P. 1
Caiet Sc. farmacie

Caiet Sc. farmacie

|Views: 30,229|Likes:
Published by derontes

More info:

Published by: derontes on Dec 11, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

07/05/2015

pdf

text

original

Unitati de masura

:
1 lingurita = 5 ml 1 lingura = 15 ml 1 ceasca de cafea = 50 ml pH : < 2 – puternic acid 2,0 – 4,0 – acid 4,0 – 6,5 – slab acid 6,5 – 7,5 – neutru 7,5 – 10,0 – slab alcalin 10,5 – 12,0 – alcalin >12 – puternic alcalin Solubilitatea: = volumul de solvent (in ml) necesar pentru a dizolva 1 g de substanta solida sau 1 ml substanta lichida si poate fi caracterizat prin urmatoarele expresii: • • • • • • • • fr. usor solubil = cel mult 1ml de solvent usor solubil = 1ml – 10ml de solvent solubil = 10ml – 30ml de solvent putin solubil = 30ml – 100ml de solvent fr. putin solubil = 100ml – 500ml greu solubil = 500ml – 1000ml fr. greu solubil = 1000ml – 10 000ml practic insolubil = mai mult de 10 000ml

1. SOLUTIA DE CLORURA DE CALCIU 50% Solutio calcii chloridum 50% (FR.X) Preparare: Calcii chloridum 50g Aqua distillatae q.s.ad100g Clorura de calciu cantarita pe o sticla de ceas, pe hartie pergamentata sau intr-un pahar Berzelius, se dizolva in 40g apa distilata, se completeaza apoi cu apa pina la 100g si se filtreaza. Proprietati: Este o solutie limpede, incolora, cu gust amarui, fara miros. Intrebuintari: - intra in compozitia unor formule industriale si neindustriale de uz intern - este folosita in terapia cu calciu - este folosita ca hemostatic uterin

-

folosita si in: alergii, prurit, intoxicatii este iritanta pentru mucoasa gastrica

2. SOLUTIA DILUATA DE PEROXID DE HIDROGEN Solutio hidrogeni peroxydi diluata de H sinonim = apa oxigenata Rp: Perhidrol 10g Apa distilata q.s.ad 100g Prin descompunere totala 1ml solutie degaja aproximativ 10ml oxigen (se numeste apa oxigenata de 10 volume) Preparare: Componentele se iau prin cantarire sau masurate cu pipeta (ambele cu aceeasi masura). Se dilueaza 10g peroxid de hidrogen cu apa distilata pina la 100g. Solutia obtinuta se amesteca usor pina la omogenizare. Prepararea se face numai prin cantarirea compenentelor Proprietati: Solutie limpede, incolora, fara miros, cu gust slab metalic, cu reactie slab acida PERHIDROL = apa oxigenata de 100 de volume, deoarece, prin descompunere totala, 1ml solutie apoasa degaja aprox. 100ml oxigen. Conservare: Se prepara in cantitati mici, la nevoie. Se pastreaza in flacoane colorate, la loc racoros. Perhidrolul se pastreaza in flacoane colorate, bine inchise, la loc racoros, in dulapul „Separanda”. Nu se folosesc dopurile de pluta sau de cauciuc. Intrebuintari: - dezinfectant - decolorant - actiunea se datoreaza eliberarii rapide a oxigenului in contact cu tesuturile, dar efectul dureaza numai cit timp se produce oxigenul in stare nascinda. - este eficace in curatarea ranilor: efervescenta oxigenului detaseaza tesuturile moarte si bacteriile din locurile neaccesibile. - prezinta actiune de distrugere a coagulilor sangvini de aceea se foloseste in dezlipirea pansamentelor si curatarea ulceratiilor si abceselor - este periculoasa introducerea apei oxigenate in cavitatile inchise ale organismului, din care eliberarea oxigenului este impiedicata - diluata 1:3 cu apa sau cu infuzie de musetel se foloseste ca dezinfectant al cavitatii bucale, in tratamentul stomatitelor acute sau sub forma de gargara ca decolorant sau apa de gura (diluata 1:8 cu apa)

3. SOLUTIE EFERVESCENTA Solutio efervescens (FR.X) Sinonim = limonada gazoasa/ potiune Riviere Preparare: Solutie I Natrii hydrogenocarbonas 4g Sirupus simplex 15g Aqua distillatae q.s.ad 100g Solutie II Acidum citricum Sirupus simplex Aqua distillatae q.s.ad 3,65g 15g 100g

Solutiile se prepara separat, in doua sticle. Proprietati: Solutia I – fara miros, cu gust dulce-sarat. Solutia II – fara miros, cu gust dulce-acrisor. In editiile anterioare ale FR, solutia era cunoscuta si sub numele de „potiune Riviere” (potio Riviere) Conservare: Se prepara la nevoie, deoarece se altereaza usor fiind mediu prielnic de dezvoltare a microorganismelor. Intrebuintare: - ca antivomitiv – se ia succesiv cate o lingura din cele 2 solutii incepand cu cea alcalina. 4. SOLUTIE ALCOOLICA DE IOD – IODURAT Solutio iodi spirtuoso (FR.X) Sinonim = tinctura de iod Preparare: Iodum 2g Kalii iodidum 3g Alcholum 50° q.s.ad 100g Iodul si iodura de potasiu de dizolva in 30g alcool de 50° si se completeaza apoi cu acelasi solvent pina la 100g. Proprietati: Solutie limpede, bruna, cu miros caracteristic de iod si alcool. Este denumita impropriu si tinctura de iod, denumirea de tinctura fiind folosita in trecut pt. a desemna solutiile colorate, indiferent de metoda de preparare. Conservare:

In flacoane bine inchise. Lumina actioneaza favorabil asupra stabilitatii tincturii de iod, descompune produsii de alterare, cu punerea in libertate a iodului. Intrebuintari: • extern - ca dezinfectant si antiseptic al pielii si ranilor (si pt. plagi deschise) - in tratamentul dermatozelor - in chirurgie pt. dezinfectarea campului operator • in practica farmaceutica - se foloseste in concentratii de 1%, 2%, 3% si se prepara in cantitati mici, pt. 2-3 zile. 5. GLICERINA BORAXATA Preparare: Natrii tetraboras Glycerolum 10g 90g

Se cantareste glicerina intr-o capsula de portelan, se adauga boraxul pulverizat in prealabil cu alcool si se incalzeste usor pe baie de apa, agitandu-se pina la obtinerea solutiei. Proprietati: Lichid limpede, incolor sau alb-galbui, de consistenta siropoasa, higroscopic, fara miros, cu gust dulceag, pH = 4,5 – 5,0 Conservare: In vase bine inchise, ferit de umezeala Intrebuintari: - pentru badijonare in tratamentul aftelor, in micoze etc. 6. SUPOZITOARE CU GLICEROL Suppositoria gliceroli Preparare: Glycerolum Natrii carbonas anhidricus Stearinum 85g 2g 10g

Carbonatul de Na anhidru se dizolva in glicerol prin incalzire pe sita, intr-o capsula de portelan. Se adauga stearina, in mici portiuni, si se continua incalzirea agitand usor capsula, pina nu se mai degaja CO2 si se clarifica amestecul. Amestecul se prelucreaza prin turnare in forme unse cu ulei de parafina. Proprietati: Supozitoare incolore sau slab galbui, cu o usoara opalescenta translucida si cu miros caracteristic de sapun. Sint higroscopice. Intrebuintari: - se folosesc ca laxativ pentru copii si adulti

DEZAGREGARE 1. Comprimate neacoperite: - trebuie sa se dezagrege in apa in cel mult 15 min.,daca nu se prevede altfel. 2. Comprimate acoperite: - trebuie sa se dezagrege in pepsina – solutie acida – in cel mult 1 ora, daca nu se prevede altfel. 3. Comprimate acoperite enterosolubile: - trebuie sa se dezagrege in pepsina – solutie acida – in 2 ore daca nu se prevede altfel. - trebuie sa se dezagrege in pancreatina – solutie alcalina – in cel mult 1 ora, daca nu se prevede altfel. 4. Comprimate efervescente: - trebuie sa se dizolve sau sa se disperseze in apa, cu efervescenta, in cel mult 5 minute. 7. EMULSIA ULEIOASA Preparare: Helianthi oleum 10g Gumi arabicum 5g Aqua distillatae q.s.ad 100g Uleiul de floarea soarelui se tritureaza bine cu guma arabica (pulbere dezenzimata) intr-un mojar corespunzator. Se tritureaza pina la obtinerea dispersiei necesare. Se adauga cantitatea de apa (1/2 din cantitatea de ulei si guma arabica) => 7,5g. Se continua triturarea pina la obtinerea emulsiei primare. Se dilueaza cu restul de apa pina la 100g. Emulsia se trece in flaconul de expeditie, pe eticheta caruia se mentioneaza „a se agita inainte de intrebuintare” Observatii: Triturarea prelungita a uleiului cu guma arabica face ca particulele de guma sa se acopere cu un strat de ulei si se impiedica umectarea cu apa. Cantitatea de apa necesara obtinerii emulsiei primare se adauga deodata si se lasa in contact 1-2 min, in care se imbiba guma arabica si apoi se continua triturarea. Operatia de triturare se face ritmic si intr-un singur sens. Instalarea emulsiei primare se realizeaza atunci cind se obtine un zgomot caracteristic si rezulta un lichid laptos, un amestec omogen vascos, de culoare alba. Diluarea emulsiei se face cu vehiculul ales pentru mediul de dispersie. Apa se foloseste pt. diluare si pt. dizolvarea substantelor solubile (din reteta). Conservarea: Emulsia uleioasa se altereaza usor. Vascozitatea ei scade in timp. Sufera fenomene de fermentatie. Conservarea este de scurta durata si de aceea se recomanda prepararea la nevoie, pt. a evita alterarea. Se adauga agenti de conservare: - nipagin sau nipasol 0,1% - benzoat de sodiu, ac.benzoic 0,2% Dizolvarea se face in apa. Intrebuintari:

determinarea tipului de emulsie Prepararea: Semintele curatate de coaja se zdrobesc in mojar. Observatii: Semintele de dovleac contin: . Se. nu si de tegumentul seminal intern.s. peporezina. 9. 100g Obiectivele retetei: . Amestecul obtinut se tritureaza cu apa (a 10a partea din greutatea semintelor) – 1 ml – si se obtine o pasta fina de culoare verzuie.ulei gros sicativ 40% .Hormoni vegetali !! De retinut !! Semintele se curata numai de coaja. Zn . EMULSIA DE BROMOFORM Rp: Colesterol Ceara alba Lanolina Apa distilata Ulei de floarea soarelui 1g 1.curatarea semintelor . deoarece contine un aminoacid. Se adauga restul de apa in mici portiuni.globuline .- vehicul pentru preparatele magistrale 8.albumine .prepararea emulsiei .alegerea agentului emulsiv . se tritureaza prin intermediul unei cantitati egale de zahar cristalizat pina se realizeaza o buna maruntire.ad. EMULSIA CU SEMINTE DE DOVLEAC Rp: Semen curcubitae 10g Aqua distillatae q.5g 4g 9g 50g .aminoacizi . se amesteca lent. care este responsabil de actiunea antihelmintica. determinata de lecitina care se gaseste in seminte. A si E . Emulsia nu se filtreaza prin tifon pt.Vit.Mg. Emulsia este de tip U/A. a nu se inlatura acest tegument.Fe .peptide .determinarea omogenitatii .

