adauga aspirina pulverizata. solutia se aduce cantitativ peste sirop in flaconul tarat si se completeaza la masa.

in unele dermatoze. in eruptii cutanate pruriginoase 36. antisclerotic.Preparare: Intr-un flacon tarat se dizolva iodura de potasiu. Intrebuintari: . apoi se adauga iodul. se adauga apoi apa distilata in mici portiuni si sub agitare pina la 100g. Proprietati: . cu miros caracteristic de camfor. Proprietati: Solutie limpede. antiseptic solutia apoasa mai diluata. culoare brun-rosiatica.15% iod = solutie folosita in tratamentul micozelor cutanate Preparare: Camforul se dizolva in alcool. miros caracteristic Intrebuintari: extern: intern: se foloseste ca antitiroidian. SOLUTIE ALCOOLICA DE ETER 25% Solutio aetheres spirituosa 25% sinonim= spirt de eter.ad. sub forma de picaturi 35.extern. SOLUTIE ALCOOLICA DE CAMFOR 10% Solutio camphorae spirituosa 10% sinonim= spirt camforat Rp: Camphora Alcoholum Aqua distillatae q.s. Dupa dizolvarea completa solutia se dilueaza cu restul de apa adaugata treptat si agitand. Proprietati: Solutie limpede. cu 0. licoare Hoffmann Rp: Aether Alcoholum 25g 75g Preparare: Se amesteca alcoolul si eterul. 10g 70g 100g caustic. in frectii .

astm.s. incolora.extern. in lotiuni pt fata 39. colici biliare. cu miros pronuntat de eter si alcool. GLICERINA FENICATA 5% Rp: Phenolum 5g Glycerolum q.rol aromatizant .X Rp: Aetheroleum Anisi Ammonii chloridum Alcoholum Aquae q. ca revulsiv in dureri reumatice si diluat.as 100g D. volatila. neutra. SOLUTIE ALCOOLICA DE ULEI DE MENTA Solutio aetheroleum menthae spirituosa 25% FR.se foloseste in frectii.expectorant . Intrebuintari: . Intrebuintari: - incolora.ad 2g 6g 75g 100g Preparare: Uleiul de anason se dizolva in alcool.s. se adauga in portiuni mici si sub agitare clorura de amoniu dizolvata in 40g de apa si dupa 24 de ore se filtreaza. aromatizant .X Rp: Aetheroleum Menthae Alcoholum 5g 95g Preparare: Uleiul de menta se dizolva in 90g de alcool si se completeaza la 100g. cu gust si miros pronuntat de menta Intrebuintari: .S.. sub forma de picaturi ca antivomitiv 38. ca antiseptic. gastralgii 37.intern.extern – picaturi pentru ureche . Proprietati: Solutie limpede. usor inflamabila. cu reactie antispasmodica analgezica indicata in dureri coronariene.Solutie limpede. SOLUTIE DE CLORURA DE AMONIU ANISATA Solutio ammonii chloridi anisata FR.

acetat de rezorcina.72g Natrii dihydrogenophosphas 0. col uterin) dupa o prealabila spalare si uscare cu tampoane de tifon (ex: solutie apoasa de NaNO3 ? %. Substantele active administrate sunt: . vaginului si colului uterin (solutie concentrata de NaNO3. vagin. realizarea igienei interne in cazul unor hipersecretii vaginale. Proprietati: Lichid limpede.s. 3. cauterizari – se efectueaza in boli ulcerative ale vulvei.1% Rp: Naphazolini hydrochloridum 0. borax 3%) 2. formol) .antiinfectioase.01 – 0. fenol. datorita actiunii bactericide a fenolului. comprese – solutie apoasa de acid boric. incolor sau slab roz. incolora. a prelungi timpul de contact al medicamentelor cu locul de aplicare.in afectiuni ale urechii (in otite medii). emoliente Se utilizeaza: • solutie de KMnO4 (permanganat de potasiu) 0. fara miros.60g Solutio phenylhydrargyri boratis 0. cu gust sarat Intrebuintari: aceeasi actiune ca produsul Rinofug actiune vasoconstrictoare si decongestionanta asupra mucoasei rino-faringiene 41. antiseptice. decongestive.2 – 0.025% • lactat de etacridina 0. vascos. 40.5% • clorura de benzalconiu 0. borax sau pansamente vulvo-vaginale Se utilizeaza pt.00g Solutie limpede. SPALATURI VAGINALE (IRIGATII VAGINALE) Sunt utilizate pt.22g Natrii chloridum 0. Intrebuintari: .02% • carbonat acid de Na 2% Alte preparare pentru aplicare vaginala: 1. ZnCl2.2% 1. CuSO4. dezodorizante. cu miros caracteristic de fenol si cu gust dulceagarzator. PICATURI DE NAS CU CLORHIDRAT DE NAFAZOLINA 0. antipruriginoase. antimicotice. badijonari sau pensulatii = cu solutii medicamentoase care se aplica pe suprafetele lezate (vulva. fenol.00g Aqua distillatae q.Preparare: Fenolul se dizolva in glicerina incalzita pe baie de apa la 60ºC.10g Dinatrii hydrogenophosphas 0.1% • cloramina 0.ad 100.

analeptic cardiac si respirator . SOLUTIE PENTRU APLICARE URETRALA se foloseste in tratarea afectiunilor uretrale se folosesc substante antiinfectioase si astringente substante sub forma de irigatii sau instilatii in uretra sau in vezica urinara solutii utilizate: . prurit.hidrocarburi terpenice (codinen.rezine . terpineol.ulei volatil 0. nutritiv. safrol) Actiuni si utilizari terapeutice: .Fenilbutazona unguent .actiune rubefianta/revulsiva .substante amare (matricina si matricarina) .C . degeraturi Preparate industriale: .42.20 – 0. eminate ?) se folosesc in scop medicamentos.2 – 0.5%.80% . CLISMELE (clistire. linalol.alcooli terpenici (borneol. Compositae Compozitie chimica: .005% 43.utilizat in sciatica. clismele evacuatoare (purgative) se administreaza sub presiune (in jet) in volume mari de 250 – 1000 ml 44.colina . Lauraceae (arborele de camfor) Compozitia chimica a uleiului volatil: . rineol.permanganat de potasiu (KMnO4) 1:5000 sau 1:10000. felandren. clorura de bezalconiu 0. cloramina B 0. fam. in volum de 100 – 150 ml atunci cind administrarea pe cale orala sau parenterala nu este posibila. explorarea radiologica a rectului si a partii inferioare a intestinului clismele medicamentoase si nutritive se administreaza picatura cu picatura. pinen. evacuator sau pt.mucilagii .vitaminele B1. FLORI DE MUSETEL Chamomillae Flores = capitule florale ale speciei Matricaria chamomilla. eugenol. dipenten) .camfor 50% . CAMFOR = ulei volatil obtinut de la specia Cinnamomum camphora.Saliform 45. fam.flavonozide .

mucilagii .vitamina E .alcaloizi: emetina. Tilia platyphyllos: . se foloseste sub forma de infuzie sau extract. cicatrizant. Tilia cordata: ..se foloseste sub forma de tinctura. extract.acizi grasi Actiuni si utilizari terapeutice: . flavonelor si cumarinelor . cu frunza <) 3.extren:antiinflamator.Tilia europaea (tei rosu) . fara expectoratie) . familia Rubiaceae Compozitia chimica: .intern.actiune expectoranta .ulei volatil . ca stomahic. RADACINA DE IPECA Specia Cephaelis ipecacuanha.Tilia argentea (tei argintiu) 2. Ovestrol 46. infuzie si pulbere compusa (Pulvis Opii et Ipecacuanha) 47.ulei volatil de musetel : Aetheroleum Chamomillae . actiune vomotiva (emetica) .Tilia grandifolia (cu frunza >) Compozitia chimica: .in tratamentul afectiunilor respiratorii (tuse seaca. Tilia tomentosa: . .zaharuri . antispastic si usor sedativ Sta la baza produselor : Romazulan. cefelina Actiune si utilizari terapeutice: .Tilia parvifolia (paduret.taninuri .steroli .saponine . antialergic.Tilia alba (tei alb) . FLORI DE TEI Tiliae flos 1.flavonoide .in doze mari.proantociani .actiune spasmolitica dat.

