In lirica moderna exista o desprindere de ceea ce este realitatea in

acceptuine curenta, caci aceasta este restrictiva. Uratul este sursa de

inspiratie, fara a fi valorizat negativ, si de aici ia nastere estetica uratului.
Astfel, printre constantele liricii argheziene se numara promovarea esteticii
uratului si credinta in puterea de materializare a cuvintelor
Abordand mari teme lirice: viata, Dumnezeu, iubirea, moartea, poezia
argeheziana se integreaza in marea poezie lirica modernista, aducand o
estetica creatoare de noi valori literare, o noua limba poetica. Arghezi
dezvaluie caracterul novator al intentiilor sale artistice in poezii precum
,,Testament, ,,Florile raului, ,,Ruga de seara, ,,Cuvinte stricate, ,,Vraciul.
Poezia Testament deschide primul volum arghezian, "Cuvinte
potrivite"(1927), anunnd principiile esteticii urtului (transformarea
cuvintelor nepoetice n obiect al artei), concept pe care l preia de la scriitorul
francez Charles Baudelaire.
Poezia "Testament" de Tudor Arghezi este oart poetic, deoarece autorul
i exprim propriile convingeri despre arta literar, despre menirea literaturii
i despre rolul artistului n societate. In conceptia argheziana, orice aspect al
realitatii, indiferent ca este frumos sau urat, sublime sau grotesc, poate
constitui material poetic: Din bube, mucegaiuri si noroi/ Iscat-am
frumuseti si preturi noi.

TITLUL poeziei are o dubl accepie: una denotativ si alta

conotativ. In sens propriu(denotativ), cuvantul-titlu desemneaz un act
juridic ntocmit de o persoan prin care aceasta i exprim dorinele ce
urmeaz a-i fi ndeplinite dup moarte, n legatur cu transmiterea averii
sale. n sens figurat(conotativ), cuvntul face trimitere la cele dou mari pri
ale Bibliei:V.T. siN.T. n care sunt concentrate nvaturile proorocilor i
apostolilor, adresate omenirii. Astfel, creaia arghezian devine o motenire
spiritual care este lsat urmasilor-cititori sau creatori.
TEMA ilustreaz ideea copera literar este rodul harului divin i al
trudei. Tema poeziei o reprezinta creatia literara in ipostaza de mestesug,

lasata ca un testament, unui fiu spiritual, acesta fiind obligat sa duca mai
departe mostenirea .Mesajul poeziei este adresat folosindu-se ca formula de
adresare vocativul cu apelativul ,,fiule, unui posibil urmas ereditar sau
spiritual caruia ii este adresata cartea, poetul identificandu-se cu un tata, cu
un mentor al generatiilor urmatoare.
Textul poetic este conceput ca un monolog adresat de tat unui fiu
spiritual cruia i este lsat drept unic motenire "cartea", metonimie care
desemneaz opera literar.
Metafora "carte" ,are un loc central n aceast art poetic, fiind un
element de recuren.
Lirismul este subiectiv, discursul liric avnd un caracter adresat, i
se realizeaz prin mrcile lexico-gramaticale ale eului liric): pronume
personal la pers. I sg."eu"; vb.la pers. I si a II-a sg."am ivit", "s urci";
adj.posesive la pers. I sg."cartea mea","strabunii mei".
Structura Textul poetic este structurat in 6 strofe cu nr.inegal de versuri, cu
metrica si ritmul variabile.
INCIPITUL, conceput ca o adresare direct a eului liric ctre un fiu
spiritual, contine ideea mostenirii spirituale, :"Nu-ti voi lasa drept bunuri
dupa moarte / dect un nume adunat pe-o carte".
Metafora "seara razvratit" face trimitere la trecutul zbuciumat al
strmosilor, care se leag de generaiile viitoare, prin "carte". Enumeraia
"rpi i gropi adnci", ca i versul urmtor "Suite de btrnii mei pe branci"
sugereaz drumul dificil al cunoaterii, i al acumulrilor strbtut de
naintai.
Cartea devine o etap, o treapt n desvrirea cunoaterii.