in tratamentul arsurilor Observatii: .se poate adauga lanolina pentru a obtine un liniment cu o rezistenta corespunzatoare.are culoare alb-galbuie . acizi grasi saturati. . se emulsioneaza prin agitare pina la racire. Se adauga apa distilata. care produce o emulsie de tip A/U Conservare: In sticle bine inchise. linoleic).se mai foloseste ceara sau Mg(OH)2 (lapte de Mg 10%) 11. LINIMENTUL AMONIACAL Linimentum amonii Rp: Oleum Helianthi Stearina Solutio amonii hidroxidi diluta 74g 1g 25g Preparare: Stearina se dizolva la cald in ulei de floarea soarelui. linolic.Preparare: Colesterol+ ceara alba+lanolina => se dizolva in uleiul de floarea soarelui.miros puternic dupa agitare . Uleiul contine: gliceride ale acizilor grasi nesaturati (oleic. Intrebuintare: . Proprietati: .fazele se pot separa repede datorita cantitatii insuficiente de emulgator. care se sedimenteaza greu.este un preparat fluid utilizat pt. la loc racoros. dupa racire se adauga NH3 diluat si se agita pina la emulsionare.alb – galbuie . pe baie de apa. Intrebuintari: . LINIMENTUL OLEO – CALCAR Rp: Oleum lini 50 ml Solutio calcii hidroxilati 50 ml Preparare: Ambele componente se introduc intr-o sticla si se agita pina la obtinerea emulsiei.emulsie vascoasa . plagi 10. . Din reactiile acizilor grasi liberi si Ca(OH)2 rezulta sapunurile de calciu (agent emulsiv).

miros aromatic si de amoniac Conservare: In sticle bine inchise Intrebuintari: . a fi suspendat. SUSPENSIE CU FENOBARBITAL Rp: Natrii bromati (NaBr) Kali bromati (KBr) Amonii bromatii (NH4Br –sedativ) Cloral Hydrat (anestezic) Sirupi auranti (edulcorant) Phenobarbital (calmant al SNC) Aqua distillatae q.s.sol = d. Proprietati: . 12. in consecinta nu poate fi prelucrat sub forma de suspensie. K. intern 3lingurite/zi Preparare: Fenobarbitalul este solubil la 1000 parti pt. Se tritureaza cu mucilag de metilceluloza 2.60g 120g M. amoniu si clorhidrat) Preparatul se introduce intr-un flacon de 150 g pe a se putea face agitarea. Na.f. a perminte agitarea corespunzatoare.lichid galbui .Observatii: Se prepara in cantitati mici.5% si se adauga siropul prescris. Se aplica eticheta cu mentiunea „a se agita inainte de intrebuintare” . se adauga amoniacul si se agita.are actiune antireumatica 13. Dupa pulverizare se amesteca cu o cantitate egala de glicerina. Se elibereaza in flacoane cu o capacitate mai mare decit continutul prevazut in reteta pt.s.ad āā 3g 2g 20g 0. LINIMENTUM SAPONATUM CAMPHORATUM LIQUIDUM Rp: Spiritus camphoratum Spiritus saponatum Amonium hidricum solutum Oleum Rosmarini Oleum Thymi 240mg 680mg 65mg 10mg 1mg Preparare: Uleiul volatil se dizolva in amestecul de camfor. Solutia apoasa contine celelalte componente (Br.

ad 0.2% FR.50g 0. SUSPENSIE CU OXID DE ZINC Rp: Sulf precipitat Oxid de Zn āā Talc Glicerina Alginat de Na pur Apa distilata M. extern Preparare: S+ZnO+talc = se omogenizeaza in mojar cu alginat de Na. 15.0g 100. pentru ca asigura o dispersie omogena. SUSPENSIE FLOCULATA Rp: Palmitat de cloramfenicol Tween 80 Carboximetil-celuloza Propilenglicol Sirop Tampon fosfat pH=8 Apa distilata 5. 16. sol. Se completeaza la 100g si se filtreaza.20g 100g Boratul de fenilmercur se dizolva in 90 g apa incalzita la aproximativ 50ºC.14.f. Conservare: Se pastreaza in flacoane mici.s.40g 20.s..2% Solutio phenylhydrargyri boras 0. Se adauga apa prescrisa.75g 0.0g 5g 10g 20g 2g 55g Suspensiile floculate sunt cele mai bune.0g 10. Mercasept Preparare: Phenylhydrargyri boras Aqua distillatae q. la Separanda. d. Se umecteaza cu glicerina.0g 40. bine inchise. . Dupa 30 de minute de repaus se recomanda sa se tritureze din nou suspensia obtinuta. plane.X Sinonim : Fenosept. ferit de lumina. SOLUTIE DE BORAT DE FENILMERCUR 0. la loc racoros.

la loc racoros si ferit de lumina.concentratia de ZnO . cu miros de cloroform.ad 0.oleic Daca este necesara o crestere a viscozitatii. plane. Proprietati: Solutie limpede. bine inchise.sterilizarea miinilor si a plagilor .S. nas.5% (apa cloroformata) Solutio chloroformium 0. Intrebuintari: . Conservare : Solutia de cloroform se prepara in cantitati mici.Intrebuintari: Se utilizeaza extern .antimicrobian . suspensia D. uz extern Rp: Zinci oxydi 20g Helianthi oleum ad 100g M.5% FR. astfel se obtine o umectare a ZnO si o evitare a formarii de flocoane (aglomerari de particule). se adauga treptat. gust dulce.IX Rp: Chloroformium Aqua distillatae q.dezinfectarea mobilierului si a intrumentarului medical. incolora.s.f. uleiul se poate asocia cu: stearat de Al. exterm Uleiurile zincate sunt suspensii cu proprietati diferite in functie de: . ceara. se pastreaza in flacoane colorate. lanolina.intra in compozitia picaturilor pentru ochi.folosit la conservarea solutiilor .882 g ac. cu exceptia celui din aluminiu .tehnica de suspendare In general. sub agitare restul de apa si se filtreaza.50g 100g Preparare: Cloroformul se agita puternic cu 10g apa. In aceste cazuri ar trebui sa aiba un grad de aciditate pH=5-7. 18. SOLUTIA DE CLOROFORM 0.natura uleiului .antifungic . faza uleioasa contine grupari polare sub forma de acizi grasi. SUSPENSIA ULEIOASA pt. ureche 17.5 Pentru a mari aciditatea uleiului se poate adauga acid oleic astfel: la 1g se adauga 0.

aromatizant .4g 100. parahidroxibenzoat de metil) Aqua distillatae q.25g 0.0g Preparare: Amoniacul + ac.0g Substantele de dizolva prin incalzire in cantitatea de apa prevazuta. fara miros Conservare: In flacoane de capacitate corespunzatoare. mucilagii.ad 35. plane.solvent pt. la loc racoros. Proprietati: Este un lichid limpede sau slan opalescent.s.75g 1000.acetic + 20g apa se amesteca intr-un pahar conic si se incalzesc la fierbere pe sita. linimente.antiseptic Se utilizeaza mai rar. SOLUTIA DE ACETAT DE AMONIU 15% Solutio amonii acetatis 15% FR.ad 0. timp de cateva minute. solutia obtinuta se neutralizeaza la hartia de turnesol rosie si se completeaza cu apa la 100g. SOLUTIA CONSERVANTA Solutio conservans Preparare: Propylis parahydroxy benzoas (Nipasol. gust slab amar. solutii extractive. metil paraben.carminativ .se foloseste la conservarea alimentelor . ape aromate. emulsii de uz extern. siropuri.s. bine inchise. 19. propil paraben sau p-hidroxibenzoat de propil) Methylis parahydroxybenzoas (Nipagin.7g 41. in asociere cu ape aromatice (apa de melisa) Datorita actiunii antiseptice intra in compozitia unor ape de gura. la foc mic. Dupa racire se completeaza la 1000g.X Rp: Solutio amonii hydroxydi 100g/l Acidum aceticum 300g/l Aqua distillatae q. unguente. Intrebuintari: . 1-2 lingurite de 3-4ori/zi Frecvent se ut..anestezic al mucoasei gastrice . Dupa racire.actiune bacteriostatica si fungica . . preparate cosmetice 20.

Se filtreaza si la fiecare 100g se adauga 3.tartarici FR. Conservare: In vase bine inchise.se foloseste in intoxicatii cu formaldehida 21. bine inchise.2 care contine sulfat de Al si acid tartric. Conservare: In sticle plane.dezinfectant . Intrebuintari: . SOLUTIE DE HIDROXID DE CALCIU Solutio calcii hydroxydi o. SOLUTIE DE ACETO-TARTRAT DE ALUMINIU Solutio aluminii acetico .s.Proprietati: Solutie limpede.5g q. cu gust sarat. Apoi se adauga apa treptat su agitand se adauga carbonatul de Ca dispersat in 20g apa. Se agita din timp in timp pina la degajarea completa a dioxidului de carbon. apa de var . miros slab aceticm gust acru. In farmacie. Se adauga acid acetic diluat. 22. Acestea se dizolva concomitent in apa si se obtine solutia de aceto-tartrat de aluminiu si un precipitat alb de sulfat de calciu care se indeparteaza prin decantare. astringent. traumatisme externe.in afectiuni ale aparatului respirator .15% FR.X -sinonim: apa de Ca.5 g de acid tartric.s. arsuri de gradul I.se foloseste extern ca astringent (decongestiv sub forma de comprese sau spalaturi – in tratamentul leziunilor cutanate neexsudative. contuzii. !! Nu se foloseste ca atare ci se dilueaza de 10x.X sinonim: solutie Burow 30.0g 36. q. Se lasa in repaus la temperatura camerei. la loc racoros.5g 13. Alcatuit dintr-un comprimat sau o pulbere nr. incolora sau slab colorata galben-verzui. Intrebuintari: . incolora. se filtreaza intr-un vas de dimensiuni mai mari. preparatul „Burow” = comprimate/pulbere. la loc racoros.1care contine acetat de Ca si un comprimat sau o pulbere nr. miros slab acetic. Proprietati: Solutie limpede. Rp: Aluminii sulfas Acidum aceticum dilutum Calcii carbonas Aqua distillatae Acidum tartaricum Preparare: Sulfatul de aluminiu se dizolva in 100g apa.diuretic .

APA DE MENTA Aqua Menthae Rp: Menthae Aetheroleum Talcum Solutio conservans 1g 10g 100g .Rp: Calcii oxydum Aqua 2g q.0g (?) Preparare: Acidul citric se dizolva in 200 ml apa (60-70°C).s. se adauga in portiuni mici carbinatul bazic de Mg. Intrebuintari: . Proprietati: Solutie limpede. fara miros. se filtreaza si se completeaza cu apa la 350g.actiune astringenta 23. Intrebuintari: .0g Sirupus simplex 50. Suspensia se trece intr-un flacon de 100 ml.antidiareic . incolora.ad 100. sub agitare.inflamatii ale ale mucoasei gastro-intestinale . cu reactie alcalina.0g Aqua distillatae q.0g Citri Aetheroleum 0. „in dosis plena” (toata cantitatea deodata) sau in 2 portiuni la interval de ½ ora 24. pina la dizolvare. in arsuri . Conservare: Solutia de citrat de Mg se prepara numai la cerere deoarece fermenteaza usor si este invadata de microorganisme. Se adauga siropul simplu si uleiul de lamaie triturat in prealabil cu talcul si 20 ml apa.1g Talcum 5.intra in componenta linimentului oleo-calcar. Apoi se adauga treptat apa. SOLUTIE DE CITRAT DE MAGNEZIU Solutio magnesii citratis FR.s. cu actiune cicatrizanta. se agita si se lasa in repaus citeva ore. de obicei. pe nemancate. se administreaza.5g Magnesii subcarbonas 15.X Rp: Acidum citricum 25.laxativ sau purgativ. Preparare: Oxidul de calciu se amesteca cu 5 g apa.

antispamodic .antiinflamator in afectiuni bronsice acute si cronice . Intrebuintari: intern: . 26. uscat si maruntit astfelt incat sa treaca prin sita IV.usor anestezic 25.Solutia se pastreaza in sticle de capacitate mica. SIROP SIMPLU irupus simplex FR. faringite .sub forma de gargarisme sau spalaturi cu actiune antiinflamatoare. bine inchise. APA DE MELISA Aqua Melissae Rp: Melissae Aetheroleum 1g Talcum 10g Solutio conservans 100g Intrebuintare: carminativa diaforetica 26. ferit de lumina Intrebuintari: . la loc racoros. APA DE TEI Aqua Tiliae Rp: Tiliae flos (IV) Alcoholum Aqua q.calmanta in stare de nervozitate extern: .ad 100g 100g 1000g Preparare: Produsul vegetal.s.aromatizant .carminativ .s.X Rp: Saacharum Aqua distillatae q.ad 64g 100g . se umecteaza cu un amestec format din parti egale de apa si alcool. angine. se lasa la macerat in vas timp de 12 ore. apoi se supune antrenarii cu vapori de apa pina se obtin 1000 ml apa de tei.diaforetica in raceli. plane.