calmant. Pot fi: . hidroalcoolice sau eteroalcoolice. gustul si mirosul caracteristice componentelor extrase din produsul vegetal. Culoarea.decocturi Sunt lichide limpezi sau slab opalescente. SOLUTII EXTRACTIVE APOASE = preparate farmaceutice lichide obtinute prin macerarea. Comprimatele pot fi: . SUSPENSIILE = preparate farmaceutice constituite din una sau mai multe substante active insolubile. . infuzarea sau decoctia produselor vegetale.infuzii . gustul si mirosul sunt caracteristice componentelor.intra in compozitia apei aromatice de tei 48. Se obtin prin comprimarea unui volum constant de substante active asociate sau nu cu substante auxiliare si sunt destinate administrarii pe cale orala.acoperite (compressi obducti) 50.in afectiuni bronsice . Conservare: Se prepara in cantitati mici si se pastreaza la temperaturi scazute.are actiune usor sedative a SNC . TINCTURILE = preparate farmaceutice lichide sub forma de solutii alcoolice. 49. pectoral. Sunt fluide.Actiune si utilizari terapeutice. Pe eticheta recipientelor care contin suspensii trebuie sa se mentioneze „A se agita inainte de administrare” 51. sudorific . Produsele vegetale se maruntesc si se trec prin site.macerate . opace si omogene dupa agitare. suspendate intr-un mediu de dispersie lichid si destinate administrarii interne sau externe. COMPRIMATELE = preparate farmaceutice care contine doze unitare de una sau mai multe substante active. avand culoarea.neacoperite (compressi) .intra in compozitia ceaiurilor: sedativ. obtinute prin extractia produselor vegetale Prepararea tincturilor se efectueaza prin: .

tinctura de valeriana (sau de odolean) etc. iar in regnul animal in tesutul adipos si in ficat.extract fluid de crusin .macerare repetata . unele tincturi devin opalescente sau se tulbura Exemple: . atit cele moi.extract uscat de matraguna . cu mirosuri si gusturi caracteristice componentelor produsului vegetal din care s-au preparat si solventului folosit la extractie.topirea si fierberea cu apa .presare la rece sau la cald . Preparare: Extragerea lipidelor se face prin: .tinctura de opiu . au miros si gust caracteristic componentelor Extractele moi: vascoase. urmata de evaporarea partiala sau totala a solventului si aducerea masei reziduale sau a pulberii la concentratia sau la consistenta prevazuta. la fel ca tincturile + se supun la unele tratamente de concentrare prin distilare sau presiune redusa. la temperaturi de pina la 50ºC) Extractele fluide: limpezi..extracte uscate (se obtin. colorate uniform Extractele uscate: sunt pulberi higroscopice Exemple: .tinctura anticholerina (tinctura Davilla) .extragerea cu solventi organici Exemple: . miscibile cu solventul folosit la preparare. Pot fi: . coloratae.extracte fluide (se obtin ca tincturile) . localizate in regnul vegetal in seminte si fructe (pulpa).extract moale de odolean/valeriana (Valerianae rhizoma cum radicibus) 53.percolare Sunt lichide limpezi. EXTRACTE VEGETALE = preparate farmaceutice fluide.tinctura de matraguna (sau de belladonna) . semisolide. Prin diluarea cu apa. cat si cele uscate. colorate. obtinute prin extractia produselor vegetale cu diferiti solventi.tinctura de balsam de Tolu .tinctura de menta (sau de izma) . 52.tinctura de coji de portocala .macerare (10 zile la temperatura camerei) . moi sau uscate.extracte moi . LIPIDE = sunt esteri ai regnului vegetal sau animal.

7. Bovidae. Sterculiaceae in farmacie.1 -2% acizi grasi liberi . cerina 18%) Actiune si intrebuintari: . fam. fam. emplastrelor. largi. ceratelor. dulcis. cremelor.1.actiune emolienta .90% amestec de ceride si steride . Asteraceae ulei semisicativ in FR. Sesami oleum = ulei de susan Cacao oleum = unt de cacao arborele Theobroma cacao. Euforbiaceae purgativ drastic Cetaceum = grasime extrasa din cavitatile pericraniene ale speciei Physeter macrocephalus (casalotul) 54.in FR. fam. gen Ovis .colectata la prelucrarea lanii si purificata Compozitia chimica: . LANOLINA Adeps lanae / Cera lanae .X – Helianthi oleum neutralisatum 2.variaza in limite fr. fam.3% alcooli liberi . 6. Amygdalae oleum = ulei de migdale .X = cera flava = ceara galbena Compozitie chimica: .specia Olea europea . Olivae oleum = ulei de masline . 5.ceride (miricina 70 -75%. . pastelor epilatoare 55. var.intrebuintata la prepararea : unguentelor. CEARA Cera flava = ceara de albine Produs de secretie al organismului albinelor lucratoare. Apideae . fam.secretia glandelor sebacee ale oilor – Ovis aries . in functie de metabolismul oilor . Butyrum cacao Ricini oleum = ulei de ricin specia Ricinus communis.nu este sicativ 3. - Helianthi oleum = ulei de floarea soarelui specia Helianthus annuus.ceara se obtine prin fierberea in apa a fagurilor.specia Amygdalus communis (var. amara) 4. Specia de albine: Apis mellifera.

L-prolina .alcooli terpenici: lanosterol.agent de stabilizare a emulsiei pt. lanoceric si lanopalmitic cu alcool cerilic.glicocol . fiind un mediu nutritiv bun. pulbere Compozitie chimica: .colesterol . 6 Conditii de puritate: . ovule. saruri de amoniu sau prezenta oxidantilor sau a apei mai mult de 1% pt.excipient la prepararea masei gelatinoase pt: supozitoare. GELATINA Este un produs care se obtine prin hidroliza partiala a colagenului din tesuturile animale (piele. granule. cetilic sau cu sterolii – colesterolul.alcooli alifatici .cetone steroidice(3.in tehnica farmaceutica ca baza pentru unguente terapeutice sau cosmetice 56. PRODUSE CU ACTIUNE FIZICA .nu se admit substituiri cu glicerina.emolienta Intrebuintari: . lanolina anhidra sau 27% pt. apoi purificare.polimer filiform . solutii. dihidrosterol .agent de emulsionare .dihidrosterol . Prezentare: placi.5 colestadien) .folosita in microbiologie. unguente .folosita la prepararea capsulelor gelatinoase si a drajeurilor enterosolubile . urmata de o extractie cu apa fierbinte. oase).are proprietati hemostatice si este utilizata sub forma de: bureti gelatinosi (Gelaspon).p-hidroxiprolina Actiune si utilizari: . film protector al tegumentelor . cartilaje. uz extern . gama-lanosterol. lanolina hidratata Actiune: . sapunuri. dihidrogeno-sterol Insaponifiabilul este alcatuit din steroli: .glicina .Predomina esterii acizilor ceratic. lanosterol. parafina. dar si datorita proprietatii sale de a se solidifica 57. uscare.hidrocarburi parafinice Calitatea lanolinei se apreciaza ca punct de plecare 2-4 zile – indice de refractie – indice de saponificare 94 – 106 – indice de iod 18 – 32 – indice de petrol max.

diuretica. sporii nu sunt toxici . Specie: Lycopodium clavatum.antidiareic . clavatoxina. colitelor de fermentatie.se foloseste ca pulbere sicativa pentru pudrarea copiilor contra transpiratiilor .in farmacie si in laborator.in industria metalurgica se foloseste la prepararea formelor in care se toarna fonta.are proprietati sicative .. CARBUNELE MEDICINAL Carbo medicinalis .65% geloza (poligalactan – format din agaroza si agaropectina) .substante de natura flavonica. AGAR – AGAR Substanţă gelatinoasă extrasă din alge marine comestibile: Gelidium spp. stricnina. Gelidiaceae. cianuri.intra in categoria substantelor protectoare si absorbante .de natura animala: Carbo animalis Prin tratarea cu vapori de apa la o temperatura ridicata se obtine Carbo activatus Actiune si utilizari: .utilizata la conspergarea pilulelor .glucide . plumb. Lycopodiaceae Compozitie chimica: .substante minerale azotate .adsorbant . a unor substante cu miros neplacut) 59. fosfor.apa . triterpenica . diareilor .sub forma de pulbere sau comprimate .pigment galben Utilizari: . in principal: licopodina.1. 58.este o planta toxica datorita alcaloizilor continuti. purificarea unor substante ( adsorbtia colorantilor. saruri de mercur Administrare: . In Marea Neagra creste Phylophora rubens var. acizi esterificati. antireumatismala .sporii contin acizi grasi. produsul Carbo activatus se foloseste pt.in intoxicatii cu morfina.substante minerale . nervosa Se prezinta sub forma de: sub formă de filamente. fam. antitumorala.folosita in tabagism si alcoolism . clamatina (in total cuprinde 35-40 de alcaloizi).adjuvant in tratamentul: infectiilor intestinale. arsen. fitosterine .poliholozide min. ciuperci otravitoare. Licopodium: spori de pedicuta/bradisor/cornisor/brinca-ursului etc.de natura vegetala: Carbo ligni . fulgi sau pudră Compozitie chimica: .antiseptic . purgativa. fam.

