Balasel Oana

Blaga Raluca
Simbolismul Maximencu Mihai
Radu Bianca
Stancioi Costin
Serbanoiu Simona
 SIMBOLISMUL
Simbolismul este un curent literar aparut in
Franta,ca reactie impotriva parnasianismului,a
romantismului retoric si a naturalismului ,promovand
conceptul de poezie moderna.
Considerat din perspectiva social-
istorica,simbolismul apare ca produs si expresie a
starii de spirit generate de agravarea contradictiilor
societatii capitaliste de la sfarsitul secolului al XIX-
lea.Numele curentului a fost dat de poetul Jean
Moreas,care in 1886,a publicat un celebru articol-
manifest,Le symbolisme.
 Poezia simbolista romaneasca apare la sfarsitul
secolului al XIX-lea, perioada macinata de adanci contradictii
sociale.Pe fondul inapoierii industriale si al unei agriculturi ce
mai pastra ramasite feudale,contradictiile dintre clase se
ascut.
Creatia literara de la sfarsitul secolului trecut si
inceputul secolului nostru exprima o stare de spirit
antiburgheza.Scriitorii devin tot mai sensibili la suferintele
dezmostenitorilor , ei dezvaluie exploatarea si
asuprirea,comunica exasperarea provocata de monotonia
vietii provinciale din acea vreme.
 Ideologia si Estetica Simbolismului
Simbolismul reprezinta o reactie antipozitivista si
antirationalista.Poetii simbolisti vor prelua din scolile
anterioare tot ce se potrivea spiritului lor nelinistit si dornic
de altceva decat ceea ce le putea oferi mediul ambiant
si vor fi receptivi la tot ce este nou in domeniul filozofiei, al
picturii, al muzicii, al stiintelor si al artelor in
general.Simbolistii preiau idei filozofice, sunt atrasi de
poezia lui Novalis, a lui Poe si Whitman, de arta orientala.
Avand multe asemanari cu simbolismul francez,
simbolismul romanesc nu este o simpla varianta a lui.El a
aparut si s-a dezvoltat in cu totul alte conditii social-
istorice si mai ales in cu totul alt context
literar.Simbolismul romanesc nu a avut un caracter
antiparnasian,ci si-a asimilat parnasianismul.
Obiectul Poeziei Simboliste

Obiectul principal al scriitorilor simbolisti il reprezinta

sugerarea obiectului, caci acestia nu povestesc, nu
relateaza, nu nareaza, nici nu il descriu. Sentimentele,
emotiile nu sunt numite, ci sunt sugerate. In privinta
acestui crez artistic, Stephan Mallarme, reprezentant de
seama al simbolismului francez, spunea: "a numi un
obiect este a suprima trei sferturi din desfatarea
poemului, care e facut din fericirea de a ghici putin cate
putin, a-l sugera, iata visul!"
Sugestia si Corespondentele
Poetii simbolisti recurg la aluzie, la analogie, la sugestie,
adunate intr-un limbaj poetic deosebit. Starile sufletesti sunt
vaporoase, vagi, fiind descoperite treptat, sugerate, si nu
descrise. Desi Moreas a dat startul acestei miscari literare,
parintele literar este considerat Charles Baudelaire, care a
concentrat in poemul sau "Corespondente" trasaturile
principale ale simbolismului: dezvaluirea corespondentelor
intre universul exterior si lumea sentimentelor, a analogiilor
intre elemente, a sinesteziilor. Sinestezia este un procedeu
artistic specific poeziei simboliste care consta in alaturarea
mai multor senzatii de natura diferita: olfactive, vizuale,
auditive intr-un epitet metaforic sau o metafora ("sunet violet",
"Primavara ... o pictura parfumata cu vibrari de violet
 Cromatica Obsesiva:

Gama de culori este restrns n poezia lui

Bacovia,centrat pe cteva motive tipic simboliste:urtul,
plictisitul, tristeea, monotonia.Esenial
sugestiv,culoarea,n loc s reliefeze
obiectul,dimpotriv,estompeaz conturul,l dizolv ntr-un
fluid unic,capabil s impun o anumit stare de
spirit.Culorile,ca i intrumentele muzicale,au rolul de a
sugera o stare sufleteasc.
 Semnificatia Culorilor:
NEGRUL sugereaz carbonizarea,trecerea
n lumea anorganic.
ALBUL alctuiete un tablou
sumbru,deprimant.
VIOLETUL caracterizeaz adeseori apusurile
de soare,fiind specific anotimpului de toamn
i este asociat de multe ori cu
GALBENUL,culoare a bolii i a mizeriei.
 George Bacovia afirmaFiecrui sentiment
icorespunde o culoare.Acum,n urm,m-a obsedat
galbenul,culoarea dezndejdei...n plumb vd culoarea
galben.Compuii lui dau un precipitat
galben.Temperamentului meu i convine aceast
culoare.Dup violet i alb am evoluat spre
galben...Plumbul ars este galben.Sufletul ars e
galben(...).Alt dat,n Plumb,pe lng impresia
colorat mai simeam alta static de greutate.Plumbul
apas cel mai greu pe om...Ct privete despre mine am
fost i rmn un poet al decadenei.
 Teme si Motive Specifice