SIROP DE CODEINA Sirupus codeini 0. se foloseste pt. se dizolva.edulcorant la prepararea solutiilor de uz intern si drept componenta principala la obtinerea siropului prin amestecare. agitandu-se continuu.2% FR.X Rp: Tinctura balsami tolutam Magnesii subcarbonas Saacharum Aqua distillatae q. Se completeaza cu apa incalzita la 70°C pina la 100g si se strecoara sau se filtreaza fierbinte. decocturi. Intrebuintari: .X Sinonim: Sirop de Beladona Rp: .X Rp: Codeinum Alcoholum Sirupus simplex 0. 29. prin incalzire la aproximativ 40ºC.5g 1. SIROP DE MATRAGUNA Sirupus Belladonnae FR. dezinfectant al cailor respiratorii. Se agita cu o bagheta pina la dizovare.2g 1.0g Preparare: Tinctura de balsam de tolu se amesteca intr-un mojar cu carbonatul bazic de Mg si cu 20g zahar. In filtrat.0g Preparare: Codeina se dizolva in alcool si se amesteca cu siropul simplu Intrebuintari: .0g 100. Se adauga 30g apa. restul de zahar si se completeaza cu apa la 100g.s.8g 98. se omogenizeaza prin triturare pina la dizolvarea completa a zaharului si se filtreaza prin hartie de filtru. actiunea antitusiva.asociat cu infuzii.ad 4.0g 64. apoi se fierbe 1-2 minunte.component al solutiilor de uz intern in traheo-bronsite acute si cronice !!! Nu se administreaza la copii sub 2 ani. fluidifiant in astm bronsic 28.Preparare: 36 g apa se incalzesc la 40-60ºC si se adauga zaharul. SIROP DE BALSAM DE TOLU Sirupus Balsami Tolutam FR. Intrebuintari: . 27.

5g Tinctura Gentianae 5.0g Sirupi Aurantii corticis 40. Solutia concentrata se aduce cantitativ in flacon pt.intern 2 linguri/zi Preparare: Extractul de beladona se pulverizeaza la mojar. Intrebuintari: .sol. 5g tinctura de gentiana si se masoara in picaturi 1. Proprietati: Solutie limpede sau slab opalescenta.tonic amar si reconstituant .s.compenent al unor solutii de uz intern cu actiune antispastica 30. Se dizova in 30-60 picaturi alcool diluat in acelasi mojar. In final. SOLUTII MAGISTRALE CU EXTRACTE USCATE SI TINCTURI Rp: Extractii Belladonnae 1g Procaini hydrochloridi 0.8g Sirupi citri 10g Aquae menthae q.S. Rp: Natrii monohydrogenophosphas | Tinctura Strychni | āā 1. Clorhidratul de procaina se dizolva intr-un flacon in cativa ml de apa de menta si solutia obtinuta se aduce la semn in flaconul de expeditie. solutia se completeaza la masa ceruta cu apa de menta. Dupa omogenizarea amestecului in agitare se adauga solutia de fosfat de sodiu.ad 100.ad 100g M. Solutia finala nu se filtreaza si se elibereaza cu mentiunea „a se agita inainte de intrebuintare”. 40g de apa. Intrebuintari: .s.0g Preparare: Fosfatul disodic cu 12 molecule de apa (sarea oficinala) se dizolva in aprox. D.Tinctura Belladonnae Sirupus simplex 5g 95g Preparare: Tinctura de Beladona se amesteca cu sirop simplu si se omogenizeaza Intrebuintari: . cu gust dulce-amarui si miros de coji de portocala. In flaconul de expeditie se cantareste siropul de coji de portocala.5g tinctura de nuca vomica (85 picaturi). eventual filtrata si se completeaza cu apa la 100g.f. sirop cu mici portiuni de apa de menta.0g Aqua q. galben-bruna.calmant si antispastic in afectiuni gastrice 31.

S. SOLUTII MAGISTRALE CU SUBSTANTE GREU SOLUBILE SAU INSOLUBILE Rp: Phenobarbitali 0.SOLUTIE APOASA DE IOD IODURAT (LUGOL) Rp: Iodum Kalii iodidum Aquae I 1g 2g 97g II 2g 4g 94g III 5g 10g 85g . solutia se aduce cantitativ peste sirop in flaconul tarat si se completeaza la masa.00g Aquae q.32. Proprietati: Solutie limpede. Rp: Acidi acetylsalicylici 1g Sirupi simplex 10g Aquae q. sol D. solutia se aduce peste siropul simplu cantarit in flaconul de expeditie si se completeaza cu apa la masa specificata.s. Solutia se filtreaza. Dupa dizolvare completa.Antigripal 34. Intrebuintari: .ad 60g M. gust amarui. pH neutru Intrebuintari: .sol D.s. intern 3 lingurite/zi Preparare: In 10 ml apa se dizolva 0.sedativ 33.f.ad 20.00g M.20g Sirupi simplex 10.50g hidrogen carbonat de sodiu prin agitare Se adauga aspirina pulverizata.S. Proprietati: Solutie limpede cu gust slab sarat si dulceag. intern 2 lingurite/zi Preparare: Luminalul sodic se dizolva in 10 ml apa.f. pH alcalin. se agita 10-15 minute.

antiseptic solutia apoasa mai diluata. cu miros caracteristic de camfor. 10g 70g 100g caustic. apoi se adauga iodul.ad. se adauga apoi apa distilata in mici portiuni si sub agitare pina la 100g. Proprietati: Solutie limpede. licoare Hoffmann Rp: Aether Alcoholum 25g 75g Preparare: Se amesteca alcoolul si eterul. Dupa dizolvarea completa solutia se dilueaza cu restul de apa adaugata treptat si agitand.extern. culoare brun-rosiatica.s.in unele dermatoze.15% iod = solutie folosita in tratamentul micozelor cutanate Preparare: Camforul se dizolva in alcool. in eruptii cutanate pruriginoase 36. sub forma de picaturi 35. Proprietati: Solutie limpede. SOLUTIE ALCOOLICA DE CAMFOR 10% Solutio camphorae spirituosa 10% sinonim= spirt camforat Rp: Camphora Alcoholum Aqua distillatae q. Proprietati: . antisclerotic. Intrebuintari: . in frectii . SOLUTIE ALCOOLICA DE ETER 25% Solutio aetheres spirituosa 25% sinonim= spirt de eter. cu 0. miros caracteristic Intrebuintari: extern: intern: se foloseste ca antitiroidian.Preparare: Intr-un flacon tarat se dizolva iodura de potasiu.

Proprietati: Solutie limpede..expectorant . neutra.extern. colici biliare. aromatizant . volatila.rol aromatizant . gastralgii 37. usor inflamabila.s.s. incolora.X Rp: Aetheroleum Menthae Alcoholum 5g 95g Preparare: Uleiul de menta se dizolva in 90g de alcool si se completeaza la 100g.S. cu miros pronuntat de eter si alcool. cu gust si miros pronuntat de menta Intrebuintari: . astm.se foloseste in frectii. GLICERINA FENICATA 5% Rp: Phenolum 5g Glycerolum q.Solutie limpede. SOLUTIE DE CLORURA DE AMONIU ANISATA Solutio ammonii chloridi anisata FR.intern. in lotiuni pt fata 39. sub forma de picaturi ca antivomitiv 38. ca antiseptic. se adauga in portiuni mici si sub agitare clorura de amoniu dizolvata in 40g de apa si dupa 24 de ore se filtreaza. cu reactie antispasmodica analgezica indicata in dureri coronariene.as 100g D. Intrebuintari: - incolora.extern – picaturi pentru ureche . SOLUTIE ALCOOLICA DE ULEI DE MENTA Solutio aetheroleum menthae spirituosa 25% FR. ca revulsiv in dureri reumatice si diluat.X Rp: Aetheroleum Anisi Ammonii chloridum Alcoholum Aquae q. Intrebuintari: .ad 2g 6g 75g 100g Preparare: Uleiul de anason se dizolva in alcool.

025% • lactat de etacridina 0. realizarea igienei interne in cazul unor hipersecretii vaginale. Intrebuintari: .Preparare: Fenolul se dizolva in glicerina incalzita pe baie de apa la 60ºC. Substantele active administrate sunt: . vascos. decongestive. badijonari sau pensulatii = cu solutii medicamentoase care se aplica pe suprafetele lezate (vulva. incolora.antiinfectioase.1% Rp: Naphazolini hydrochloridum 0.in afectiuni ale urechii (in otite medii). antipruriginoase.72g Natrii dihydrogenophosphas 0. cu miros caracteristic de fenol si cu gust dulceagarzator. borax sau pansamente vulvo-vaginale Se utilizeaza pt.60g Solutio phenylhydrargyri boratis 0. fenol.2% 1.1% • cloramina 0. PICATURI DE NAS CU CLORHIDRAT DE NAFAZOLINA 0. comprese – solutie apoasa de acid boric.5% • clorura de benzalconiu 0.s. dezodorizante. vaginului si colului uterin (solutie concentrata de NaNO3. cu gust sarat Intrebuintari: aceeasi actiune ca produsul Rinofug actiune vasoconstrictoare si decongestionanta asupra mucoasei rino-faringiene 41. acetat de rezorcina.01 – 0.00g Solutie limpede.00g Aqua distillatae q.10g Dinatrii hydrogenophosphas 0.ad 100. incolor sau slab roz. col uterin) dupa o prealabila spalare si uscare cu tampoane de tifon (ex: solutie apoasa de NaNO3 ? %. 40. datorita actiunii bactericide a fenolului. ZnCl2. vagin. emoliente Se utilizeaza: • solutie de KMnO4 (permanganat de potasiu) 0.02% • carbonat acid de Na 2% Alte preparare pentru aplicare vaginala: 1.22g Natrii chloridum 0. SPALATURI VAGINALE (IRIGATII VAGINALE) Sunt utilizate pt. a prelungi timpul de contact al medicamentelor cu locul de aplicare. cauterizari – se efectueaza in boli ulcerative ale vulvei. borax 3%) 2. formol) . Proprietati: Lichid limpede. fara miros. antimicotice. antiseptice. 3. fenol.2 – 0. CuSO4.

clismele evacuatoare (purgative) se administreaza sub presiune (in jet) in volume mari de 250 – 1000 ml 44.hidrocarburi terpenice (codinen.camfor 50% .analeptic cardiac si respirator .utilizat in sciatica.colina . evacuator sau pt. linalol.80% .Fenilbutazona unguent .ulei volatil 0. explorarea radiologica a rectului si a partii inferioare a intestinului clismele medicamentoase si nutritive se administreaza picatura cu picatura.alcooli terpenici (borneol. rineol. felandren. fam.C . safrol) Actiuni si utilizari terapeutice: .actiune rubefianta/revulsiva . eminate ?) se folosesc in scop medicamentos.20 – 0. nutritiv. pinen. clorura de bezalconiu 0.permanganat de potasiu (KMnO4) 1:5000 sau 1:10000.substante amare (matricina si matricarina) .42.rezine .5%. in volum de 100 – 150 ml atunci cind administrarea pe cale orala sau parenterala nu este posibila. Compositae Compozitie chimica: .Saliform 45. FLORI DE MUSETEL Chamomillae Flores = capitule florale ale speciei Matricaria chamomilla. prurit.2 – 0. dipenten) . terpineol.005% 43. SOLUTIE PENTRU APLICARE URETRALA se foloseste in tratarea afectiunilor uretrale se folosesc substante antiinfectioase si astringente substante sub forma de irigatii sau instilatii in uretra sau in vezica urinara solutii utilizate: . fam.flavonozide . eugenol.mucilagii .vitaminele B1. CAMFOR = ulei volatil obtinut de la specia Cinnamomum camphora. cloramina B 0. CLISMELE (clistire. Lauraceae (arborele de camfor) Compozitia chimica a uleiului volatil: . degeraturi Preparate industriale: .