este un polizaharid natural . in tratarea iritatiilor mucoaselor si la prepararea comprimatelor si emulsiilor .este compusă din săruri alcaline şi acid poliarabic .la prepararea unor creme si unguente fara grasimi .sub forma de mucilagiu. amidon .la prepararea supozitoarelor.folosita in industria textila si alimentara 62. fam.enzime :amilaza. nu contine enzime Actiune si utilizare: . GUMA ARABICA Gummi arabicum Exsudat solidificat provenit din tulpinile si ramurile speciei Acacia senegal. APA OXIGENATA 3% (Solutie diluata de peroxid de H) . emulsiilor.apa. Fabaceae Compozitie chimica: . Fabaceae Compozitie chimica: .bun mediu de cultura .spre deosebire de guma arabica.este folosit in microbiologie datorita proprietatii de a-si mentine consistenta solida la 37°C 60.fractiuni poliholozidice : basorina – fractiune insolubila – si tragacanthina – fractiune solubila . GUMA TRAGACANTA Tragacanthae gummi Astragalus spp. fam.la fabricarea tusurilor si cernelurilor .in industria textila la apretarea tesaturilor ..in tehnica farmaceutica se folsoeste dezenzimata fie prin incalzire la 100ºC timp de 30 de minute. ca material agregant . substante minerale. L-rhamnoză şi D-acid gluconic în raport de 3:3:1:1 . oxidaze.. peroxidaze (mai ales) Actiune si utilizare: . D-galactoză. fie prin expunere la soare timp de 5 ore 61.polizaharidul este compus din din: L-arabinoză.sub forma de mucilagiu – ca agent de emulsionare in cazul uleiurilor si substantelor rezinoase .datorita proprietatilor sale de a absorbi apa si de a se umfla se intrebuinteaza in terapeutica ca laxativ (in pansamente gastro-intestinale) .urme de lipide Actiune si utilizare: .

. marirea solubilitatii . RIVANOL 1‰ etacridina este o pulbere galbena solutiile dau culoarea galbena cu fluorescenta (galben-verzui) greu solubila in apa (500 – 1000 ml). de aceea se mai numeste si apa oxigenata de 10 volume. omogenizare . ALBASTRU DE METILEN 1% solutia 1% prezinta efect antiseptic la nivelul : mucoaselor. VIOLET DE GENTIANA 0.in farmacie.5 – 1% metilrozanilina .eficace in curatarea ranilor . se gaseste H2O2 3% Actiune si utilizare: . cailor urinare este folosit in infectii urinare.5% 65.solutia obtinuta se amesteca usor pt. in diverse teste functionale.Rp: Perhidrol 10g Apa distilata ad 100g se obtine prin diluarea a 10g de perhidrol (solutie concentrata de peroxid de H) cu apa distilata pina la 100g .dezinfectant si decolorant .intern se foloseste in dizenterii . de aceea la preparare se foloseste apa fierbinte pt.antiseptic asupra germenilor G(+) .folosit in eczeme si rani infectate .prezinta actiune de distrugere a coagulilor sangvini si de aceea se foloseste la dezlipirea pansamentelor si curatarea ulceratiilor si abceselor.dupa utilizare indelungata pe plagi poate intirzia cicatrizarea - 64. iar pt. tegumentelor.perhidrolul este apa oxigenata de 100 de volume (se pastreaza la Separanda) .antibacterian puternic la nivelul tegumentelor .se foloseste in solutie de 1‰ Actiune si utilizare: . 10 ml oxigen.prin descompunere totala 1 ml solutie degaja aprox. 63. uz extern se foloseste in concentratii de 2.

- antiseptic antimicotic se foloseste in concentratii de 0. se prepara in cantitati mici si la nevoie. deoarece solutia poate fi invadata de microorganisme se pastreaza in sticle inchise etans (dop de sticla) trebuie folosit cu prudenta. cu reactie slab acida se foloseste pe suprafete intinse. pe arsuri 1kg contine: 30g tetraborat de Na si 970g apa se mai poate folosi in unguente 10% efect antiseptic la nivelul ochiului 3% . intrucit peste aceasta concentratie recristalizeaza se dizolva la cald – se dizolva acid boric in apa la fierbere. dermatomicoze. Cantitatea aceasta reprezinta doza pentru 1 litru de solutie. 69) 67. Este o 2g 4g 6g .se fac solutii sterile. s-a observat ca. solutia obtinuta se completeaza la volum cu apa distilata si se filtreaza cu hirtie de filtru solutie limpede. ACID BORIC 3% este numai antiseptic este bine suportat de piele si mucoasa se foloseste in concentratii de 3%. stomatite 66. totodata realizandu-se si o sterilizare a acestuia dupa racire. are actiune toxica PULBERI OFICINALE (67. incolora.5 – 1% efect puternic fata de germenii G(-) folosit: plagi infectate. dermatite. PULBERE ALCALINA Pulvis alcalinum sinonim: pulbere alcalina pentru solutie Bourget Rp: Natrii sulfas anhydricus (V) (Sulfat anhidru de Na) Dinatrii hydrogenophosphas(V) (Fosfat acid de Na) Natrii hydrogenocarbonas(V) (Bicarbonat de Na/ Carbonat acid de Na) Preparare: se introduc in mojar in ordinea crescatoare a cantitatii. se amesteca si se cerne prin sita V. 68. in timp.

iar solutia are reactie slab acida. Capsula alba care se dizolva impreuna cu apa produce efervescenta. Ambele capsule constituie o doza. PULBEREA LAXATIVA EFERVESCENTA Pulvis effervescens laxans = pulbere Seidlitz Rp/ secompune din 2 pulberi: CAPSULA I – culoare albastra : . Nu se elibereaza intr-un singur pachet pentru ca in prezenta aerului. începând cu soluţia alcalină. Conservare: Intrebuintari: are actiune laxativa si purgativa in functie de cantitate. . Se prepara la nevoie.sulfat de sodiu 2g. in cantitate de 250ml in vase bine inchise. ferite de lumina 68. CAPSULA II – culoare alba : acid tartric 6g. se elibereaza din farmacii in pachete de 12g si un pachet se dizolva intr-un litru de apa.bicarbonat de sodiu 6. Are actiune laxativa si in momentul administrarii. se descompune cu eliberare de CO2.5g. se dizolva separat fiecare capsula in 100ml H2O (apa si se administrează succesiv. este stimulent al functiilor hepato-biliare (actiune coleretica si colagoga). PULBEREA DE OPIU SI IPECA Pulvis opii et ipecacuanhae Rp: Opium pulveratum (VII) Ipecacuanhae radix (VII) Zaccharum lactis 10g 10g 80g . cu gust sarat amarui si cu reactie slab alcalina.pulbere cristalina. 69. se administreaza in timpul sau dupa masa.