In poezie, apare deasmenea ideea transfigurrii socialului n estetic,

prin faptul c durerea, revolta social sunt concentrate n poezie, simbolizat
prin "vioar": "Durerea noastr surd si amar/O gramadii pe-o singura
vioar."
Arghezi introduce n literatur romn estetica urtului, concept pe
care l preia de la scriitorul francez Charles Baudelaire: "Din bube,
mucegaiuri i noroi / Iscat-am frumusei si preuri noi".
Poezia reprezint pt.Arghezi i un mijloc de rzbunare a suferinei
naintailor: "Biciul rbdat se-ntoarce n cuvinte / i izbvete-ncet
pedepsitor / Odrasla vie-a crimei tuturor".
Nivelul lexico-semantic
-Acumularea de cuvinte nepoetice care dobndesc valori estetice: bube,
mucegaiuri i noroi, negi etc.;
-Asocieri surprinztoare de cuvinte (arhaisme: hrisov, cuvinte populare:
gropi, rpi, pe brnci, plvani etc.; termeni religioi: credin,
icoane, Dumnezeu, neologisme: obscur.
-Cmpul semantic al lumii rneti: sap, brazd, vite etc;
-Seriile antonimice, sugernd diferite tonaliti ale creaiei poetice: cnd smbie, cnd s-njure.
Nivelul morfosintactic:
n Alternana persoana I singular (am ivit, am prefcut) cu
persoana I plural (ca s schimbm) ilustreaz relaia poetului cu
strmoii;
n Spargerea tiparelor topice:

i dnd n vrf, ca un ciorchin de negi,

Rodul durerii de vecii ntregi.
Verbul de viitor, form negativ, nu-i voi lsa, plasat n incipit, are
valoare afirmativ, susinnd caracterul testamentar al creaiei.
Nivelul stilistic:-Metafore ale poeziei: versuri i icoane, muguri
i coroane, miere, vioar, slova de foc, slova furit etc;Comparaia inedit: ca fierul cald mbriat n clete;-Epitetul rar: sear
rzvrtit, durerea noastr surd i amar etc.; - Oximoronul: veninul
strns l-am preschimbat n miere;-Enumeraia: din bube, mucegaiuri i
noroi. Limba poetica in care sunt exprimate aceste idei este
surprinzatoare prin inovatia stilistica. Limbajul artistic, bazat pe estetica
uratului, se individualizeaza in intreaga noastra literature prin modalitati
originale si inovatoare: sintagme aflate in relatii de opozitie graiul lor cu
indemnuri pentru vite/cuvinte potrivite, zdrente/muguri si icoane,
veninul/mierea, epitete ce se disting prin inovatie dulcea lui putere
durerea surda si amara.
Nivelul fonetic:
-Termenii cu sonoritate dur (rpi, gropi, pe brnci etc.) sugereaz
asprimea existenei strabunilor;
-Elemente de versificaie: -Msura i ritmul variabile;-Rima mperecheat.
n concluzie, putem afirma c poezia Testament de Tudor
Arghezi este o art poetic modern, prin cultivarea esteticii urtului, prin
puterea material pe care o confer cuvntului, dar i prin abandonarea ideii
de inspiraie divin (poetul devine un nscocitor, iar poezia presupune
meteugul, truda creatorului).

Flori de mucigai

Volumul ,,Flori de mucegai deschis de poezia cu acelasi nume este o arta

poetica in care discursul liric subiectiv predomina. In aceasta poezie autorul,
vizeaza raporturi noi intre inspiratie si tehnica poetica, contruieste metafore
socante potrivit esteticii noi, prin care elementele uratului se transforma in
frumos artistic.
Opera literara Flori de mucigai apartine genului liric si este o arta
poetica moderna.
Poezia "Flori de mucigai" se afia in deschiderea volumului omonim si
constituie arta poetica a lui Arghezi, conceptia lui despre efortul artistului si
implicatiile acestuia in actul creatiei, constituind -asadar - poezia
programatica a acestui volum, asa cum "Testament" este arta poetica din
volumul "Cuvinte potrivite".
Tema poeziei exprima efortul creator al artistului pentru un produs
spiritual si consecintele pe care le are acesta asupra starilor interioare ale
eului poetic, chinuit de framantari si de tulburari interioare. Versurile nu mai
sunt produsul unei revelatii, al harului divin, ci al unei nelinisti artistice si al
setei creatoare.
Titlul poeziei "Flori de mucigai" este un oximoron, in care florile
sugereaza frumusetea, puritatea, lumina, iar mucigaiul semnifica uratul, raul,
descompunerea si intunericul. Oximoronul creeaza o imagine contradictorie a
lumii, in care valorile umane sunt degradate, alterate, lumea inchisorilor, in
care viata oamenilor este supusa reprimarilor, restrictiilor rigide. Titlul este,
in acelasi timp, reprezentativ pentru inovatia limbajului arghezian numita
estetica uratului, o modalitate artistica intalnita in lirica europeana la
Baudelaire, care scrisese "Florile raului". Asocierea celor doua categorii
estetice contradictorii, frumosul - reprezentat de floare - si uratul - sugerat
de mucigai - ofera titlului o expresivitate socanta si fascinanta totodata prin
efectele estetice. Uratul are rolul de a evidentia imperfectiunile vietii,
senzatiile de aversiune si oroare care capata valori noi, ele facand parte din
existenta umana.