Printre principiile poeziei simboliste se numara:

folosirea simbolurilor* ce exprima corespondente intre
diferite elemente ale universului; cultivarea sugestiei;
muzicalitatea este asigurata prin aliteratie si asonanta,
dar si prin refrene sau repetitii obsedante a unor cuvinte,
care se constituie adesea in laitmotiv, sau prin refren;
sinestezia este folosita ca o modalitate superba de a
reda imagini artistice diferite in aceeasi structura;
intrebuintarea versului liber; este prezenta estetica
uratului;
 Temele, motivele si atitudinile abordate de simbolisti
sunt urmatoarele: teme: natura, contemplarea locurilor
exotice, calatoria, conditia eroului damnat, singuratatea
eroului, boala, moartea, timpul ireversibil, dragostea,
visul, evaziunea din real. motive: toamna, amurgul,
orasul, ploaia, parcul, fantanile, florile, parfumurile tari,
instrumentele muzicale, drogurile, cimitir, cavou,
ninsoarea, cosmarul. atitudini: spleenul, plictisul
existential, dezolarea, indiferenta, nevroza, dispretul,
tristetea, melancolia.
 Prozodia

Marea inovatie a simbolistilor n materie de prozodie

o constituie folosirea versului liber. Versul clasic apare
multor simbolisti ineficient, rima este considerata o
simpla conventie, de aceea ei ajung la concluzia ca
strofa asimetrica, cu versificatie libera, n ritm variabil,
corespunde muzicii interioare. Versul liber, sustin
simbolistii, produce efecte muzicale deosebite. Se
folosesc refrenul, laitmotivul, armonia, asonantele, rima
si ritmurile elaborate.
Reprezentantii Simbolismului

Charles-Pierre Baudelaire (n 9 aprilie 1821,

Paris d.31 august 1867) a fost un poet francez, a
crui originalitate continu s-i provoace att pe cititorii
si, ct i pe comentatorii operei sale. Este considerat
poetul care a revoluionat ntreaga liric francez i
european prin originalitatea volumului su
controversat Les Fleurs du Mal (Florile rului"). A avut
o influen puternic asupra viziunilor poetice ale
autorilor de mai trziu.
Scriitor, Socialist i Revoluionar

Pentru a-i suplimenta venitul Baudelaire scrie critic de art,

eseuri, i cronici pentru diverse jurnale. n 1846 i 1847 i apreau n
reviste dou poveti: Le Jeune enchanteur, o poveste de dragoste i
La Fanfarlo, o nuvela autobiografic. Drame scrise ntre 1843-1854,
precum La Fin de Don Juan, au rmas doar la faza de proiect, tot
aa ca multe schite de proz. Primele versuri i apar n reviste la
jumtatea deceniului '40
n timpul agitaiei politice i sociale din 1847 Baudelaire a fost
un socialist fourierist. La izbucnirea revoluiei din februarie din 1848
a fost un revoluionar entuziast pe strzile pariziene. El a fondat cu
doi prieteni un ziar temporar de stnga si a activat ulterior ca
publicist politic. Dup lovitura de stat din 02 decembrie 1851
Baudelaire s-a retras la o via ca scriitor apolitic , limitndu-se la
poezie, proz scurt, eseuri, portrete ale autorilor i recenzii de
carte din scena literar parizian.
 Ultimii Ani

n anii '60, Baudelaire a continuat s scrie articole i eseuri

ocupndu-se de o mare varietate de figuri i teme.
n 1869 a publicat i poeme n proz, care au fost adunate
postum n volumul Petits pomes en prose (Mici poeme n proz).
Prin faptul c a denumit aceste compoziii n vers alb poeme,
Baudelaire a fost primul poet care a spart forma tradiional a
versificaiei.
Posteritatea sa de mare poet era ns asigurat. Poeii timpului
Stephane Mallarm, Paul Verlaine, i Arthur Rimbaud l-au
considerat imediat un predecesor. n secolul al XX-lea, gnditori,
critici sau poei celebri cum ar fi Jean-Paul Sartre, Walter Benjamin,
Robert Lowell i Seamus Heaney i-au celebrat opera. La noi
voulumul poetului Tudor Arghezi, Flori de mucigai a fost influenat
de volumul lui Baudelaire, Florile rului.
Paul Verlaine
Paul Verlaine (n. 30 martie 1844
d. 8 ianuarie 1896) a fost un poet
francez. El aparine curentului simbolist i
este unul dintre cei mai citii dintre poeii
francezi. Este privit de simbolitii francezi
ca ef al curentului. A dus o via de
boem, de poet blestemat, ce
contrasteaz n planul creaiei cu
aspiraia spre puritate i candoare.
Versurile de nceput (Poeme
saturniene, 1866), cu reminiscene din
parnasieni i din Baudelaire, afirm tonul
su inegalabil prin viziunea dramatic
asupra lumii, prin nclinaia ctre
melancolie, prin cutarea armoniilor.
 Verlaine cultiva o liric a sentimentelor intime, a
variatelor stri sufleteti, ntr-o atmosfer crepuscular
i vag. Sunt versuri care se sustrag retoricii, de o
armonie muzical sugestiv, aa cum o demonstreaz
volumele sale: Romane fr cuvinte (1874),
considerat cel mai valoros, nelepciune (1881),
Odinioar i altdat (1885), Iubire (1888), Elegii
(1893) etc El afirma c arta nseamn a fi absolut tu
nsui i formuleaz, n versurile celebre din Arta
poetic (1855), notele caracteristice ale esteticii
simbolismului: Muzica nainte de toate; Sucete
gtul elocinei; Nuan, nicidecum culoare.
Stphane Mallarm