Malvaceae Compozitie chimica: . De asemenea.antidiareica . enterocolite. Se foloseste in afectiuni ale cailor respiratorii. ulcer. se gaseste raspandit in interiorul stupului. pt. ferit de lumina. in dulapuri . Macerarea se face la temperatura camerei. gust amar. ALTHAEA OFFICINALIS Nalba Mare Fam.ad 50g Preparare: Radacina de nalba se marunteste in fragmente de 2 – 2. pe pereti. se omogenizeaza. PROPOLISUL Este numit si cleiul de albine.emolienta . desi contine 1% morfina si face parte dintre substantele stupefiante. Se pune intr-un tifon si se suspenda in vasul cu apa.previne umiditatea impermeabilizand peretii stupului . cu aspect omogen.intra in compozitia ceaiurilor pectorale .sub forma de macerat 1-3% in inflamatii ale cailor respiratorii si de macerat 20% in gargarisme (extern) . se adauga restul de lactoza si se cerne prin sita VII.Se introduc intr-un mojar 10g lactoza.antiinflamatoare Intrebuintari: . a indeparta impuritatile.contine cantitati mari de mucilagii Actiune: . Este o pulbere brunacenusie. stomatite Rp: Althaea radix pulbere 3g Apa distilata q. Se conserva in vase bine inchise. duodenite. dar se poate totusi elibera pe reteta fara timbru sec.VENENA”.este utila in gastrite. Acest produs biologic al familiei de albine indeplineste multiple functii in interiorul stupului: . care.. se trece apoi prin sita I. 70. la cald. Cantitatea de mucilagiu obtinuta este de 3:10 Radacina astfel maruntita se spala repede pe o sita sau pe un tifon. rame si scandurile podului stupului. Acest macerat se prepare numai la rece deoarece radacina de nalba contine amidon. ca expectorant si calmant al tusei. 30 de minute Solutia obtinuta se decanteaza. se strecoara prin tifon acoperit cu un strat subtire de vata.5 mm. deci se elibereaza conform legii 73.asigura etanseitatea stupului fata de curentii de aer . se adauga succesiv pulberea de radacina de ipeca si pulberea de opiu. cu miros de opiu. Aceasta este medotoda per descensum 71. gelifica impiedicand recoltarea mucilagiului. fiecare celula a fagurilor este captusita cu un strat subtire si uniform de propolis. intr-o cantitate de pina la 3 grame.s.

Materiile rasinoase astfel culese sunt amestecate de albine cu secretii salivare si ceara. Producerea propolisului se face in acelasi timp cu cea a mierii si se realizeaza de catre albine specializate.in mare. chiar si la cald.este radioopac. insa in apa. Compozitia chimica: . antitoxice si antiinflamatorii - . mugurii şi scoarţa coniferelor şi a plopilor. de pe frunzele. iridiu. cand temperatura este mai mare de 20°C. C.opreste dezvoltarea mucegaiurilor pe pereti si rame cu el. . magneziu.mirosul propolisului este aromat. strontiu • vitamine: A. moment in care acesta devine plastic Cantitatea de propolis care se poate obtine de la un stup variaza de la o regiune la alta.compozitia chimica este foarte complexa si variaza cantitativ si calitativ de la o regiune la alta si de la sezon la sezon.asigura o foarte buna antisepsie fata de multe bacterii. aluminiu. astfel. in special de pe mugurii de plop şi de arin. de asemenea. wolfram. prin prelucrarea polenului. protejand. Este un produs de digestie al albinelor si este cules de pe cel puţin 20 de specii de arbori. calciu. aur. staniu. a salicaceelor (salcii) si a prunilor. care se inmoaie la 37ºC. . vanadiu. fier. .propolisul se prezinta ca o masa lipicioasa de culoare variabila intre verde. . propolisul contine: • rezine si balsamuri ~55% • uleiuri eterice 10% • ceara 30% • polen 5% • oligoelemente: siliciu. dar se considera ca albinele il prepara prin prelucrarea produselor rasinoase si balsamurilor culese de pe plante si. in zilele calduroase.are proprietati antivirale. P • derivaţii flavonici • acidul ferulic (activ contra germenilor Gram pozitiv şi Gram negativ) • aminoacizi • fermenti • substante antibiotice • acizi si acizi aromatici Compozitia chimica ii confera propolisului inalte si variate insusiri terapeutice Actiune: . B. de rasini si balsamuri. avand pronuntate proprietati antiseptice . maro si negru . . cadmiu. cobalt. este greu solubil. arsen. iar la temperaturi scazute devine tare si casant. cupru. molibden. drojdii si mucegaiuri.se solubilizeaza in alcool si eter. care nu pot fi evacuati. Insusiri fizice: . putandu-se recolta 100 – 400g. albinele acopera daunatorii patrunsi in stup si omorati. familia de albine de urmarile descompunerii prin putrefactie a acestora.purifica aerul din stup prin uleiurile eterice si balsamurile sale care se evapora Provenienta propolisului este discutabila.

cu miros placut.eter propolizat .ginecologie .fiziologie . taieturi si. cat si in cea veterinara. 2. cu miros de propolis si eter. ca orice drog natural si propolisul patrunde destul de greu in practica medicala. Intrebuintare: Tinandu-se seama de multiplele posibilitati de aplicare terapeutica atat in medicina umana. a plagilor etc. la mojar.chirurgie . precum si in cicatrizarea operatiilor.se iau 100 ml extract alcoolic de propolis 20%. Este foarte util in vindecarea ranilor produse cu arme de foc. a se evapora alcoolul. acestea sunt preparate solide (paste. mai ales in ceea ce priveste terapia bolilor de piele. unguent din extract eterat de propolis: .se iau 50 ml extract eterat (preparat din 20 – 30g de propolis la 100 ml eter).50°C pt.dermatologie . se toarna intr-o capsula de portelan sau intr-un mojar. Se amesteca pina la omogenizare si se obtine un unguent omogen de culoare galbui inchis. de posibilitatile de administrare interna si de aplicare externa a propolisului. Desi rezultatele terapeutice obtinute pina in prezent in diferite tari sunt pozitive. Se mai pot prepara: . aromat. care este cel mai puternic medicament antiinfectios cunoscut bun stimulator al refacerii tesuturilor afectate de rani. se evapora eterul la jumatate si apoi cei 25 ml de extract concentrat se amesteca cu 100g vaselina. datorita utilizarii excesive a chimioterapiei si a antibioterapiei. Se aseaza vasul pe baie de apa la 40 . solutii) Exemple: 1. Se obtine o masa vascoasa care este propolisul pur. 9 specii de ciuperci parazite.stomatologie 72.emulsie de propolis . unguent din extract alcoolic de propolis: . Este de datoria specialistilor sa acorde mai mare importanta acestui drog. UNGUENT SIMPLU 10% .- - studiile moderne privitoare la proprietatile propolisului au aratat ca nu mai puţin de 21 de bacterii. arsuri.ulei propolizat Cu toate ca nu se poate vorbi de o toxicitate a preparatelor de propolis.pasta din propolis brut . In general. Peste propolis se adauga 5 – 10g de vaselina alba (sau unguent simplu). Balsamul de propolis protejeaza impotriva radiatiilor Roentgen si de alta natura. Este atestata valoarea terapeutica a propolisului in: . Propolisul vindeca mucoasa bucala si inlatura sangerarile gingiilor. intrebuintarea lui in scopuri terapeutice se va face numai cu avizul medicului si sub supravegherea acestuia. degeraturi. 3. Se obtine un unguent omogen de culoare galben-bruna. unguente) sau lichide (extracte. au fost preparate mai multe forme medicamentoase avand la baza propolis. 30 de tipuri de virusuri (incluzand si varietatile lor) sunt distruse de catre propolis. mai ales.

alb-galbui. Se continua agitarea energic la cald inca cateva minute pina la saponificarea completa.oculoguttae.s M. sa se foloseasca unguentul simplu.X prevede ca atunci cand intr-o reteta nu se specifica baza de unguent. NITRAT DE ARGINT 1% Argenti nitras 1% . FR.ad 100g . aceasta se cunoaste prin faptul ca masa devine consistenta si fara reactie alcalina. de consistenta semisolida.X. 2. Unguentul din capsula se trece cantitativ intr-un mojar incalzit si se amesteca pina la racire.0g Aqua distillatae 30. o solutie de NaOH diluata cu restul de apa. lanolina si vaselina se topesc pe baie de apa si se amesteca pina la omogenizare si racire unguentul simplu trebuie sa corespunda prevederilor din FR. 73. incalzita la aceeasi temperatura. colir Rp: Argenti nitras Natrii nitras Aqua distillatae Preparare: 1g 1g q. glicerina si o parte din apa (~20g) se incalzesc intr-o capsula pe baie de apa la o temperatura de 90 .0g Natrii hydroxide 1. incorporarea diferitelor substante active. Unguentum Rp: Acidum stearicum 15. Rp: Adeps lanae anhydricus Vaselinum album - 10g 90g baza de absorbtie. Se foloseste ca baza de unguent pt.Unguentum simplex 10% 1. unguent Preparare: Acidul stearic. cu miros caracteristic slab.f. sa fie omogen.0g Glycerolum 60. In amestecul obtinut pe baia de apa se adauga in fir subtire si agitand continuu cu un pistil sau cu o spatula de portelan. apoi se adauga parfumul si se continua amestecarea pt. incorporarea lui in intreaga masa de unguent.95ºC.0g Oleum odorantum q. aceasta se incearca luand o cantitate mica de unguent care se agita cu alcool de 90° si care nu trebuie sa se coloreze in prezenta a 1-2 picaturi de fenolftaleina.s.