Tilia europaea (tei rosu) .Tilia grandifolia (cu frunza >) Compozitia chimica: .saponine .Tilia parvifolia (paduret.acizi grasi Actiuni si utilizari terapeutice: .flavonoide . RADACINA DE IPECA Specia Cephaelis ipecacuanha. fara expectoratie) .Tilia argentea (tei argintiu) 2.Tilia alba (tei alb) .ulei volatil .alcaloizi: emetina. se foloseste sub forma de infuzie sau extract. infuzie si pulbere compusa (Pulvis Opii et Ipecacuanha) 47. antispastic si usor sedativ Sta la baza produselor : Romazulan.taninuri . cicatrizant.intern.in doze mari.. extract. familia Rubiaceae Compozitia chimica: . Tilia cordata: . ca stomahic.mucilagii . Ovestrol 46. FLORI DE TEI Tiliae flos 1. . cu frunza <) 3. actiune vomotiva (emetica) . antialergic.se foloseste sub forma de tinctura. Tilia platyphyllos: . Tilia tomentosa: . flavonelor si cumarinelor .actiune spasmolitica dat.vitamina E .ulei volatil de musetel : Aetheroleum Chamomillae .proantociani .zaharuri . cefelina Actiune si utilizari terapeutice: .steroli .extren:antiinflamator.actiune expectoranta .in tratamentul afectiunilor respiratorii (tuse seaca.

Actiune si utilizari terapeutice.intra in compozitia apei aromatice de tei 48. Se obtin prin comprimarea unui volum constant de substante active asociate sau nu cu substante auxiliare si sunt destinate administrarii pe cale orala.macerate . Conservare: Se prepara in cantitati mici si se pastreaza la temperaturi scazute. infuzarea sau decoctia produselor vegetale.infuzii . sudorific . gustul si mirosul sunt caracteristice componentelor. SUSPENSIILE = preparate farmaceutice constituite din una sau mai multe substante active insolubile. gustul si mirosul caracteristice componentelor extrase din produsul vegetal.are actiune usor sedative a SNC .acoperite (compressi obducti) 50. SOLUTII EXTRACTIVE APOASE = preparate farmaceutice lichide obtinute prin macerarea. Culoarea. Pot fi: . 49. COMPRIMATELE = preparate farmaceutice care contine doze unitare de una sau mai multe substante active. TINCTURILE = preparate farmaceutice lichide sub forma de solutii alcoolice. Sunt fluide. pectoral. avand culoarea. opace si omogene dupa agitare.intra in compozitia ceaiurilor: sedativ. calmant. Comprimatele pot fi: . hidroalcoolice sau eteroalcoolice. . obtinute prin extractia produselor vegetale Prepararea tincturilor se efectueaza prin: . Pe eticheta recipientelor care contin suspensii trebuie sa se mentioneze „A se agita inainte de administrare” 51. Produsele vegetale se maruntesc si se trec prin site.decocturi Sunt lichide limpezi sau slab opalescente. suspendate intr-un mediu de dispersie lichid si destinate administrarii interne sau externe.neacoperite (compressi) .in afectiuni bronsice .

Preparare: Extragerea lipidelor se face prin: . LIPIDE = sunt esteri ai regnului vegetal sau animal. atit cele moi. moi sau uscate.extracte fluide (se obtin ca tincturile) . 52.macerare (10 zile la temperatura camerei) . EXTRACTE VEGETALE = preparate farmaceutice fluide.macerare repetata . la temperaturi de pina la 50ºC) Extractele fluide: limpezi. miscibile cu solventul folosit la preparare.extract fluid de crusin . au miros si gust caracteristic componentelor Extractele moi: vascoase..extract moale de odolean/valeriana (Valerianae rhizoma cum radicibus) 53.extracte moi . coloratae.tinctura de valeriana (sau de odolean) etc. obtinute prin extractia produselor vegetale cu diferiti solventi.tinctura de balsam de Tolu .tinctura de coji de portocala . colorate. cat si cele uscate.topirea si fierberea cu apa .tinctura anticholerina (tinctura Davilla) . Pot fi: . cu mirosuri si gusturi caracteristice componentelor produsului vegetal din care s-au preparat si solventului folosit la extractie. urmata de evaporarea partiala sau totala a solventului si aducerea masei reziduale sau a pulberii la concentratia sau la consistenta prevazuta.percolare Sunt lichide limpezi.extragerea cu solventi organici Exemple: .extracte uscate (se obtin. localizate in regnul vegetal in seminte si fructe (pulpa). unele tincturi devin opalescente sau se tulbura Exemple: . Prin diluarea cu apa. colorate uniform Extractele uscate: sunt pulberi higroscopice Exemple: .tinctura de menta (sau de izma) .tinctura de matraguna (sau de belladonna) .extract uscat de matraguna . semisolide. iar in regnul animal in tesutul adipos si in ficat. la fel ca tincturile + se supun la unele tratamente de concentrare prin distilare sau presiune redusa.tinctura de opiu .presare la rece sau la cald .

X – Helianthi oleum neutralisatum 2. pastelor epilatoare 55. fam. cremelor. Sterculiaceae in farmacie. in functie de metabolismul oilor . 7. fam. dulcis. .3% alcooli liberi . Apideae . fam. amara) 4.specia Olea europea . Butyrum cacao Ricini oleum = ulei de ricin specia Ricinus communis.nu este sicativ 3. Olivae oleum = ulei de masline . emplastrelor. - Helianthi oleum = ulei de floarea soarelui specia Helianthus annuus. fam.ceride (miricina 70 -75%. Asteraceae ulei semisicativ in FR. Bovidae. gen Ovis . ceratelor.actiune emolienta .1 -2% acizi grasi liberi .specia Amygdalus communis (var.ceara se obtine prin fierberea in apa a fagurilor. LANOLINA Adeps lanae / Cera lanae . CEARA Cera flava = ceara de albine Produs de secretie al organismului albinelor lucratoare.X = cera flava = ceara galbena Compozitie chimica: . Euforbiaceae purgativ drastic Cetaceum = grasime extrasa din cavitatile pericraniene ale speciei Physeter macrocephalus (casalotul) 54.intrebuintata la prepararea : unguentelor. cerina 18%) Actiune si intrebuintari: . Specia de albine: Apis mellifera. Amygdalae oleum = ulei de migdale .in FR.90% amestec de ceride si steride .colectata la prelucrarea lanii si purificata Compozitia chimica: .1. 6. var.variaza in limite fr. largi.secretia glandelor sebacee ale oilor – Ovis aries . 5. Sesami oleum = ulei de susan Cacao oleum = unt de cacao arborele Theobroma cacao. fam.

glicocol . uz extern . lanoceric si lanopalmitic cu alcool cerilic.alcooli terpenici: lanosterol.5 colestadien) .emolienta Intrebuintari: . 6 Conditii de puritate: .agent de stabilizare a emulsiei pt. film protector al tegumentelor .cetone steroidice(3. dihidrogeno-sterol Insaponifiabilul este alcatuit din steroli: . cartilaje. cetilic sau cu sterolii – colesterolul. saruri de amoniu sau prezenta oxidantilor sau a apei mai mult de 1% pt. solutii. lanolina hidratata Actiune: . GELATINA Este un produs care se obtine prin hidroliza partiala a colagenului din tesuturile animale (piele.are proprietati hemostatice si este utilizata sub forma de: bureti gelatinosi (Gelaspon). lanosterol. urmata de o extractie cu apa fierbinte.polimer filiform .in tehnica farmaceutica ca baza pentru unguente terapeutice sau cosmetice 56. Prezentare: placi. dar si datorita proprietatii sale de a se solidifica 57.folosita in microbiologie.dihidrosterol .agent de emulsionare . oase). pulbere Compozitie chimica: .nu se admit substituiri cu glicerina.p-hidroxiprolina Actiune si utilizari: . apoi purificare. PRODUSE CU ACTIUNE FIZICA .hidrocarburi parafinice Calitatea lanolinei se apreciaza ca punct de plecare 2-4 zile – indice de refractie – indice de saponificare 94 – 106 – indice de iod 18 – 32 – indice de petrol max. gama-lanosterol. dihidrosterol . granule. ovule.alcooli alifatici . unguente . parafina. uscare.excipient la prepararea masei gelatinoase pt: supozitoare. lanolina anhidra sau 27% pt.glicina . sapunuri.L-prolina .colesterol .folosita la prepararea capsulelor gelatinoase si a drajeurilor enterosolubile . fiind un mediu nutritiv bun.Predomina esterii acizilor ceratic.

folosita in tabagism si alcoolism . antireumatismala . clamatina (in total cuprinde 35-40 de alcaloizi). plumb.sporii contin acizi grasi. a unor substante cu miros neplacut) 59.antidiareic . arsen.in industria metalurgica se foloseste la prepararea formelor in care se toarna fonta. diareilor . sporii nu sunt toxici . In Marea Neagra creste Phylophora rubens var. Gelidiaceae.glucide . antitumorala. acizi esterificati.65% geloza (poligalactan – format din agaroza si agaropectina) . nervosa Se prezinta sub forma de: sub formă de filamente. saruri de mercur Administrare: .pigment galben Utilizari: .substante minerale azotate . Lycopodiaceae Compozitie chimica: .intra in categoria substantelor protectoare si absorbante .de natura animala: Carbo animalis Prin tratarea cu vapori de apa la o temperatura ridicata se obtine Carbo activatus Actiune si utilizari: . Specie: Lycopodium clavatum. produsul Carbo activatus se foloseste pt.substante minerale .in farmacie si in laborator. fosfor.. ciuperci otravitoare.are proprietati sicative .utilizata la conspergarea pilulelor . cianuri. clavatoxina. fam. colitelor de fermentatie. stricnina.1. fulgi sau pudră Compozitie chimica: .diuretica. purgativa. fitosterine . AGAR – AGAR Substanţă gelatinoasă extrasă din alge marine comestibile: Gelidium spp. purificarea unor substante ( adsorbtia colorantilor. triterpenica .se foloseste ca pulbere sicativa pentru pudrarea copiilor contra transpiratiilor .in intoxicatii cu morfina.poliholozide min.adsorbant .sub forma de pulbere sau comprimate .antiseptic .substante de natura flavonica. fam. Licopodium: spori de pedicuta/bradisor/cornisor/brinca-ursului etc.apa .de natura vegetala: Carbo ligni . 58. in principal: licopodina.adjuvant in tratamentul: infectiilor intestinale.este o planta toxica datorita alcaloizilor continuti. CARBUNELE MEDICINAL Carbo medicinalis .