Stphane Mallarm (n. 18 martie,

1842, d. 9 septembrie, 1898), de fapt cu
numele real tienne Mallarm, a fost un
poet i critic francez, o figur de seam a
curentului simbolist european.
A cultivat o poezie cerebral, voit
obscur, bogat n sensuri filozofice, de
o rar muzicalitate i for sugestiv.
Creaia sa (Herodiada, Dup-amiaza
unui faun, Poezii) constituie o expresie
viguroas i original a poeziei moderne.
Mai trziu, prin opera sa a influenat
decisiv coli artistice reprezentative ale
secolului al XX-lea, cum ar fi: cubismul,
futurismul, dadaismul, suprarealismul.
 Primele scrieri ale lui Mallarm sunt inspirate
din stilul lui Charles Baudelaire, mai trziu
crendu-i propriul stil. El anticipeaz fuziunile
dintre poezie i celelalte arte care au nceput s
nfloreasc secolul urmtor. Cea mai mare parte
dintre lucrrile sale a explorat relaia dintre
coninut i forma, ntre text i aranjamente de
cuvinte i spatiile de pe pagin. Acest lucru este
evideniat mai ales n ultimul sau poem
reprezentativ (Un coup de des jamais n`abolira le
hasard - O arunctur de zaruri nu va elimina
ansa) din anul 1897.
 Unii consider ca Mallarm este unul dintre cei mai
dificili poei de tradus n alte limbi. Dificultatea se
datoreaz complexitii textului, natura
multistratificat, dar rolul cel mai important l are
muzicalitatea cuvintelor. Cnd poeziile sunt recitate n
limba francez, poezia admite sensuri care nu sunt
evidente la lecturare
Poezia lui Mallarm a fost surs de inspiraie pentru
mai multe pri musicale, n special muzica lui Claude
Debussy n anul 1894 care interpreteaz poezia
Prlude l'aprs-midi d'un faune ce creeaz impresii
puternice prin utilizarea unor fraze izbitoare dar
izolate. Maurice Ravel pune i el opera lui Mallarm
pe muzic n anul 1913 cu poezia Trois pomes.
Simbolismul si Celalalte Arte
Poezia simbolista se remarca prin muzicalitatea versurilor,
adeptii acestei directii literare repetand anumite cuvinte, a unor
vocale sau a refrenului pentru a-i conferi sonoritate. Muzicalitatea,
spre deosebire de sonoritate care se manifesta la nivelul auditiv, se
manifesta la interior, in adancul cuvintelor, simbolurilor.
Pictorii simbolisti au folosit simboluri din mitologie si vise
imaginare pentru un limbaj vizual al sufletului. Simbolismul a fost
mai mult un trend ideologic international decat un curent artistic.
Simbolistii credeau ca prin arta ar trebui sa se inteleaga mai multe
adevaruri absolute care pot fi accesate doar in mod indirect. Astfel,
ei au pictat scene din natura, activitatea oamenilor si toate celelalte
fenomene reale din lume intr-o maniera metaforica si sugestiva
 Principalul Pictor Simbolist

Gustave Moreau (6 aprilie 1826, Paris 18 aprilie

1898, Paris) a fost un pictor, gravor i desenator francez,
unul din cei mai importani reprezentani ai simbolismului
n pictur. Tematica vastei sale opere i-o alegea din
lecturile clasice. Tehnica sa se caracteriza printr-o
factur suav, care reda n mod magistral lumea oniric
i plin de simboluri. mpreun cu Odilon Redon, Edward
Burne-Jones i Arnold Bcklin are aceeai nzuin: s
ajung, cu ajutorul picturii, la ceea ce este invizibil, la
sfera subcontientului, la vise.
 Concluzii
Prin simbolism , poezia romneasc s-a nnoit
artistic, i-a mbogitconsiderabil mijloacele de
expresie, instrumentele prozodice, lrgindu-i
tematicandeosebi prin orientarea spre lumea oraului.
,,Prin simbolism poezia noastra se modernizeaz,
devine contemporan cu peisajul liric occidental ,
capt o alt fizionomie. ()Simbolismul, in
fundamentul su,reprezint mai presus de orice o
poezie de cunoatere prin intermediul metaforei, al
simbolurilor si, mai ales, al emoiilor subtile : olfactive
si muzicale, ca i instrumentegenuine, spontane, de
intuire i descifrare a esenelor universului..
-Bote Lidia