unguent D. Se utilizeaza ca dezinfectant. Nu se agita. extern Preparare: Intr-o capsula de portelan incalzita in prealabil si cantarita se pun amidonul. Cand coloidul disperseaza greu protargolul are tendinta de a se aglomera si foarte greu se disperseaza apoi. Se completeaza la 100g apa. lucru care se observa prin tulburare sau formare de precipitate.S. La dizolvarea azotatului de Ag in apa se obtine un pH=5. se presara protargolul.se administreaza cate o picatura in fiecare ochi.3. solutia spumifica.s.f.ad 1g 100g Apa distilata fiarta si racita se aduce intr-o capsula.02g (Nipasol) Glycerolum 93.se utilizeaza in scop profilactic pt. fara a se amesteca. se filtreaza pH-ul optim care asigura stabilitatea colirului este 6. imediat dupa nastere 74. prevenirea oftalmiei nou-nascutilor . Variatiile de temperatura miscoreaza stabilitatea solutiei coloidale. se izotonizeaza cu NaNO3 1. SOLUTIA DE PROTARGOL Rp: Proteinat de Ag Apa distilata q. Utilizare si administrare: . Se prepara la nevoie. se omogenizeaza cu o bagheta de sticla. daca mai este nevoie.ad 100. Sticla trebuie bine curatata deoarece urmele de materie organica produc reducere sau precipita nitratul de argint. Nu se filtreaza solutia. iar in prezenta azotatului de Na. conservantii (nipagin si nipasol).00g Metyl p-hydroxibenzoatum 0. se adauga apa incalzita la ~70ºC si se tritureaza.Azotatul de Ag si azotatul de Na se dizolva in 90g apa distilata fiarta si racita. 75. se trece intr-o sticla neutra.00g M. asigurandu-se astfel stabilitatea preparatului Conservarea se face in vase din sticla bine inchise.3%.18g (Nipagin) Propyl p-hydroxibenzoatum 0. UNGUENT CU GLICERINA Unguentum gliceroli Sinonim= glicerolat de amidon Rp: Amylum tritici 7. Nu se filtreaza deoarece coloidul poate fi retinut in porii filtrului prin fenomenul de adsorbtie. . pH-ul creste la 6.00g Aqua distillatae q. se lasa 10 – 20 de minute in repaus. care serveste la izotonizare.s. apoi. bruna si sterilizata.

Se completeaza la 100g cu apa incalzita la 70°C si se amesteca pina la racire. se adauga glicerina incalzita pe baia de apa la 90°C. 77. are actiune revulsiva si antiseptica. COMPONENTA SOLUTIEI OFTALMICE  substante medicamentoase  vehicul: • apa distilata proaspat fiarta si racita • apa din fiole • ulei de floarea soarelui neutralizat si purificat  substante auxiliare: • solubilizanti • izotonizanti • conservanti • agenti pt. aplicat sub forma de comprese sau frectii. Este un bun vehicul pt. excitant.5g Se ontine alcool de 70º. in doze mici Extern.5g 32. prepararea unor potiuni. ALCOOL DILUAT Alcoholum dilutum FR. alcoolul diluat se foloseste la prepararea tincturilor si a extractelor. in solutii izotonice.Se lasa in repaus 10 minute. continuandu-se incalzirea pe sita de azbest. In farmacie. SOLUTIE ALCOOLICA DE CAMFOR 10% Solutio camphorae spirituosa 10% FR.ad 100g . obtinandu-se o masa omogena. 78.X sinonim= spirt camforat Rp: Camphorae 10g Alcoholum 70g Aquae q.de volume Rp: Alcool 96° Apa distilata 67.X prep.s. solutii izotonice tampon sau ulei de floarea soarelui. cu sau fara adaos de conservanti. Intern. dupa care se completeaza la masa prevazuta. ajustarea pH-ului • agenti antimicrobieni Tehnica prepararii: Solutia oftalmica apoasa se prepara prin dizolvarea substantei medicamentoase in apa distilata sterila (fiarta si racita). are actiune de stimulant. amestecand pina la gelificare. Utilizare: .baza de unguent hidrofil in asociere cu alte substante medicamentoase 76.

lotiuni. metabolic si de protectie Compozitie: saruri minerale. !!Ordinea de amestecare trebuie respectata altfel camforul se dizolva mai incet.preparate farmaceutice lichide sub forma de solutii.nu se inghit 81. care acopera permanent suprafata globului ocular. Nu se admite folosirea parafinei lichide . inlocuind lacrima. numite si „apa de gura” . Conservare: Se pastreaza in vase inchise.pH-ul trebuie sa fie 5 – 7. sub agitare si se filtreaza. destinate badijonarii cavitatii bucale. glicerol. Lacrima = secretia glandei lacrimale.spalaturi bucale.medicamente lichide destinate spalarii cavitatii bucale prin barbotarea aerului . propilenglicol. emulsii sau suspensii destinate administrarii in conductul auditiv extern .preparate farmaceutice lichide de consistenta siropoasa.solventii cei mai folositi: apa. LACRIMILE ARTIFICIALE = solutii oftalmice sterile folosite pentru tratamentul ochiului uscat. gripa. materii proteice care maresc vascozitatea lichidului lacrimal si lizozim – enzima cu actiune antibacteriana 80.5 . alcool diluat. GARGARISME . antimicrobieni potriviti . • calmant al pruritului • antiseptic cu actiune locala in diverse afectiuni dermatologice • degeraturi • cosmetica 79. faringelui 82. gingiilor. la loc racoros (8-15°C) Utilizare: . conservanti. uleiuri vegetale.extern: • in frictiuni.Preparare: Se dizolva camforul intr-o cantitate mica de alcool peste care se adauga apa in mici portiuni.picaturile pentru urechi sub forma de solutii se prepara prin dizolvarea substantei active intr-un vehicul corespunzator format din unul sau mai multi solventi si completandu-se la masa prevazuta. Rol: mediu optic. OTOGUTTAE . COLUTORIILE . • ca revulsiv in dureri reumatismalem raceli. impiedicand uscarea portiunii expuse la aer.se pot folosi substante auxiliare: solubilizanti. . vascoase. comprese umede.

ad 100g Preparare: Boraxul se dizolva cu apa distilata la cald si la solutia obtinuta se adauga glicerina. Solutia 1 + solutia 2 se amesteca si se adauga solutia alcoolica de ulei de menta.S. a fi injectate sau implantate in tesuturi. dupa care se completeaza cu apa la cantitatea necesara. laringita. ciupercilor 83. ca favorizeaza dezvoltarea bacteriilor.. Cloratul de potasiu se dizolva intr-o alta cantitate de apa la cald pe baia de apa. are actiune usor analgezica.ad 100g D. Solutia grabeste refacerea mucoasei. Se prezinta sub forma de solutii. antiseptica.2g Ulei de floarea soarelui q. emulsii sterile sau pulberi care se dizolva sau se suspenda intr-un solvent steril inainte de utilizare.actiune antiseptica datorita boraxului si astringenta datorita cloratului de K . dau amestecuri ce trec de la starea solida pina la cea lichida. i anumite proporti si la anumite temperaturi. amestecul eutectic se inmoaie sau se lichefiaza datorita scaderii punctului de topire si acesta corespunde temperaturii celei mai joase (Necrasov). faringita.folosita in badijonarea cavitatii bucale in afte. Spre deosebire de amestecul umezit. MEDICAMENTE INJECTABILE = preparate sterile apte pt. Solutia adera la mucoasa nazala.s. PULBERI CU SUBSTANŢE CE PRODUC AMESTECURI EUTECTICE Unele substant organice. Se adauga ulei de floarea soarelui in portiuni mici amestecand pina la omogenizare.s. unde se elimina sau se absoarbe apa. asociate itre ele. dupa triturare in mojar. inflamatii ale gingiilor 84. Rp: Camfor 1g Mentol 1g Fenol 2g Timol 0. . APA DE GURA Rp: Borax 3g Clorat de potasiu 3g Spirt de menta 10% V guttae (5 picaturi) Glicerina 5g Apa distilata q.solutiile alcaline nu sunt indicate. Intrebuintare: . intern Compenentele solide se tritureaza la mojar pina amestecul se fluidifica si devine transparent. pt. Indicata in procese inflamatorii ale mucoasei cailor respiratorii. 84. suspensii.