L-rhamnoză şi D-acid gluconic în raport de 3:3:1:1 .este un polizaharid natural .folosita in industria textila si alimentara 62.sub forma de mucilagiu. fam.apa. Fabaceae Compozitie chimica: .este folosit in microbiologie datorita proprietatii de a-si mentine consistenta solida la 37°C 60.la prepararea supozitoarelor. amidon .. APA OXIGENATA 3% (Solutie diluata de peroxid de H) . fam.urme de lipide Actiune si utilizare: .in industria textila la apretarea tesaturilor .sub forma de mucilagiu – ca agent de emulsionare in cazul uleiurilor si substantelor rezinoase .spre deosebire de guma arabica. ca material agregant . emulsiilor.polizaharidul este compus din din: L-arabinoză. Fabaceae Compozitie chimica: .datorita proprietatilor sale de a absorbi apa si de a se umfla se intrebuinteaza in terapeutica ca laxativ (in pansamente gastro-intestinale) .in tehnica farmaceutica se folsoeste dezenzimata fie prin incalzire la 100ºC timp de 30 de minute.la fabricarea tusurilor si cernelurilor . substante minerale. GUMA TRAGACANTA Tragacanthae gummi Astragalus spp.enzime :amilaza. fie prin expunere la soare timp de 5 ore 61.fractiuni poliholozidice : basorina – fractiune insolubila – si tragacanthina – fractiune solubila .la prepararea unor creme si unguente fara grasimi .bun mediu de cultura . oxidaze..este compusă din săruri alcaline şi acid poliarabic . peroxidaze (mai ales) Actiune si utilizare: . GUMA ARABICA Gummi arabicum Exsudat solidificat provenit din tulpinile si ramurile speciei Acacia senegal. in tratarea iritatiilor mucoaselor si la prepararea comprimatelor si emulsiilor . nu contine enzime Actiune si utilizare: . D-galactoză.

se gaseste H2O2 3% Actiune si utilizare: .dezinfectant si decolorant .prezinta actiune de distrugere a coagulilor sangvini si de aceea se foloseste la dezlipirea pansamentelor si curatarea ulceratiilor si abceselor.Rp: Perhidrol 10g Apa distilata ad 100g se obtine prin diluarea a 10g de perhidrol (solutie concentrata de peroxid de H) cu apa distilata pina la 100g .5 – 1% metilrozanilina .in farmacie. 10 ml oxigen. omogenizare .se foloseste in solutie de 1‰ Actiune si utilizare: . in diverse teste functionale. iar pt. VIOLET DE GENTIANA 0. 63.folosit in eczeme si rani infectate .solutia obtinuta se amesteca usor pt.antibacterian puternic la nivelul tegumentelor . de aceea la preparare se foloseste apa fierbinte pt.5% 65. uz extern se foloseste in concentratii de 2. de aceea se mai numeste si apa oxigenata de 10 volume. tegumentelor. cailor urinare este folosit in infectii urinare.dupa utilizare indelungata pe plagi poate intirzia cicatrizarea - 64.eficace in curatarea ranilor . marirea solubilitatii . ALBASTRU DE METILEN 1% solutia 1% prezinta efect antiseptic la nivelul : mucoaselor. RIVANOL 1‰ etacridina este o pulbere galbena solutiile dau culoarea galbena cu fluorescenta (galben-verzui) greu solubila in apa (500 – 1000 ml).intern se foloseste in dizenterii .antiseptic asupra germenilor G(+) .perhidrolul este apa oxigenata de 100 de volume (se pastreaza la Separanda) .prin descompunere totala 1 ml solutie degaja aprox. .

solutia obtinuta se completeaza la volum cu apa distilata si se filtreaza cu hirtie de filtru solutie limpede. se amesteca si se cerne prin sita V. ACID BORIC 3% este numai antiseptic este bine suportat de piele si mucoasa se foloseste in concentratii de 3%. se prepara in cantitati mici si la nevoie. 69) 67.se fac solutii sterile. incolora. totodata realizandu-se si o sterilizare a acestuia dupa racire.5 – 1% efect puternic fata de germenii G(-) folosit: plagi infectate. deoarece solutia poate fi invadata de microorganisme se pastreaza in sticle inchise etans (dop de sticla) trebuie folosit cu prudenta. PULBERE ALCALINA Pulvis alcalinum sinonim: pulbere alcalina pentru solutie Bourget Rp: Natrii sulfas anhydricus (V) (Sulfat anhidru de Na) Dinatrii hydrogenophosphas(V) (Fosfat acid de Na) Natrii hydrogenocarbonas(V) (Bicarbonat de Na/ Carbonat acid de Na) Preparare: se introduc in mojar in ordinea crescatoare a cantitatii. in timp. dermatomicoze. Este o 2g 4g 6g . dermatite. stomatite 66. are actiune toxica PULBERI OFICINALE (67. intrucit peste aceasta concentratie recristalizeaza se dizolva la cald – se dizolva acid boric in apa la fierbere. Cantitatea aceasta reprezinta doza pentru 1 litru de solutie. s-a observat ca. cu reactie slab acida se foloseste pe suprafete intinse. 68. pe arsuri 1kg contine: 30g tetraborat de Na si 970g apa se mai poate folosi in unguente 10% efect antiseptic la nivelul ochiului 3% .- antiseptic antimicotic se foloseste in concentratii de 0.

Nu se elibereaza intr-un singur pachet pentru ca in prezenta aerului. începând cu soluţia alcalină. PULBEREA DE OPIU SI IPECA Pulvis opii et ipecacuanhae Rp: Opium pulveratum (VII) Ipecacuanhae radix (VII) Zaccharum lactis 10g 10g 80g .pulbere cristalina. se descompune cu eliberare de CO2. iar solutia are reactie slab acida. Ambele capsule constituie o doza. CAPSULA II – culoare alba : acid tartric 6g. se dizolva separat fiecare capsula in 100ml H2O (apa si se administrează succesiv.sulfat de sodiu 2g. Se prepara la nevoie. in cantitate de 250ml in vase bine inchise. 69. cu gust sarat amarui si cu reactie slab alcalina. Conservare: Intrebuintari: are actiune laxativa si purgativa in functie de cantitate. PULBEREA LAXATIVA EFERVESCENTA Pulvis effervescens laxans = pulbere Seidlitz Rp/ secompune din 2 pulberi: CAPSULA I – culoare albastra : . Capsula alba care se dizolva impreuna cu apa produce efervescenta. . este stimulent al functiilor hepato-biliare (actiune coleretica si colagoga). se administreaza in timpul sau dupa masa.5g. Are actiune laxativa si in momentul administrarii.bicarbonat de sodiu 6. ferite de lumina 68. se elibereaza din farmacii in pachete de 12g si un pachet se dizolva intr-un litru de apa.

enterocolite. 30 de minute Solutia obtinuta se decanteaza.contine cantitati mari de mucilagii Actiune: . intr-o cantitate de pina la 3 grame. fiecare celula a fagurilor este captusita cu un strat subtire si uniform de propolis.este utila in gastrite.antidiareica . se omogenizeaza.antiinflamatoare Intrebuintari: . in dulapuri . cu miros de opiu.sub forma de macerat 1-3% in inflamatii ale cailor respiratorii si de macerat 20% in gargarisme (extern) . Cantitatea de mucilagiu obtinuta este de 3:10 Radacina astfel maruntita se spala repede pe o sita sau pe un tifon.previne umiditatea impermeabilizand peretii stupului . Malvaceae Compozitie chimica: . Se pune intr-un tifon si se suspenda in vasul cu apa. Se foloseste in afectiuni ale cailor respiratorii. pe pereti.s.ad 50g Preparare: Radacina de nalba se marunteste in fragmente de 2 – 2.VENENA”. pt. se strecoara prin tifon acoperit cu un strat subtire de vata. deci se elibereaza conform legii 73. dar se poate totusi elibera pe reteta fara timbru sec.Se introduc intr-un mojar 10g lactoza. De asemenea. duodenite. rame si scandurile podului stupului. Macerarea se face la temperatura camerei. desi contine 1% morfina si face parte dintre substantele stupefiante. se adauga succesiv pulberea de radacina de ipeca si pulberea de opiu. ca expectorant si calmant al tusei. ALTHAEA OFFICINALIS Nalba Mare Fam. se adauga restul de lactoza si se cerne prin sita VII. care. gelifica impiedicand recoltarea mucilagiului.emolienta . cu aspect omogen. PROPOLISUL Este numit si cleiul de albine. Aceasta este medotoda per descensum 71. Acest produs biologic al familiei de albine indeplineste multiple functii in interiorul stupului: . ulcer. ferit de lumina.asigura etanseitatea stupului fata de curentii de aer . la cald. Se conserva in vase bine inchise. se gaseste raspandit in interiorul stupului. se trece apoi prin sita I. a indeparta impuritatile.intra in compozitia ceaiurilor pectorale . 70. Acest macerat se prepare numai la rece deoarece radacina de nalba contine amidon.5 mm.. stomatite Rp: Althaea radix pulbere 3g Apa distilata q. Este o pulbere brunacenusie. gust amar.

antitoxice si antiinflamatorii - . cadmiu. maro si negru . aur. . protejand. P • derivaţii flavonici • acidul ferulic (activ contra germenilor Gram pozitiv şi Gram negativ) • aminoacizi • fermenti • substante antibiotice • acizi si acizi aromatici Compozitia chimica ii confera propolisului inalte si variate insusiri terapeutice Actiune: . . B. Producerea propolisului se face in acelasi timp cu cea a mierii si se realizeaza de catre albine specializate. staniu. Este un produs de digestie al albinelor si este cules de pe cel puţin 20 de specii de arbori. cand temperatura este mai mare de 20°C. molibden. .este radioopac.are proprietati antivirale. avand pronuntate proprietati antiseptice . mugurii şi scoarţa coniferelor şi a plopilor. Materiile rasinoase astfel culese sunt amestecate de albine cu secretii salivare si ceara.propolisul se prezinta ca o masa lipicioasa de culoare variabila intre verde. care se inmoaie la 37ºC. prin prelucrarea polenului. a salicaceelor (salcii) si a prunilor. chiar si la cald. de rasini si balsamuri. insa in apa. in special de pe mugurii de plop şi de arin. vanadiu. Insusiri fizice: . propolisul contine: • rezine si balsamuri ~55% • uleiuri eterice 10% • ceara 30% • polen 5% • oligoelemente: siliciu. . fier. Compozitia chimica: .purifica aerul din stup prin uleiurile eterice si balsamurile sale care se evapora Provenienta propolisului este discutabila. C. iridiu. .in mare.se solubilizeaza in alcool si eter. cobalt. de asemenea. in zilele calduroase. este greu solubil. de pe frunzele. drojdii si mucegaiuri. cupru. albinele acopera daunatorii patrunsi in stup si omorati. strontiu • vitamine: A. moment in care acesta devine plastic Cantitatea de propolis care se poate obtine de la un stup variaza de la o regiune la alta. astfel. magneziu. arsen. calciu.compozitia chimica este foarte complexa si variaza cantitativ si calitativ de la o regiune la alta si de la sezon la sezon.opreste dezvoltarea mucegaiurilor pe pereti si rame cu el. aluminiu. iar la temperaturi scazute devine tare si casant. dar se considera ca albinele il prepara prin prelucrarea produselor rasinoase si balsamurilor culese de pe plante si. care nu pot fi evacuati. familia de albine de urmarile descompunerii prin putrefactie a acestora. putandu-se recolta 100 – 400g. wolfram.mirosul propolisului este aromat.asigura o foarte buna antisepsie fata de multe bacterii.

