SIMBOLISMUL

Curent literar sau artistic inseamna o grupare literara sau artistica ce

reuneste un numar de scriitori sau artisti in baza unui program comun si a unor
principii identice.
Simbolismul este un curent literar aparut in Franta la sfarsitul sec al XIX-lea
ca o reactie impotriva romantismului retoric, parnasianismului si naturalismului.
Simbolismul reprezinta starea de spirit a micii burghezii intelectuale care
manifesta respingere fata de burghezia vremii, fata de o societate meschina, o
rupta, opaca la vis; de aici, caracterul protestatar, rebel, al poetilor domnati.
Numele curentului literar a fost imprumutat de la un celebru articol care se
numea Le Symbolisme, un adevarat manifest literar publicat in 1886, in
septembrie, de catre Jean Moreas, cel care este considerat initiatorul miscarii
simboliste.
Simbolismul face din simbol conditia esentiala a artei, cultiva simbolul in sine.
Dintre reprezentantii simbolistilor francezi amintim pe:
-Charles Baudelaire (Florile raului)
-Paul Verlaine
-Arthur Rimbaud
-Jean Moreas
-Mallarme
TRASATURILE SIMBOLISMULUI

SIMBOLUL
Esential pt poetica simbolista este utilizarea simbolului. Simbolul este un
substitut, el inlocuieste expresia directa; este un procedeu artistic care in
baza unor corespondente sau legaturi, inlocuieste si reprezinta altceva decat
elemental concret-real exprimat la prima vedere; exprima o idee abstracta cu
ajutorul unei notiuni concrete.

SUGESTIA este tehnica predilecta (preferata) a simbolistilor, este calea

poetica de realizare a simbolului si a corespondentelor, a legaturilor dintre eul
liric si universul inconjurator.

A sugera, iata visul nostrum, spunea S. Mallarme

Simbolistii nu descriu, ci comunica senzatii olfactive, muzicale, coloristice,
corespunzatoare unor stari sufletesti.

CORESPONDENTELE sunt afinitatile invizibile dintre eul poetic si lumea

inconjuratoare (macrouiniversul). Intre om si cosmos se stabilesc analogii
(asemanari) tainuite, credeau simbolistii. Ele exprima legatura universal
dintre lucruri, stabilesc raporturi intre senzatii diferite, intre aspecte variate,
intre culori si sunete, intre muzica si poezie, cautand magica analogie
universal tradusa in sinestezii suggestive: Primavara o picatura parfumata
cu vibrari de violet (G. Bacovia).
Termenul de corespondente provinde de la Charles Baudelaire, care in sonetul
corespondente foloseste acest termen. Sonetul respectiv reprezinta o arta
poetica a simbolismului.

SINTEZA este o alta tehnica specifica simbolismului constand intr-un complex

de senzatii transpuse literar prin imbinarea imaginilor vizuale, auditive,
olfactive, dinamice, gustative, tactile. Are pt simbolisti valoarea unei cai de
acces la unitatea misterioasa a lumii.
A e negru, E alb, I rosu
Parfum, culoare, sunet, se ingana si-si raspund

MUZICALITATEA este deosebit de importanta in simbolism, ea sugereaza

starea de impondabilitate sufleteasca si poate fi exprimata prin utilizarea
refrenului si a laitmotivului, prin figurile de stil sonore (aliteratian si
asonanta), prin pauze, sunete, repetitii de cuvinte, prin imagini artistice
auditive.
Muzica inainte de orice!...Muzica mereu si intotdeauna spunea Paul Verlaine
Apare deschiderea catre inovatii formale. Simbolistii cultiva poemul in proza,
renunta la metrica traditional si adopta versul liber (Al. Macedonski) ce nu se
supune regulilor de versificatie si versul alb (fara rima si fara picior metric=
ritm).
Se utilizeaza un limbaj poetic inedit (nou), care comunica senzatii
neobisnuite, stari sufletesti vagi, imprecise, vaporoase, comunicand imagini
asemanatoare unor tablouri impresioniste.

TEME SI MOTIVE SPECIFICE

Acestea nu difera in esenta de cele ale Romantismului, pe care desi el neaga,
il reprezinta intr-un plan superior.
Dragostea, natura, orasul (targul- oras de provincie), lumea periferica,
carciumile sordide (murdare), mansardele, spitalele, ospiciile, bolnavii de
tuberculoza, alcoolicii, femeile pierdute, cimitirul, peisajele dezolante, spleenul..etc, sunt teme si motive des intalnite la simbolisti.
Singuratatea de tip simbolist, speen-ul (termen promovat de simbolisti
reprezentand o stare de plictiseala profunda, amestecata cu o tristete
abstracta), nevroza..sunt stari predilecte ale poeziilor simboliste. De aceea,
incercarea de evadare in natura, in mit,
in parfum, in vin, in muzica, in
poezie ca mijloc de uitare apare ca o permanenta.
Se poate obserba usor contributia fundamentala
revolutionarea artei in general, a poeziei in special.

a Simbolismului

la

SIMBOLISMUL ROMANESC
In Romania, etapa de inceput a simbolismului, cea teoretico-estetica a fost marcata
de personalitatea lui Alexandru Macedonski, poetul care a impus curentul prin
gruparea din jurul revistei "Literatorul". Abia dupa 1900 apar poetii romani simblisti:
-George Bacovia
-Stefan Petrica
-Dimitrie Anghel
-Ion Minulescu
George Bacovia este reprezentantul tipic al simbolismului cu o lirica profund
originala. Odata cu volumele "Plumb" (1916), "Scantei galbene", "Cu voi..." se
contureaza coordonatele liricii bacoviene.
Atmosfera particulara a poeziei bacoviene este definita de criticul Eugen Lovinescu,
ca "o atmosfera deprimata", de toamne reci...o atmosfera de plumb, in care
pluteste obsesia mortii...
Anotimpurile capata in poezia lui un aspect inedit deoarece nu este un admirator al
naturii, ci un poet ale carui stari sufletesti se proiecteaza asupra lumii. Toamna este
la Bacovia dezolanta, dominata de gri si violet, de ploi interminabile, de spleen, de
singuratate si de monotonie existentiala ("Nervi de toamna", "Amurg de toama",

"Note de toamna", " Plumb de toamna"). Caldura torida a verii striveste dorinta si
devine un mediu potrivit pt cadavrele in descompunere.
Culorile sunt concentrate, simbolizand strigate disperate ale spiritului incatusat de
limitele omenesti. Culorile predominante sunt: negru, rosu, violet, verde, albastru,
galben. Culoarea
gri este cea care sugereaza melancolia grava apropiata de
depresie (aceasta stare est sugerata si de instrumentele muzicale vioara si clavir).