unele comprimate contin substante usor solubile in apa (cand la locu de dezagregare in tractul gastro-intestinal creeaza o solutie concentrata de substanta medicamentoasa care poate irita mucoasa) . pe scara industriala . pe cale orala. mai ales.usor de distribuit pacientilor .se administreaza comod si usor.lezarea tesuturilor insotita de durere . morfina care are actiune constipanta pe cale bucala) . deoarece surprafata de contact a comprimatelor cu mucoasa cavitatii bucale este mai mica.inghitirea comprimatelor mai mari este anevoioasa.pe comprimate se poate imprima denumirea sau diverse semne ceea ce micsoreaza posibilitatea erorilor in manipulare . . cu diferite invelisuri putandu-se astfel si dirija locul si viteza de absorbtie in organism Dezavantaje: .se pot acoperi cu substante placute la gust sau miros. lumina.in comparatie cu pulberile.conservare mai buna ( prin suprafata lor mica in raport cu pulberile din care sunt preparate sunt mai putin expuse agentilor atmosferici – umezeala. .calea parenterala face posibila administrarea medicamentelor care prin administrarea orala sunt inactivate in stomac sau ficat.usor transportabile . Dezavantaje: .in administrarea parenterala medicamentele sint absorbite aproape in totalitate avand o biodisponibilitate optima si un efect rapid/ . administrarea de medicamente care.se pot aplica crestaturi ceea ce permite administrarea in doze fractionate .dificultatea asigurarii unor tehnici aseptice la preparare si administrare .Avantaje si dezavantaje ale folosirii medicamentelor injectabile Avantaje: .se permite.raspunsul terapeutic al medicamentelor este mai sigur comparativ cu cel al medicamentelor administrare per os.necesitatea unui personal calificat pt.existenta unor reactii alergice la unii indivizi sensibili la unele medicamente Avantaje si dezavantaje ale folosirii comprimatelor Avantaje: .preparare usoara.) . de asemenea. absorbtia medicamentului este mai lenta si este in functie de viteaza de dizolvarea sau dezagregare a comprimatelor . praf etc.posibilitate de dozare exacta . administrare . cand conditiile de mediu din tractul digestiv pot duce la variatii ale efectului terapeutic. mirosul si gustul neplacut fiind mai putin perceput decat la pulberi. dau nastere la efecte secundare (emetina care este vomitiv. la copii .

De cele mai multe ori. INCORPORAREA ULEIURILOR VOLATILE Rp: Oxid de Mg 10g Bicarbonat de sodiu (carbonat acid de Na) 7. utilizate pt. Servesc la prepararea solutiilor extractive Dupa actiunea terapeutica pot fi: .levuloza .f. au rol si de excipienti aglutinanti sau dezagreganti. La prepararea compusilor destinati pt. prepararea unor solutii injectabile se folosesc numai excipienti solubili.S. maruntite potrivit cu sau fara adaos de alte substante medicamentoase.5g Carbonat de Ca 5g Ulei de menta 3 guttae M. In general.colagoge etc. CEAIURILE MEDICINALE = amestecuri de plante sau parti din plante uscate.antihemoroidale . a mari volumul si pt. pt. pulvis D. 85.- prepararea comprimatelor necesita aparatura speciala si in majoritatea cazurilor substantele medicamentoase trebuie prelucrate inainte de comprimare.manitol .clorura de Na . intern 3 lingurite/zi Regula generala: .glucoza .pulberi vegetale . Solutiile extractive = preparate farmaceutice lichide obtinute prin extractia unor principii active vegetale cu ajutorul apei 87.pectorale .pulbere de cacao degresata 86. compozitiile care contin cantitati mici de substante puternic active.lactoza singura sau asociata cu amidon sau zaharoza . EXCIPIENTI DILUANTI = substante inerte (fara actiune medicamentoasa). Excipienti diluanti: .expectorante .diuretice . obtinerea greutatii necesare.astringente .amindon .

prin dizolvarea in momentul utilizarii a unor pulberi conditionate 90.S. Pulberea se pastreaza in borcane bine inchise. acid stearic. 89. fie prin amestecarea acestor substante grase cu una dintre componente intr-un mojar incalzit.dizolvare la rece/cald . peste aceasta solutie se adauga 5g talc triturand pina la evaporarea eterului/alcoolului. alcool cetilic) se incorporeaza fie prin dizolvarea intrun intermediar volatil si apoi volatilizarea acestuia. anason. PULBERE ADSORBANTA SI SICATIVA Rp: Mentol 10g Talc 90g D. picatura cu picatura. Actiune: . extern Mentolul se tritureaza cu o cantitate mica de eter sau alcool.amestecul siropului simplu cu solutii medicamentoase.f. se prepara asociind cantitati mici din substanta volatila cu una din pulberi dupa care se adauga treptate celelalte. Regula generala: Substantele grase (ceara.S. extern Ceara se dizolva intr-o cantitate mica de eter sau alcool. la loc racoros (8-15ºC) 88. aromatizante sau solutii extractive . cetaceu.Pulberile compuse care contin in amestec substante volatile de menta. Dupa aceea se adauga dermatolul pulverizat si restul de talc (15g) triturand pina la omogenizarea amestecului. Metode de preparare a siropurilor: . SIROPURILE = solutii apoase concentrate de zahar (cu un continut de zahar de aproximativ 2/3 din greutate) asociate sau nu cu substante medicamentoase sau aromatizante. dupa care se adauga treptat restul de oxid de Mgm apoi carbonatul de Ca si bicarbonatul de Na.antipruriginoasa si sicativa 91. se omogenizeaza cu portiuni mici de oxid de Mg. apoi se adauga treptat talcul trituranduse pina la omogenizare. In acest caz: uleiul de menta . COMPUSI CU ACTIUNE PRELUNGITA . pulvis D. DISPERSAREA CERII INTR-O PULBERE Rp: Ceara 1g Dermatol 5g Talc 20g M.

natura drogului si procedeul de extractie folosit umiditatea produsului gradul de maruntire timpul de extractie temperatura de extractie starea de imbibare raportul dintre cantitatea de drog si cea de solvent reactia mediului 93.ad 100g D. 2. DISTILAREA APEI Distilarea = operatia prin care un lichid este supus incalzirii si transformat in vapori dupa care vaporii sunt transformati din nou in stare lichida. pina la 100g Indicatii: . 5. 6. care au capacitatea de a asigura absorbtia medicamentului in mod continuu si constant pe o perioada de timp mai lunga.= preparate numite retard sau preparate cu cedare lenta. 4.s. SOLUTIE DE ACID BORIC Rp: Acid boric 3g Apa distilata q. Lichidul este incalzit intr-un cazan (alambic) sau cu diferite aparate de distilare. manitol ca lubrefiant este indicat stearatul de Mg care. se aplica comprese sterile imbibate cu aceasta solutie 95.in afectiuni oculare. intarzie dezagregarea se impune adaos de edulcoranti sau aromatizanti 94. se sug si actioneaza la nivelul mucoasei bucale cedeaza capilarelor sanguine sublinguale substanta activa si trebuie sa se dizolve incet pentru a asigura o absorbtie graduala a medicamentului (20-60 minute) excipientii diluanti utilizati: zahar in amestec cu lactoza. 8. extern bai oculare Preparare: Se cantareste acidul boric si se dizolva in apa la fierbere (1-2 minute). 7.S. sunt subtiri si se dizolva in gura. FACTORII CARE INFLUENTEAZA EXTRACTIA 1. linguetta sau lingualetta au forma lenticulara sau plata. Distilarea apei se realizeaza la presiune normal. Se completeaza la volum cu apa distilata fierbinte. . datorita higroscopicitatii. COMPRIMATELE SUBLINGUALE se mai numesc perlinguale. 92. 3.