au fost preparate mai multe forme medicamentoase avand la baza propolis.50°C pt. 2.se iau 50 ml extract eterat (preparat din 20 – 30g de propolis la 100 ml eter).stomatologie 72. care este cel mai puternic medicament antiinfectios cunoscut bun stimulator al refacerii tesuturilor afectate de rani. acestea sunt preparate solide (paste.ginecologie . mai ales. cat si in cea veterinara. de posibilitatile de administrare interna si de aplicare externa a propolisului. arsuri. Se mai pot prepara: . se evapora eterul la jumatate si apoi cei 25 ml de extract concentrat se amesteca cu 100g vaselina. 9 specii de ciuperci parazite. Se obtine un unguent omogen de culoare galben-bruna. cu miros placut. 30 de tipuri de virusuri (incluzand si varietatile lor) sunt distruse de catre propolis. unguent din extract alcoolic de propolis: . Este atestata valoarea terapeutica a propolisului in: .se iau 100 ml extract alcoolic de propolis 20%. Se amesteca pina la omogenizare si se obtine un unguent omogen de culoare galbui inchis. datorita utilizarii excesive a chimioterapiei si a antibioterapiei. Balsamul de propolis protejeaza impotriva radiatiilor Roentgen si de alta natura. intrebuintarea lui in scopuri terapeutice se va face numai cu avizul medicului si sub supravegherea acestuia. solutii) Exemple: 1.fiziologie . a se evapora alcoolul. aromat.ulei propolizat Cu toate ca nu se poate vorbi de o toxicitate a preparatelor de propolis. la mojar. a plagilor etc.dermatologie . 3. Desi rezultatele terapeutice obtinute pina in prezent in diferite tari sunt pozitive. se toarna intr-o capsula de portelan sau intr-un mojar. Intrebuintare: Tinandu-se seama de multiplele posibilitati de aplicare terapeutica atat in medicina umana. precum si in cicatrizarea operatiilor. mai ales in ceea ce priveste terapia bolilor de piele. taieturi si. Se aseaza vasul pe baie de apa la 40 . degeraturi. Propolisul vindeca mucoasa bucala si inlatura sangerarile gingiilor. unguente) sau lichide (extracte. Se obtine o masa vascoasa care este propolisul pur.chirurgie . unguent din extract eterat de propolis: .- - studiile moderne privitoare la proprietatile propolisului au aratat ca nu mai puţin de 21 de bacterii.emulsie de propolis . In general. ca orice drog natural si propolisul patrunde destul de greu in practica medicala.eter propolizat . Este de datoria specialistilor sa acorde mai mare importanta acestui drog.pasta din propolis brut . Peste propolis se adauga 5 – 10g de vaselina alba (sau unguent simplu). Este foarte util in vindecarea ranilor produse cu arme de foc. cu miros de propolis si eter. UNGUENT SIMPLU 10% .

95ºC. sa fie omogen. lanolina si vaselina se topesc pe baie de apa si se amesteca pina la omogenizare si racire unguentul simplu trebuie sa corespunda prevederilor din FR.0g Natrii hydroxide 1. 2. sa se foloseasca unguentul simplu. o solutie de NaOH diluata cu restul de apa.X prevede ca atunci cand intr-o reteta nu se specifica baza de unguent. aceasta se cunoaste prin faptul ca masa devine consistenta si fara reactie alcalina.oculoguttae. colir Rp: Argenti nitras Natrii nitras Aqua distillatae Preparare: 1g 1g q.s M.0g Oleum odorantum q. cu miros caracteristic slab.0g Aqua distillatae 30.s.0g Glycerolum 60. glicerina si o parte din apa (~20g) se incalzesc intr-o capsula pe baie de apa la o temperatura de 90 . Se foloseste ca baza de unguent pt. NITRAT DE ARGINT 1% Argenti nitras 1% . alb-galbui.Unguentum simplex 10% 1.X.ad 100g . Rp: Adeps lanae anhydricus Vaselinum album - 10g 90g baza de absorbtie.f. Unguentum Rp: Acidum stearicum 15. Se continua agitarea energic la cald inca cateva minute pina la saponificarea completa. FR. 73. incorporarea lui in intreaga masa de unguent. Unguentul din capsula se trece cantitativ intr-un mojar incalzit si se amesteca pina la racire. apoi se adauga parfumul si se continua amestecarea pt. incalzita la aceeasi temperatura. In amestecul obtinut pe baia de apa se adauga in fir subtire si agitand continuu cu un pistil sau cu o spatula de portelan. de consistenta semisolida. aceasta se incearca luand o cantitate mica de unguent care se agita cu alcool de 90° si care nu trebuie sa se coloreze in prezenta a 1-2 picaturi de fenolftaleina. unguent Preparare: Acidul stearic. incorporarea diferitelor substante active.

se trece intr-o sticla neutra. Nu se agita.ad 100. apoi. SOLUTIA DE PROTARGOL Rp: Proteinat de Ag Apa distilata q.00g Aqua distillatae q. se lasa 10 – 20 de minute in repaus. Cand coloidul disperseaza greu protargolul are tendinta de a se aglomera si foarte greu se disperseaza apoi. asigurandu-se astfel stabilitatea preparatului Conservarea se face in vase din sticla bine inchise. Nu se filtreaza deoarece coloidul poate fi retinut in porii filtrului prin fenomenul de adsorbtie.se administreaza cate o picatura in fiecare ochi. Se utilizeaza ca dezinfectant.3%. 75. se filtreaza pH-ul optim care asigura stabilitatea colirului este 6. Variatiile de temperatura miscoreaza stabilitatea solutiei coloidale.se utilizeaza in scop profilactic pt. pH-ul creste la 6.s. lucru care se observa prin tulburare sau formare de precipitate.ad 1g 100g Apa distilata fiarta si racita se aduce intr-o capsula.00g M.18g (Nipagin) Propyl p-hydroxibenzoatum 0. Nu se filtreaza solutia. .02g (Nipasol) Glycerolum 93. se presara protargolul. care serveste la izotonizare.s. Se prepara la nevoie. Se completeaza la 100g apa.00g Metyl p-hydroxibenzoatum 0.Azotatul de Ag si azotatul de Na se dizolva in 90g apa distilata fiarta si racita. unguent D. iar in prezenta azotatului de Na. conservantii (nipagin si nipasol). se omogenizeaza cu o bagheta de sticla. se izotonizeaza cu NaNO3 1. La dizolvarea azotatului de Ag in apa se obtine un pH=5. solutia spumifica. extern Preparare: Intr-o capsula de portelan incalzita in prealabil si cantarita se pun amidonul. Sticla trebuie bine curatata deoarece urmele de materie organica produc reducere sau precipita nitratul de argint. prevenirea oftalmiei nou-nascutilor . daca mai este nevoie. Utilizare si administrare: . UNGUENT CU GLICERINA Unguentum gliceroli Sinonim= glicerolat de amidon Rp: Amylum tritici 7. imediat dupa nastere 74.3.S. se adauga apa incalzita la ~70ºC si se tritureaza. fara a se amesteca. bruna si sterilizata.f.

78.5g Se ontine alcool de 70º. ALCOOL DILUAT Alcoholum dilutum FR. Se completeaza la 100g cu apa incalzita la 70°C si se amesteca pina la racire. In farmacie.ad 100g . cu sau fara adaos de conservanti. Utilizare: .X prep. excitant. 77.X sinonim= spirt camforat Rp: Camphorae 10g Alcoholum 70g Aquae q. SOLUTIE ALCOOLICA DE CAMFOR 10% Solutio camphorae spirituosa 10% FR. ajustarea pH-ului • agenti antimicrobieni Tehnica prepararii: Solutia oftalmica apoasa se prepara prin dizolvarea substantei medicamentoase in apa distilata sterila (fiarta si racita).5g 32. se adauga glicerina incalzita pe baia de apa la 90°C. COMPONENTA SOLUTIEI OFTALMICE  substante medicamentoase  vehicul: • apa distilata proaspat fiarta si racita • apa din fiole • ulei de floarea soarelui neutralizat si purificat  substante auxiliare: • solubilizanti • izotonizanti • conservanti • agenti pt. in solutii izotonice. Intern. in doze mici Extern. amestecand pina la gelificare. continuandu-se incalzirea pe sita de azbest. dupa care se completeaza la masa prevazuta. prepararea unor potiuni. solutii izotonice tampon sau ulei de floarea soarelui. obtinandu-se o masa omogena.s. are actiune de stimulant.baza de unguent hidrofil in asociere cu alte substante medicamentoase 76. Este un bun vehicul pt. are actiune revulsiva si antiseptica.de volume Rp: Alcool 96° Apa distilata 67. alcoolul diluat se foloseste la prepararea tincturilor si a extractelor.Se lasa in repaus 10 minute. aplicat sub forma de comprese sau frectii.

spalaturi bucale. LACRIMILE ARTIFICIALE = solutii oftalmice sterile folosite pentru tratamentul ochiului uscat. COLUTORIILE . conservanti. metabolic si de protectie Compozitie: saruri minerale. Lacrima = secretia glandei lacrimale. • calmant al pruritului • antiseptic cu actiune locala in diverse afectiuni dermatologice • degeraturi • cosmetica 79. lotiuni. care acopera permanent suprafata globului ocular.picaturile pentru urechi sub forma de solutii se prepara prin dizolvarea substantei active intr-un vehicul corespunzator format din unul sau mai multi solventi si completandu-se la masa prevazuta. comprese umede. .solventii cei mai folositi: apa.se pot folosi substante auxiliare: solubilizanti. la loc racoros (8-15°C) Utilizare: .medicamente lichide destinate spalarii cavitatii bucale prin barbotarea aerului .preparate farmaceutice lichide sub forma de solutii. OTOGUTTAE .nu se inghit 81.pH-ul trebuie sa fie 5 – 7.extern: • in frictiuni. • ca revulsiv in dureri reumatismalem raceli. antimicrobieni potriviti . GARGARISME . uleiuri vegetale.preparate farmaceutice lichide de consistenta siropoasa. impiedicand uscarea portiunii expuse la aer. propilenglicol. Rol: mediu optic. gingiilor. !!Ordinea de amestecare trebuie respectata altfel camforul se dizolva mai incet. materii proteice care maresc vascozitatea lichidului lacrimal si lizozim – enzima cu actiune antibacteriana 80. inlocuind lacrima. sub agitare si se filtreaza. Nu se admite folosirea parafinei lichide . destinate badijonarii cavitatii bucale. vascoase. numite si „apa de gura” . faringelui 82. glicerol. gripa. emulsii sau suspensii destinate administrarii in conductul auditiv extern . Conservare: Se pastreaza in vase inchise. alcool diluat.5 .Preparare: Se dizolva camforul intr-o cantitate mica de alcool peste care se adauga apa in mici portiuni.

i anumite proporti si la anumite temperaturi. Se prezinta sub forma de solutii.s. dau amestecuri ce trec de la starea solida pina la cea lichida. Se adauga ulei de floarea soarelui in portiuni mici amestecand pina la omogenizare. APA DE GURA Rp: Borax 3g Clorat de potasiu 3g Spirt de menta 10% V guttae (5 picaturi) Glicerina 5g Apa distilata q.folosita in badijonarea cavitatii bucale in afte. asociate itre ele. Spre deosebire de amestecul umezit.s. unde se elimina sau se absoarbe apa.actiune antiseptica datorita boraxului si astringenta datorita cloratului de K .2g Ulei de floarea soarelui q. . Solutia adera la mucoasa nazala. pt. a fi injectate sau implantate in tesuturi. are actiune usor analgezica. inflamatii ale gingiilor 84.solutiile alcaline nu sunt indicate. MEDICAMENTE INJECTABILE = preparate sterile apte pt. PULBERI CU SUBSTANŢE CE PRODUC AMESTECURI EUTECTICE Unele substant organice. ca favorizeaza dezvoltarea bacteriilor. Solutia grabeste refacerea mucoasei. laringita..ad 100g Preparare: Boraxul se dizolva cu apa distilata la cald si la solutia obtinuta se adauga glicerina. intern Compenentele solide se tritureaza la mojar pina amestecul se fluidifica si devine transparent. Solutia 1 + solutia 2 se amesteca si se adauga solutia alcoolica de ulei de menta. emulsii sterile sau pulberi care se dizolva sau se suspenda intr-un solvent steril inainte de utilizare. Cloratul de potasiu se dizolva intr-o alta cantitate de apa la cald pe baia de apa. ciupercilor 83. amestecul eutectic se inmoaie sau se lichefiaza datorita scaderii punctului de topire si acesta corespunde temperaturii celei mai joase (Necrasov). dupa care se completeaza cu apa la cantitatea necesara. 84.S. Intrebuintare: . suspensii.ad 100g D. Indicata in procese inflamatorii ale mucoasei cailor respiratorii. dupa triturare in mojar. faringita. antiseptica. Rp: Camfor 1g Mentol 1g Fenol 2g Timol 0.