Structura, compozitie si limbaj poetic

Poezia "Flori de mucigai" este structurata in doua secvente lirice inegale,
prima ilustrand crezul artistic arghezian, iar cealalta neputinta artistului de a
crea in conditii de claustrare.
amplifica deznadejdea lui Arghezi, care este simbolizata de atmosfera
sumbra, e "intuneric", iar ploaia se aude "departe afara", ceea ce provoaca
poetului o durere simtita profunda, "ca o ghiara", din cauza neputintei totale
de a se exprima. Nevoia de comunicare a poetului cu lumea, setea de a-si
dezvalui trairile il silesc sa scrie "cu unghiile de la mana stanga". O
simbolistica straveche asociaza mana stanga cu fortele demonice, in opozitie
totala cu puterea divina a creatiei. Inchisoarea este pentru Arghezi un fel de
bolgie a Infernului lui Dante, insa, in acest cadru al ororilor, frumosul nu este
absent. Raul, uratul sunt numai conjuncturi ale destinului, carora omul le
opune aspiratia spre frumos, care poate fi regasit in sine, in vis sau in
speranta implinirii.
In "Flori de mucigai" predomina registrele stilistice ale esteticii uratuiui, pe
de o parte ca inovatie lingvistica, pe de alta parte ca substanta a ideilor
exprimate.
Limbajul este caracterizat prin folosirea cuvintelor care socheaza prin
expresivitatea fascinanta, cuvinte "urate", al caror sens capata noi valori. De
pilda, cuvantul "mucigai" este un regionalism cu aspect arhaic, dar are aici
sensul profund al degradarii morale, al descompunerii spirituale, cu trimitere
sugestiva catre om, deoarece el insoteste cuvantul "flori", care poate
semnifica viata, lumea. Arghezi utilizeaza cuvinte din limbajul popular ori
arhaisme, ca "firida", "stihuri", din vocabularul religios, cum sunt numele
celor trei evanghelisti - Luca, Marcu, loan -pentru a sugera atemporalitatea
starilor sufletesti de tristete, dezamagire si deprimare ale poetului.
Oximoronul "flori de mucigai" transmite ideea complexa a
imperfectiunilor vietii, a conditiilor vitrege la care este supusa fiinta umana,
fapt care ii provoaca poetului aversiune, repulsie. Metaforele argheziene

potenteaza starea de disperare a omului claustrat, a artistului care nu poate

crea liber, fiind constrans sa-si reprime setea de comunicare. Neputinta
creatoare a artistului este sugestiv relevata de metafora "cu puterile
neajutate", desi poetul avea resurse spirituale profunde. Lumea inchisorii
poarta in ea stigmatele raului care actioneaza negativ asupra naturii
angelice a fiintei umane, toceste s"unghia ingereasca", impiedicand-o astfel
sa e exprime.
Tudor Arghezi nu dispreuiete urtul, ci l percepe ca pe un fenomen estetic,
luminndu-i tainele i exploatndu-l ca laitmotiv, ca tem, ca destin literar.
Limbajul sau exceleaza mai mult decat al oricarui scriitor roman prin bogatie,
noutate si varietare 1[12], afirmatia lui Micu. Eugen Lovinescu apreciaza
contributia lui Arghezi in lirica moderna romaneasca prin ineditul expresiei,
recunoscand capacitatea poetului ,,de a da o functie poetica unor cuvinte
considerate pana la dansul ca nepoetice2[13] realizand artistic o
conversiune de valori.
Tudor Arghezi, prin artele sale poetice, ocupa un loc important in
pleada poetilor romani moderni aducand in lirica romaneasca estetici si
tehnici novatoare opera sa inspirand ulterior noile gerenatii de poeti
romani .
In concluzie, lirica argheziana este de esenta moderna datorita mai
multor elemente, printre care rorul important pe care versurile argheziene il
au in cultivarea esteticii uratului, noua maniera de utilizare a limbajului si
abandonarea ideii de inspiratie divina in favoarea descoperirii poeticitatii in
sinele profund.

1
2