S. a nu pierde CO2.antrenarea cu vapori de apa . 98.Astfel. operatia de transformare a unui lichid in vapori.distilarea unor solutii alcoolice sau eterice Vehiculele folosite sunt: apa sau amestecul de apa + alcool Antrenarea cu vapori a esentelor poate fi realizata trecand vaporii de apa prin drogul maruntit. care are urmatoarea reteta: Flori de tei 5g . Distilarea este. Preparare: Prima data. Actiune: .distilarea plantelor care contin uleiuri volatile . APELE AROMATICE = solutii apoase de uleiuri volatile sau alte substante aromatice destinate a fi utilizate ca atare sau ca vehicul la prepararea unor medicamente de uz intern Exemple: . se obtine infuzia de flori de tei 5%. 96. intern 1 lingura de 3 ori/zi in afectiuni respiratorii.s. apa potabila se incalzeste pina la temperatura de fierbere. INFUZIE DE FLORI DE TEI Rp: Infuzie de flori de tei 5g % Benzoat de sodiu 3g Thyocol 2g Sirop simplu 20g D.aqua melissae .aqua menthae .aqua tiliae Se obtin prin: . SPALATURI AURICULARE Rp: Bicarbonat de sodiu 5g Glicerina 30g Apa distilata q. urmata de condensarea acestora Apa distilata = apa obtinuta prin distilarea apei potabile care corespunde prevederilor sanitare in vigoare.S. asadar.datorita mediului alcalin se folosesc contra fungilor. cand vaporii rezultati sunt condusi intr-un refrigerent unde sunt condensati. Dizolvarea se face sub agitare puternica. !! Atentie: Nu se foloseste incalzirea pt.dizolvarea in apa a uleiurilor volatile . care dau micoze. Se adauga glicerina si se completeaza pina la 100g cu apa distilata. 97. extern spalaturi auriculare Preparare: Se cantareste bicarbonatul de Na si se dizolva in 60 g de apa.ad 100g D.

pina la 10 zile pt. Se agita usor pina la dizolvare.s. intr-un timp de la aproximativ 30 de minute pina la cateva ore. PERFUZIILE = solutii care se administreaza sub forma de injectii intravenoase. Se adauga restul cantitatii de apa distilata incalzita la fierbere si se lasa in repaus 30 de minute. cu ajutorul unui dispozitiv de perfuzare. extern 1g 1. METODE DE STERILIZARE IN FARMACIE . Pe sticla se aplica eticheta albastra (uz intern).1% se conserva 10 zile. In solutia extractiva / infuzia de tei 5% se dizolva tyocolul si benzoatul de sodiu. se adauga apa incalzita care se emulsioneaza prin agitare puternica pina la racire. 101. Se filtreaza prin tifon si vata. cea alcoolica. Solutiile perfuzabile = solutii apoase izotonice. Se recomanda ca timpul de macerare in apa sa fie limitat deoarece preparatul poate fi usor invadat de microorganisme 100. Timpul de extractie variaza de la 30 de minute pt. Prin adaugare de nipagin 0. Rezulta un preparat fluid utilizat pt.ad 100g Florile se trec prin sita I pt. care se administreaza intravenos in volum de 100 ml sau mai mult. 102. sterile si apirogene. in functie de volumul solutiei. 99. maruntire.Apa distilata q. EMULSIE DE PLAJA Rp: Colesterol Ceara alba Lanolina Apa distilata Ulei de floarea soarelui M.S. apoi se adauga siropul simplu. se umecteaza cu apa calduta 15g (de 3 ori cantitatea de flori). Indicatii: . extractia apoasa. emulsie D.f.in afectiuni respiratorii ca fluidifiant al secretiilor bronhice si expectorant in stari gripale Se prepara in la nevoie si se pastreaza la rece timp de maxim 2 zile. se lasa in repaus 5 minute. plaja. MACERAREA = amestecarea produsului de extras cu cantitatea necesara de solvent rece sau caldm mentinerea in contact timpul necesar agitand din cand in candm dupa care solutia se separa de reziduu prin filtrare. ceara si lanolina se dizolva in ulei de floarea soarelui pe baia de apa.5g 1g 9g 50g Preparare: Colesterolul. Se iau de pe baie.

extern 5g 5g 30g 100g Preparare: Oxidul de Zn + talcul se pulverizeaza cu mucilagiu de alginat de Na. apoi se adauga treptat apa si glicerina amestecandu-se treptate pt. SUSPENSIA ANTISEBOREICA Rp: Sulf precipitat 2g Glicerina 5g Alcool de 96° 5g Apa distilata q. suspensie D. SUSPENSIE DERMICA Rp: Oxid de Zn Talc Glicerina Apa distilala q. pulberi. Actiune: . suspensie D. materiale de laborator din sticla sau portelan. 104. pansamente chirurgicale si produse omoloage ale acestora. a evita flotarea se recomanda umectarea sulfului precipitat cu alcool. deci: se pulverizeaza in mojar sulful precipitat cu alcoolul. SUPOZITOARELE . instrumentar metalic fara suduri cu cositor. Sterilizarea prin filtrare: se foloseste in cazul solutiilor termolabile Sterilizarea cu gaz: pt.ad 100g M. produse rezistente la caldura si pt. extern Preparare: Sulful precipitat este hidrofob si pt.f.• • • • Sterilizarea cu vapori de apa sub presiune: se foloseste ori de cate ori este posibil. Indicatii: . omogenizare.S. 103.s.ad M. produse care nu rezista la temperaturi ridicate necesare sterilizarii prin caldura uscata si care sunt compatibile cu gazul sterilizant.f.s. produse neapoase care nu pot fi sterilizate cu vapori sub presiune: produse uleioase.S. pt. Sterilizarea cu caldura uscata : se foloseste pt.in dermatologie ca antiseboreic aplicat pe pielea capului 105. preparate apoase. protector si anticongestiv in eczeme.sicativa si calmanta in afectiuni ale pielii. apoi se adauga portiuni mici de glicerina si apa.

se amesteca. iar cele preparare cu baze hidrosolubile trebuie sa se dizolve in cel mult 1 ora.f. – dupa actiunea terapeutica: • unguente de acoperire = formeaza un film protector pt. tegument (unguente de protectie si unguente cosmetice) • unguente racoritoare = contin apa sau alcool (cel mai adesea sunt hidrofile). – dupa locul de aplicare: • dermice – se aplica pe piele • oftalmice – se aplica la nivelul globului ocular • pt.S. anala. extern pt. prin evaporarea unei parti din apa dau o senzatie de racorire • unguente de epitelizare = se aplica pe pielea lezata. protejarea si intretinerea pielii Uleiul de parafina. mucoase – ex: nazala. Intotdeauna uleiurile volatile se pun la final pt. de profunzime – endofermice. 107. de penetratie – patrund in straturile cele mai profunde • cu actiune la distanta (sistemica) = permit administrarea medicamentelor prin ocolirea tubului digestiv. vaginala 3. vaginala sau uretrala. ajutand la proliferarea tesuturilor in scop de vindecare • unguente revulsive = produc hiperemie locala fiind rubefiant (produc vasodilatatie) • unguente antiacneice si antiseboreice • unguente antimicotice • unguente sicative • unguente cu actiune decongestionanta 2. . presare 106. UNGUENT PT. In contact cu pielea. unguent D. CLASIFICAREA UNGUENTELOR 1. cedand substanta activa vaselor sanguine si limfatice 4 – dupa proprietatile chimice si coloid fizice. PROTECTIA SI PROTEJAREA PIELII Rp: Ceara alba 17g Stearina 17g Ulei de parafina 56g Apa distilata 10g Ulei de lavanda 10 picaturi M. modelare. implicit dupa structura de gel: • hidrocarburi geluri .turnare. Supozitoarele preparare cu baze liposolubile trebuie sa se topeasca in cel mult 30 de minute. a evita evaporarea.= forme farmaceutice solide care contin doze unitare din una sau mai multe substante active. destinate administrarii pe cale rectala. ceara si stearina se tipesc pe baie de apa. se adauga apa distilata. – dupa capacitatea de patrundere: • cu actiune locala = de suprafata/acoperire – epitelice.

