Traditii Romanesti

Probabil ca nimic altceva nu poate defini mai bine

spiritul unui popor decat stravechile sale traditii si
obiceiuri. Calatorul vestic va fi surprins sa descopere in
Romania un loc plin de legende, mituri si traditii pastrate
de-a lungul secolelor. Aici, diferite momente ale anului,
sarbatorile religioase - culesul, secerisul - sunt
sarbatorite cu mare bucurie prin festivaluri si petreceri.

Turistii sunt fascinati de dansurile

populare romanesti precum
"calusarii" sau "hora" - combinand
miscarile elegante si versurile satirice
cu ritmurile ametitoare ale dansului.
Calusarii este un dans cu caracter de
ritual de initiere in timp ce hora poate
fi dansat de toti membrii comunitatii,
mai ales Duminica. Turistii ce nu sunt
obisnuiti cu aceste sarbatori vor
asista amuzati si speriati, curiosi si
rezervati, insa din momentul in care
vor percepe mesajul transmis de
dans si vor realiza ca ei ajuta de fapt
la reconstruirea vremurilor stravechi,
isi vor aminti mereu emotia acelui
moment unic. Invartita, Hategana,
Batuta si Banu Maracine sunt alte
dansuri ce redau specificitatea
fiecarei provincii Romanesti prin
modul unic in care combina miscarile
specifice cu pasii.

Martisorul (1 Martie) este sarbatoarea sperantei, optimismului si

credintei intr-un viitor tot mai bun, an de an. In aceasta perioada, din
contrastul dintre frig si razele soarelui, dintre intuneric si lumina,
viata si primavara renasc victorioase. Simbolul acestei sarbatori este
un snur alb-rosu cu o amuleta (moneda sau pandativ) pe care
parintii obisnuiau sa il lege la mana copiilor si pe care baietii il ofera
fetelor in semn de noroc si sanatate. In Dobrogea, martisorul este
purtat pana la sosirea berzelor, dupa care este aruncat pe usi,
ferestre sau pe coarnele animalelor, pentru a alunga spiritele rele si
a invoca viata.

Pastele este sarbatoarea pe care romanii o vor asocia mereu cu

ciocnitul oualelor rosii. Legenda spune ca, dupa ce Isus a fost
crucificat, preotii farisei au sarbatorit printr-un banchet. Unul dintre ei
a spus: "Cand cocosul pe care-l mancam va invia din morti si ouale
fierte se vor colora in rosu, doar atunci va invia Isus din morti." Nici
nu a terminat bine de spus acestea ca ouale s-au colorat in rosu si
cocosul a inceput sa dea din aripi. Acum, la sarbatoarea Pastelui,
ouale rosii se ciocnesc dupa un ritual specific: persoana mai in
varsta ciocneste varful oului sau de varful oului unui comesean
spunand: "Hristos a inviat!", celalalt raspunzand: "Adevarat ca a
inviat!" In prima zi de Paste, de obicei se imbraca haine noi, ca un
semn de reinnoire a trupului si a sufletului.
Masa este un prilej de reunire a familiei si se compune, in afara de
ouale rosii, din branza de burduf, ridichi si salata verde, friptura de
miel si placinta cu branza dulce.

De Craciun si Revelion, copiii and tinerii merg din casa in casa

cantand colinde. In unele regiuni, ei danseaza purtand masti populare
si strigand uraturi. In schimb, primesc fructe si placinte. Cele mai
cunoscute colinde sunt Steaua, Plugusorul, Sorcova si Capra.

Boboteaza (6 Ianuarie) si Sfantul Ioan (7 Ianuarie) marcheaza

prima saptamana din Ianuarie. Este momentul in care romanii merg
la biserica pentru a lua din apa sfanta utilizata pentru vindecare si
purificare. In localitatile din lungul raurilor, tinerii se intrec pentru a
aduce inapoi pe tarm crucea aruncata de preoti in apa inghetata.
Aceia care reusesc se vor bucura de belsug. Este momentul in care
apele sunt considerate sfinte si de aceea femeile nu spala in
urmatoarele opt zile.