la copii .posibilitate de dozare exacta . . lumina.necesitatea unui personal calificat pt.pe comprimate se poate imprima denumirea sau diverse semne ceea ce micsoreaza posibilitatea erorilor in manipulare . dau nastere la efecte secundare (emetina care este vomitiv.usor de distribuit pacientilor . pe cale orala. .preparare usoara.existenta unor reactii alergice la unii indivizi sensibili la unele medicamente Avantaje si dezavantaje ale folosirii comprimatelor Avantaje: .conservare mai buna ( prin suprafata lor mica in raport cu pulberile din care sunt preparate sunt mai putin expuse agentilor atmosferici – umezeala. de asemenea.calea parenterala face posibila administrarea medicamentelor care prin administrarea orala sunt inactivate in stomac sau ficat.in administrarea parenterala medicamentele sint absorbite aproape in totalitate avand o biodisponibilitate optima si un efect rapid/ .Avantaje si dezavantaje ale folosirii medicamentelor injectabile Avantaje: . administrare .se pot acoperi cu substante placute la gust sau miros.se pot aplica crestaturi ceea ce permite administrarea in doze fractionate .se permite.unele comprimate contin substante usor solubile in apa (cand la locu de dezagregare in tractul gastro-intestinal creeaza o solutie concentrata de substanta medicamentoasa care poate irita mucoasa) . cand conditiile de mediu din tractul digestiv pot duce la variatii ale efectului terapeutic. deoarece surprafata de contact a comprimatelor cu mucoasa cavitatii bucale este mai mica.raspunsul terapeutic al medicamentelor este mai sigur comparativ cu cel al medicamentelor administrare per os.se administreaza comod si usor. pe scara industriala .) .in comparatie cu pulberile. praf etc. mirosul si gustul neplacut fiind mai putin perceput decat la pulberi. morfina care are actiune constipanta pe cale bucala) . administrarea de medicamente care.usor transportabile . mai ales. absorbtia medicamentului este mai lenta si este in functie de viteaza de dizolvarea sau dezagregare a comprimatelor .lezarea tesuturilor insotita de durere . Dezavantaje: .inghitirea comprimatelor mai mari este anevoioasa. cu diferite invelisuri putandu-se astfel si dirija locul si viteza de absorbtie in organism Dezavantaje: .dificultatea asigurarii unor tehnici aseptice la preparare si administrare .

antihemoroidale .lactoza singura sau asociata cu amidon sau zaharoza .clorura de Na . EXCIPIENTI DILUANTI = substante inerte (fara actiune medicamentoasa).manitol . obtinerea greutatii necesare.S.expectorante . prepararea unor solutii injectabile se folosesc numai excipienti solubili.colagoge etc. au rol si de excipienti aglutinanti sau dezagreganti. utilizate pt.5g Carbonat de Ca 5g Ulei de menta 3 guttae M. 85.f. a mari volumul si pt.amindon .pulbere de cacao degresata 86.astringente .- prepararea comprimatelor necesita aparatura speciala si in majoritatea cazurilor substantele medicamentoase trebuie prelucrate inainte de comprimare. Servesc la prepararea solutiilor extractive Dupa actiunea terapeutica pot fi: . La prepararea compusilor destinati pt. maruntite potrivit cu sau fara adaos de alte substante medicamentoase. intern 3 lingurite/zi Regula generala: . CEAIURILE MEDICINALE = amestecuri de plante sau parti din plante uscate.levuloza .glucoza . pulvis D. In general. INCORPORAREA ULEIURILOR VOLATILE Rp: Oxid de Mg 10g Bicarbonat de sodiu (carbonat acid de Na) 7. De cele mai multe ori. pt.pectorale .diuretice .pulberi vegetale . Solutiile extractive = preparate farmaceutice lichide obtinute prin extractia unor principii active vegetale cu ajutorul apei 87. Excipienti diluanti: . compozitiile care contin cantitati mici de substante puternic active.

Pulberea se pastreaza in borcane bine inchise. Regula generala: Substantele grase (ceara. peste aceasta solutie se adauga 5g talc triturand pina la evaporarea eterului/alcoolului. COMPUSI CU ACTIUNE PRELUNGITA . alcool cetilic) se incorporeaza fie prin dizolvarea intrun intermediar volatil si apoi volatilizarea acestuia. cetaceu. PULBERE ADSORBANTA SI SICATIVA Rp: Mentol 10g Talc 90g D. la loc racoros (8-15ºC) 88. Dupa aceea se adauga dermatolul pulverizat si restul de talc (15g) triturand pina la omogenizarea amestecului.prin dizolvarea in momentul utilizarii a unor pulberi conditionate 90. fie prin amestecarea acestor substante grase cu una dintre componente intr-un mojar incalzit. 89.amestecul siropului simplu cu solutii medicamentoase. picatura cu picatura.S. se omogenizeaza cu portiuni mici de oxid de Mg. aromatizante sau solutii extractive . DISPERSAREA CERII INTR-O PULBERE Rp: Ceara 1g Dermatol 5g Talc 20g M. In acest caz: uleiul de menta . se prepara asociind cantitati mici din substanta volatila cu una din pulberi dupa care se adauga treptate celelalte.dizolvare la rece/cald .f. dupa care se adauga treptat restul de oxid de Mgm apoi carbonatul de Ca si bicarbonatul de Na.antipruriginoasa si sicativa 91. Metode de preparare a siropurilor: . pulvis D. Actiune: . apoi se adauga treptat talcul trituranduse pina la omogenizare.S. acid stearic. SIROPURILE = solutii apoase concentrate de zahar (cu un continut de zahar de aproximativ 2/3 din greutate) asociate sau nu cu substante medicamentoase sau aromatizante. extern Ceara se dizolva intr-o cantitate mica de eter sau alcool. extern Mentolul se tritureaza cu o cantitate mica de eter sau alcool.Pulberile compuse care contin in amestec substante volatile de menta. anason.

S. extern bai oculare Preparare: Se cantareste acidul boric si se dizolva in apa la fierbere (1-2 minute). 7.= preparate numite retard sau preparate cu cedare lenta. DISTILAREA APEI Distilarea = operatia prin care un lichid este supus incalzirii si transformat in vapori dupa care vaporii sunt transformati din nou in stare lichida. 5.ad 100g D. 3. Lichidul este incalzit intr-un cazan (alambic) sau cu diferite aparate de distilare. manitol ca lubrefiant este indicat stearatul de Mg care. se aplica comprese sterile imbibate cu aceasta solutie 95. 2. SOLUTIE DE ACID BORIC Rp: Acid boric 3g Apa distilata q. linguetta sau lingualetta au forma lenticulara sau plata. se sug si actioneaza la nivelul mucoasei bucale cedeaza capilarelor sanguine sublinguale substanta activa si trebuie sa se dizolve incet pentru a asigura o absorbtie graduala a medicamentului (20-60 minute) excipientii diluanti utilizati: zahar in amestec cu lactoza. 4. Distilarea apei se realizeaza la presiune normal. sunt subtiri si se dizolva in gura. datorita higroscopicitatii. COMPRIMATELE SUBLINGUALE se mai numesc perlinguale. care au capacitatea de a asigura absorbtia medicamentului in mod continuu si constant pe o perioada de timp mai lunga. 8.in afectiuni oculare. Se completeaza la volum cu apa distilata fierbinte. FACTORII CARE INFLUENTEAZA EXTRACTIA 1. natura drogului si procedeul de extractie folosit umiditatea produsului gradul de maruntire timpul de extractie temperatura de extractie starea de imbibare raportul dintre cantitatea de drog si cea de solvent reactia mediului 93.s. 6. 92. . pina la 100g Indicatii: . intarzie dezagregarea se impune adaos de edulcoranti sau aromatizanti 94.

!! Atentie: Nu se foloseste incalzirea pt.aqua melissae . cand vaporii rezultati sunt condusi intr-un refrigerent unde sunt condensati. urmata de condensarea acestora Apa distilata = apa obtinuta prin distilarea apei potabile care corespunde prevederilor sanitare in vigoare.aqua tiliae Se obtin prin: . a nu pierde CO2. se obtine infuzia de flori de tei 5%. Actiune: . Preparare: Prima data.ad 100g D. 97.aqua menthae . care are urmatoarea reteta: Flori de tei 5g . INFUZIE DE FLORI DE TEI Rp: Infuzie de flori de tei 5g % Benzoat de sodiu 3g Thyocol 2g Sirop simplu 20g D. 96.datorita mediului alcalin se folosesc contra fungilor. SPALATURI AURICULARE Rp: Bicarbonat de sodiu 5g Glicerina 30g Apa distilata q.dizolvarea in apa a uleiurilor volatile . Se adauga glicerina si se completeaza pina la 100g cu apa distilata. apa potabila se incalzeste pina la temperatura de fierbere. asadar.distilarea plantelor care contin uleiuri volatile .Astfel.S. care dau micoze. APELE AROMATICE = solutii apoase de uleiuri volatile sau alte substante aromatice destinate a fi utilizate ca atare sau ca vehicul la prepararea unor medicamente de uz intern Exemple: . 98.S.antrenarea cu vapori de apa . Distilarea este. extern spalaturi auriculare Preparare: Se cantareste bicarbonatul de Na si se dizolva in 60 g de apa.distilarea unor solutii alcoolice sau eterice Vehiculele folosite sunt: apa sau amestecul de apa + alcool Antrenarea cu vapori a esentelor poate fi realizata trecand vaporii de apa prin drogul maruntit. Dizolvarea se face sub agitare puternica. operatia de transformare a unui lichid in vapori.s. intern 1 lingura de 3 ori/zi in afectiuni respiratorii.

Apa distilata q. EMULSIE DE PLAJA Rp: Colesterol Ceara alba Lanolina Apa distilata Ulei de floarea soarelui M.in afectiuni respiratorii ca fluidifiant al secretiilor bronhice si expectorant in stari gripale Se prepara in la nevoie si se pastreaza la rece timp de maxim 2 zile. 101. Prin adaugare de nipagin 0. Rezulta un preparat fluid utilizat pt. 102. plaja. Solutiile perfuzabile = solutii apoase izotonice. MACERAREA = amestecarea produsului de extras cu cantitatea necesara de solvent rece sau caldm mentinerea in contact timpul necesar agitand din cand in candm dupa care solutia se separa de reziduu prin filtrare. emulsie D. se lasa in repaus 5 minute. pina la 10 zile pt. PERFUZIILE = solutii care se administreaza sub forma de injectii intravenoase. Se filtreaza prin tifon si vata. intr-un timp de la aproximativ 30 de minute pina la cateva ore.5g 1g 9g 50g Preparare: Colesterolul. in functie de volumul solutiei. Se agita usor pina la dizolvare.S. Se iau de pe baie. extractia apoasa. maruntire. Indicatii: . cu ajutorul unui dispozitiv de perfuzare. apoi se adauga siropul simplu. Timpul de extractie variaza de la 30 de minute pt. 99. care se administreaza intravenos in volum de 100 ml sau mai mult. extern 1g 1. ceara si lanolina se dizolva in ulei de floarea soarelui pe baia de apa. se umecteaza cu apa calduta 15g (de 3 ori cantitatea de flori). se adauga apa incalzita care se emulsioneaza prin agitare puternica pina la racire.ad 100g Florile se trec prin sita I pt.1% se conserva 10 zile. Pe sticla se aplica eticheta albastra (uz intern). Se recomanda ca timpul de macerare in apa sa fie limitat deoarece preparatul poate fi usor invadat de microorganisme 100.s. In solutia extractiva / infuzia de tei 5% se dizolva tyocolul si benzoatul de sodiu.f. METODE DE STERILIZARE IN FARMACIE . cea alcoolica. Se adauga restul cantitatii de apa distilata incalzita la fierbere si se lasa in repaus 30 de minute. sterile si apirogene.

SUSPENSIA ANTISEBOREICA Rp: Sulf precipitat 2g Glicerina 5g Alcool de 96° 5g Apa distilata q.ad M. 103. SUSPENSIE DERMICA Rp: Oxid de Zn Talc Glicerina Apa distilala q. pansamente chirurgicale si produse omoloage ale acestora. preparate apoase.s. suspensie D. a evita flotarea se recomanda umectarea sulfului precipitat cu alcool. apoi se adauga treptat apa si glicerina amestecandu-se treptate pt.in dermatologie ca antiseboreic aplicat pe pielea capului 105.S. extern 5g 5g 30g 100g Preparare: Oxidul de Zn + talcul se pulverizeaza cu mucilagiu de alginat de Na.ad 100g M. pulberi. materiale de laborator din sticla sau portelan. omogenizare. Actiune: . produse care nu rezista la temperaturi ridicate necesare sterilizarii prin caldura uscata si care sunt compatibile cu gazul sterilizant. protector si anticongestiv in eczeme. suspensie D. Sterilizarea prin filtrare: se foloseste in cazul solutiilor termolabile Sterilizarea cu gaz: pt. apoi se adauga portiuni mici de glicerina si apa.• • • • Sterilizarea cu vapori de apa sub presiune: se foloseste ori de cate ori este posibil. produse rezistente la caldura si pt. extern Preparare: Sulful precipitat este hidrofob si pt. 104. SUPOZITOARELE . produse neapoase care nu pot fi sterilizate cu vapori sub presiune: produse uleioase. deci: se pulverizeaza in mojar sulful precipitat cu alcoolul.S.f.sicativa si calmanta in afectiuni ale pielii.f.s. pt. instrumentar metalic fara suduri cu cositor. Sterilizarea cu caldura uscata : se foloseste pt. Indicatii: .

extern pt. anala. cedand substanta activa vaselor sanguine si limfatice 4 – dupa proprietatile chimice si coloid fizice. mucoase – ex: nazala. iar cele preparare cu baze hidrosolubile trebuie sa se dizolve in cel mult 1 ora. ajutand la proliferarea tesuturilor in scop de vindecare • unguente revulsive = produc hiperemie locala fiind rubefiant (produc vasodilatatie) • unguente antiacneice si antiseboreice • unguente antimicotice • unguente sicative • unguente cu actiune decongestionanta 2. modelare. destinate administrarii pe cale rectala. – dupa actiunea terapeutica: • unguente de acoperire = formeaza un film protector pt. – dupa capacitatea de patrundere: • cu actiune locala = de suprafata/acoperire – epitelice. CLASIFICAREA UNGUENTELOR 1. vaginala 3. Intotdeauna uleiurile volatile se pun la final pt. prin evaporarea unei parti din apa dau o senzatie de racorire • unguente de epitelizare = se aplica pe pielea lezata. tegument (unguente de protectie si unguente cosmetice) • unguente racoritoare = contin apa sau alcool (cel mai adesea sunt hidrofile). de penetratie – patrund in straturile cele mai profunde • cu actiune la distanta (sistemica) = permit administrarea medicamentelor prin ocolirea tubului digestiv. implicit dupa structura de gel: • hidrocarburi geluri .turnare. 107. ceara si stearina se tipesc pe baie de apa. . a evita evaporarea. vaginala sau uretrala. de profunzime – endofermice. In contact cu pielea. presare 106. UNGUENT PT. se amesteca. se adauga apa distilata.f. Supozitoarele preparare cu baze liposolubile trebuie sa se topeasca in cel mult 30 de minute.= forme farmaceutice solide care contin doze unitare din una sau mai multe substante active. protejarea si intretinerea pielii Uleiul de parafina. – dupa locul de aplicare: • dermice – se aplica pe piele • oftalmice – se aplica la nivelul globului ocular • pt.S. unguent D. PROTECTIA SI PROTEJAREA PIELII Rp: Ceara alba 17g Stearina 17g Ulei de parafina 56g Apa distilata 10g Ulei de lavanda 10 picaturi M.

UNGUENT CU ACTIUNE ANTISEPTICA 10g 5g 50g 6g 0.S.70g 28. extern Preparare: Intr-o capsula pe baia de apa se topesc in uleiul de parafina.f.suspensie-solutie 108.simplu . parafina si cetaceum. unguent D.s.• lipogeluri • hidrogeluri • polietilenglicol geluri • silicageluri Fiecare din cele 5 tipuripot fi la randul lor: • Gel: .suspensie .antiseptica 109. Uleiuri si grasimi hidrogenate: • Ulei de arahide hidrogenat • Anolen – amestec de ulei de arahide + ulei de rapita + stearat de propilenglicol • Ulei de seminte de bumbac hidrogenat • Ulei de palmier hidrogenat . Boraxul se dizolva in apa distilata la fierbere. Peste amestecul topit. ceara.3g Rp: Ceara de albine Parafina Ulei de prafina Cetaceum Borax Apa distilata q.emulsie-suspensie .ad M. Excipienti grasi: Unt de cacao – grasime vegetala obtinuta prin presarea la cald a semintelor decorticate si prajite de Theobroma cacao (arborele de cacao) Sebuvinol – provine din seu dupa inlaturarea grasimilor cristalizabile 2. se aduce. dupa racire.emulsie A/U sau U/A • Gel amestec: .emulsie-suspensie-solutie . apa cu boraxul dizolvat inea agitanduse pina la omogenizare Actiune: .solutie . • • EXCIPIENTI FOLOSITI LA PREPARAREA SUPOZITOARELOR 1. in portiuni mici.

Excipienti hidrosolubili: • Glicerol cu gelatina • Glicerol cu stearat de Na • Pluronici 8. incolora. care au continut ridicat de acid lauric Exemple: masele Imhausen. Gliceride semisintetice: grupa cea mai importanta dintre bazele de supozitoare lipofile Sunt amestecuri de mono si trigliceride ale acizilor grasi saturati obtinuti din uleiuri vegetale. in flacoane brune. Excipienti autoemulsionabili: ac. Rezulta o solutie limpede. oxicolesterol. cu miros caracteristic. Polietilen-glicoli 6. Supostal. Se completeaza la masa prevazuta.Supostal – amestec de grasimi vegetale hidrogenate. Neosupostal etc. 5. alcool cetilic. alcool miristic • Neosupostal – amestec de suppostal cu monostearat de propilenglicol 3. neutralizare si se sterilizeaza. Masupol. Lasupol. Conservare: La loc racoros (8-15°C). SOLUTIE CU ACTIUNE ANTISEPTICA SI DEZODORIZANTA 1g 0. 4. Peste solutia alcalina se adauga treptat si sub agitare apa. Excipienti emulsionabili: Tween 61. polisorbat 61 (?) 7. . in special din nuca de cocos si palmier.30g 10g 300g Rp: Acid salicilic Mentol Alcool Apa distilata q.f. acizi grasi nesaturati.ad M. se adauga mentolul.s.30g carbonat de Na pt. masele Supocire.pun in contact direct substanta activa cu mucoasa asigurand o resorbtie mai buna a medicamentelor Exemple: • masa de gelatina = amestec de gelatina (2g) + glicerina (10g) + apa distilata (4g) • alte geluri: agar-agar (1g agar-agar in 2 litri de apa + 0. esteri laurici • polisorbati • amestecuri de polimeri de oxid de etilen si oxid de propilen (pluronici) • 110. Supolan. masele Estarinum. Excipienti hidrosolubili: .solutie Preparare: Acidul salicilic se dizolva in alcool. grasi din trigicerile semisintetice si sintetice ca: • derivati ai PEG: esteri stearici.

XXX 30x0. polihidroxizi. oleic. stearic.03x0. pulvis D. alcool polivinilic etc. emulgin. tween-uri Alcooli eteri sau polioxietilen-geluri Hidrogeluri Silicon geluri Coloizi minerali si organici – gel de siliciu. esteri sintetici cu alcooli. extern Preparare: Initial se prepara unguentul simplu. antipruriginos 113. trigliceride. alcooli monohidroxilici: lauric. palmitic.f unguent D. plastibaza. UNGUENT Rp: Acid salicilic 1g Acid benzoic 1g Unguent simplu 30g M.Intrebuintari: 111. cerezina. metil-celuloza.05 30X . uleiuri grase. cetilic – sau polihidroxilici:glicolo.uz dermatologic. naftalan etc Alcooli superiori: alifatici.05g | M. produsul natural lanolina) Acizi grasi: superiori alifatici Lipogeluri: esteri alifatici. apoi se adauga acidul salicilic pulverizat in prealabil cu o cantitate mica de alcool sau eter. Se amesteca continuu pina la omogenizare. solutie cu actiune antiseptica si dezodorizanta se mai utilizeaza si in combaterea stomatitei EXCIPIENTI FOLOSTI LA PREPARAREA PRINCIPALII UNGUENTELOR Hidrocarburi: parafina lichida. CASETE CU ALBASTRU DE METILEN Rp: Albastru de metilen 0.03g | Metenamina (Urotropina) 0. monostearat de glicerol. grasimi hidrogenate. span-uri. gelatina. eucerina. Actiune: . vaselina.f. dupa care se incorporeaza acidul benzoic in acest unguent. grasimi animale si vegetale. ceara. bentonita Glicerogeluri de amidon : pectina. esteri ciclici ai colesterolului cu acizi grasi. alginati. 112.S. intr-o capsula pe baia de apa. glicerol Acizi superiori: ciclici (colesterolul si derivatii lui.T.

Alte subiecte posibile: 1.5 parti lichid extractiv. tincturile preparate din produse vegetale care contin substante foarte active si de 5x mai mare pt. 114. La urma. Pulberea compusa se imparte in numarul de doze (30) prin cantarire.Clasificare dupa: gradul de dipsersie natura vehicului . Preparate injectabile. Preparate injectabile. PERCOLAREA = operatia de preparare a tincturilor. Se inchide robinetul si dupa 24 de ore se incepe percolarea.Definitie 2. Preparate injectabile.1. Se tritureaza o cantitate mica de urotropina dupa care se adauga albastru de metilen si se continua triturarea pina se obtine un amestec omogen. Preparate injectabile.Dezavantaje 4. 2.Avantaje 3. Preparate injectabile. Produsul vegetal maruntit se umecteaza cu 0. pina cand acesta incepe sa curga prin robinetul inferior deschis. care sunt preparate farmaceutice lichide obtinute prin extractia produsului vegetal cu o cantitate de 10x mai mare de solvent pt.Clasificare 5. se adauga restul de urotropna amestecand. Se trece apoi prin sita II. Preparate injectabile. se introduce in percolator presand usor. Se aseaza cantitatea de albastru de metilen intre 2 straturi de pulbere de urotropina in fiecare caset orin cantarire. Se adauga lichid extractiv putin cate putin. Trebuie sa se obtina 30 c. se amesteca si se lasa 3 ore intrun vas inchis.Clasificare dupa modul de administrare 6. tincturi preparate din celelalte produse.

Preparate perfuzabile. Preparate perfuzabile. Enumerati metodele de control prevazute de F. Signarea fiolelor 12. Preparate perfuzabile. Substante auxiliare utilizate la prepararea medicamentelor injectabile 9. Aratati diferenta intre medicamentele perfuzabile si cele injectabile (5 diferente) 16. Perfuzii medicamentoase 19. Enumerati solventii folositi la prepararea medicamentelor injectabile 8.- modul de conditionare durata de actiune 7. Clasificarea perfuziilor 17. X pentru preparatele perfuzabile .Definitie 13. Perfuzii folosite in metabolismul reconstituant 18.R.Definitie 11. Etapele prepararii medicamentelor injectabile 10. Emulsii injectabile.enumerati 5 avantaje 14.enumerati 5 dezavantaje 15.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->