simplu . Peste amestecul topit. UNGUENT CU ACTIUNE ANTISEPTICA 10g 5g 50g 6g 0. dupa racire. unguent D. parafina si cetaceum.emulsie-suspensie . Uleiuri si grasimi hidrogenate: • Ulei de arahide hidrogenat • Anolen – amestec de ulei de arahide + ulei de rapita + stearat de propilenglicol • Ulei de seminte de bumbac hidrogenat • Ulei de palmier hidrogenat .suspensie-solutie 108.70g 28. ceara. • • EXCIPIENTI FOLOSITI LA PREPARAREA SUPOZITOARELOR 1. extern Preparare: Intr-o capsula pe baia de apa se topesc in uleiul de parafina. apa cu boraxul dizolvat inea agitanduse pina la omogenizare Actiune: .s.f.ad M.S.suspensie . in portiuni mici.• lipogeluri • hidrogeluri • polietilenglicol geluri • silicageluri Fiecare din cele 5 tipuripot fi la randul lor: • Gel: .3g Rp: Ceara de albine Parafina Ulei de prafina Cetaceum Borax Apa distilata q.antiseptica 109.emulsie-suspensie-solutie . se aduce.emulsie A/U sau U/A • Gel amestec: .solutie . Excipienti grasi: Unt de cacao – grasime vegetala obtinuta prin presarea la cald a semintelor decorticate si prajite de Theobroma cacao (arborele de cacao) Sebuvinol – provine din seu dupa inlaturarea grasimilor cristalizabile 2. Boraxul se dizolva in apa distilata la fierbere.

alcool miristic • Neosupostal – amestec de suppostal cu monostearat de propilenglicol 3.pun in contact direct substanta activa cu mucoasa asigurand o resorbtie mai buna a medicamentelor Exemple: • masa de gelatina = amestec de gelatina (2g) + glicerina (10g) + apa distilata (4g) • alte geluri: agar-agar (1g agar-agar in 2 litri de apa + 0. polisorbat 61 (?) 7.s. Rezulta o solutie limpede. neutralizare si se sterilizeaza. Neosupostal etc. Supostal. in flacoane brune. Excipienti emulsionabili: Tween 61. Conservare: La loc racoros (8-15°C).ad M. masele Estarinum. Se completeaza la masa prevazuta. Supolan. 4.Supostal – amestec de grasimi vegetale hidrogenate. Excipienti autoemulsionabili: ac. Lasupol. alcool cetilic.f. Peste solutia alcalina se adauga treptat si sub agitare apa. oxicolesterol.30g 10g 300g Rp: Acid salicilic Mentol Alcool Apa distilata q. Gliceride semisintetice: grupa cea mai importanta dintre bazele de supozitoare lipofile Sunt amestecuri de mono si trigliceride ale acizilor grasi saturati obtinuti din uleiuri vegetale. 5. incolora.solutie Preparare: Acidul salicilic se dizolva in alcool. . se adauga mentolul. Polietilen-glicoli 6. SOLUTIE CU ACTIUNE ANTISEPTICA SI DEZODORIZANTA 1g 0. cu miros caracteristic. in special din nuca de cocos si palmier. acizi grasi nesaturati.30g carbonat de Na pt. Excipienti hidrosolubili: • Glicerol cu gelatina • Glicerol cu stearat de Na • Pluronici 8. grasi din trigicerile semisintetice si sintetice ca: • derivati ai PEG: esteri stearici. esteri laurici • polisorbati • amestecuri de polimeri de oxid de etilen si oxid de propilen (pluronici) • 110. care au continut ridicat de acid lauric Exemple: masele Imhausen. Excipienti hidrosolubili: . Masupol. masele Supocire.

03x0. span-uri. produsul natural lanolina) Acizi grasi: superiori alifatici Lipogeluri: esteri alifatici. alcool polivinilic etc. polihidroxizi. esteri ciclici ai colesterolului cu acizi grasi. oleic. palmitic. extern Preparare: Initial se prepara unguentul simplu. stearic. grasimi hidrogenate. monostearat de glicerol.Intrebuintari: 111.f unguent D. solutie cu actiune antiseptica si dezodorizanta se mai utilizeaza si in combaterea stomatitei EXCIPIENTI FOLOSTI LA PREPARAREA PRINCIPALII UNGUENTELOR Hidrocarburi: parafina lichida. grasimi animale si vegetale. UNGUENT Rp: Acid salicilic 1g Acid benzoic 1g Unguent simplu 30g M. antipruriginos 113. emulgin. metil-celuloza. apoi se adauga acidul salicilic pulverizat in prealabil cu o cantitate mica de alcool sau eter.T. Se amesteca continuu pina la omogenizare. dupa care se incorporeaza acidul benzoic in acest unguent. bentonita Glicerogeluri de amidon : pectina. pulvis D. glicerol Acizi superiori: ciclici (colesterolul si derivatii lui. gelatina. Actiune: .XXX 30x0. vaselina. cerezina. naftalan etc Alcooli superiori: alifatici. plastibaza. 112.03g | Metenamina (Urotropina) 0. CASETE CU ALBASTRU DE METILEN Rp: Albastru de metilen 0. intr-o capsula pe baia de apa.f. ceara. alginati.05g | M. tween-uri Alcooli eteri sau polioxietilen-geluri Hidrogeluri Silicon geluri Coloizi minerali si organici – gel de siliciu. uleiuri grase. cetilic – sau polihidroxilici:glicolo. eucerina.05 30X .uz dermatologic. esteri sintetici cu alcooli. alcooli monohidroxilici: lauric. trigliceride.S.

Preparate injectabile.Definitie 2. Se aseaza cantitatea de albastru de metilen intre 2 straturi de pulbere de urotropina in fiecare caset orin cantarire.Clasificare 5. Se tritureaza o cantitate mica de urotropina dupa care se adauga albastru de metilen si se continua triturarea pina se obtine un amestec omogen. 2.Avantaje 3. Alte subiecte posibile: 1. tincturile preparate din produse vegetale care contin substante foarte active si de 5x mai mare pt. se introduce in percolator presand usor. Se trece apoi prin sita II. Se adauga lichid extractiv putin cate putin. se amesteca si se lasa 3 ore intrun vas inchis.Clasificare dupa modul de administrare 6. Trebuie sa se obtina 30 c.Dezavantaje 4. Preparate injectabile.5 parti lichid extractiv. Se inchide robinetul si dupa 24 de ore se incepe percolarea. Pulberea compusa se imparte in numarul de doze (30) prin cantarire. Produsul vegetal maruntit se umecteaza cu 0. 114. Preparate injectabile. pina cand acesta incepe sa curga prin robinetul inferior deschis. Preparate injectabile.1. Preparate injectabile.Clasificare dupa: gradul de dipsersie natura vehicului . La urma. PERCOLAREA = operatia de preparare a tincturilor. care sunt preparate farmaceutice lichide obtinute prin extractia produsului vegetal cu o cantitate de 10x mai mare de solvent pt. Preparate injectabile. tincturi preparate din celelalte produse. se adauga restul de urotropna amestecand.

Preparate perfuzabile.enumerati 5 dezavantaje 15.Definitie 11. Signarea fiolelor 12. Emulsii injectabile. Clasificarea perfuziilor 17. Aratati diferenta intre medicamentele perfuzabile si cele injectabile (5 diferente) 16. Preparate perfuzabile. Substante auxiliare utilizate la prepararea medicamentelor injectabile 9. Perfuzii medicamentoase 19. Enumerati solventii folositi la prepararea medicamentelor injectabile 8. Etapele prepararii medicamentelor injectabile 10.R. Preparate perfuzabile. Perfuzii folosite in metabolismul reconstituant 18.enumerati 5 avantaje 14. X pentru preparatele perfuzabile . Enumerati metodele de control prevazute de F.- modul de conditionare durata de actiune 7.Definitie 13.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful