Povestirea

-este o specie a genului epic

-În literatura română şi
în care relatarea este făcută
universală pentru copii ocupă
din unghiul povestitorului,
un loc remarcabil atât prin
implicat ca martor sau ca
varietate tematică, cât şi prin
mesager al întâmplării.
mijloacele de expresie.

Povestirea
-narațiunea este
subiectivizată și
limitată la un singur
fapt epic.
 Accentul este pus pe
Intriga este simplă, iar
întâmplări și pe situații,
personajele sunt reduse ca
nu pe personaje
număr

Modul de expunere Prezintă un carcater

predominant este Caracteristici exemplar (etic) al
narațiunea povestirii, situațiile
relatate având ca
finalitate desprinderea
unei morale
Ca dimensiune se
situează între schiță și
nuvelă
Caracteristici ale povestirii
pentru copii în operele lui
Mihail Sadoveanu și Ion
Creangă
Ion Creangă
s-a născut la 1 martie 1837, la Humuleşti,
judeţul Neamt
a fost un scriitor român, recunoscut
datorită măiestriei basmelor, poveștilor și
povestirilor sale
este considerat a fi unul dintre clasicii
literaturii române mai ales datorită operei
sale autobiografice „Amintiri din copilărie”
concepe primul abecedar
în decembrie 1889 se stinge din viaţă
 Mihail
Sadoveanu s-a născut la 5 noiembrie 1880 în
Paşcani
a fost un scriitor, povestitor, nuvelist,
romancier, academician şi om politic
român
este considerat unul dintre cei mai
importanți prozatori români din prima
jumătate a secolului XX
în 19 octombrie 1961 se stinge din viață
 Moș Ion Roată și Unirea
DE ION CREANGĂ

Tema: Caracteristici:
Unirea Principatelor
Pe tot parcursul povestirii accentul este pus pe întâmplări:
Române
momentul explicațiilor boierului, momentul bolovanului,
Condiția țăranului în
momentul răspunsului lui Moș Ion Roată. Personajele sunt
societate : r e descrise vag, predomină caracterizarea indirectă.
e r a
lit
Modul predominant de expunere este narațiunea.

i v e oș Numărul de personaje este redus:

o t r e a e lu i M
M Aduna legeri l
u i
Boierul

în țe n u l Moș Ion Roată

Ne a t ă o v a n
R o b o l ș Io Țăranii
Io n e a M o
c a r l u i Situațiile relatate ne prezintă o morală:
d i le
Ri icații
x p l Trebuie să ascultăm și părerea celor din jur, deoarece unde sunt
E ă
a t mulți puterea crește.
Ro
Focalizarea și Universul narativ
Perspectiva narativă este obiectivă, relatarea întâmplărilor se face la persoana a
III-a de către un narator obiectiv și heterodiegetic „boierii au pus”, „zise boierul”,
„Le dă el pilde”.
Reperele spațio-temporale sunt prezente prin indici precum:
„La 1857, pe când se fierbea Unirea în Iași,”
„la Adunare”
„ia haidem în grădină”
Imaginar ludic
ex: momentul în care Moș Ion Roată nu înțelege
explicațiile boierului în mod repetat.
 Povestire
În „Moș Ion Roată și Unirea” se povestește cum la 1857, boierii au strâns la Adunare
câțiva țărani fruntași. Pentru început un boier explica țăranilor importanța Unirii, dar
unul din țărani, Moș Ion Roată, nu înțelegea, fapt ce determină noi explicații din partea
boierului, de această dată acesta începe cu importanța țărănimii. Nici acum Ion Roată nu
înțelege, iar boierul, pentru a se face înțeles, îi spune să aducă „bolovanul cel mare” din
grădină, dimensiunile bolovanului fiind peste puterile țăranului nu poate să îl clintească
din loc, boierul mai trimite și alți țărani în ajutor, astfel reușind să ridice bolovanul.
Boierul este convins că acum s-a făcut înțeles „Unirea face puterea oameni buni. Ei,
acum cred c-ați înțeles și răsînțeles.”, însă Moș Ion Roată și de această dată este
nedumerit. Așa că, țăranul este rugat să explice ce a înțeles el și ce nu a înțeles.
Răspunsul țăranului este unul memorabil la care boierul nu a mai avut ce răspunde.
„de la bolovanul dumneavoastră am înțeles așa: că până acum, noi, țăranii, am dus fiecare câte o piatră
mai mare sau mai mică pe umeri; însă acum suntem chemați a purta împreună tot noi, opinca, o stâncă
pe umerele noastre...”
 Domnu Trandafir
DE MIHAIL SADOVEANU

Tema: Caracteristici:
copliăria Opera este concepută sub forma unei scrisori,
trecerea adresate unui bun prieten de către personajul-
narator. Accentul fiind pus pe amintirile
timpului naratorului.
Este structurată în două părți: prima parte prezintă
Motive literare: portretul fizic al învățătorului, în timp ce a doua se
concentrează pe trăsăturile morale ale acestuia.
Școala Modul predominant de expunere este narațiunea,
Scrisoarea care se îmbină cu dialogul și descrierea.
Numărul de personaje este redus:
Moartea
Naratorul-personaj
învățătorului Domnul Trandafir
Cei doi străini
Focalizarea și Universul narativ
Perspectiva narativă este subiectivă, relatarea întâmplărilor se face la persoana I, de
către un narator subiectiv, implicat afectiv. Mărcile lexico-gramaticale ale eului
narativ sunt formele pronominale „mi”, „mă”, „îmi” și verbele la persoana I „mă
apropiam”, „(mi) se pare”, „(eu) vedeam”.
Reperele spațio-temporale sunt prezente prin indici precum:
„Mânăstirea Neamțului”
„Moțca”
„Într-o seară ne strânseserăm la școală”
„La Siret, locul unde mă scăldam”
„la marginea târgului”
Imaginar ludic
ex: când băieții află că învățătorul va fi mutat la o altă școală, într-o comună peste Siret,
ei, în naivitatea lor, hotărăsc să plece cu ”domnul”.
 Povestire
Naratorul îi scrie o scrisoare unui prieten și îi povestește vizita în satul său natal.
Acesta începe cu drumul parcurs într-o „birjă”, de la mânăstirea Neamțului, până în
satul copilăriei sale, Moțca (Iași). Când ajunge în pădurea satului său, el începe să
audă glasuri cunoscute, recunoaște meleagurile copilăriei, declanșându-i-se amintirea
învățătorului său drag, „Domnu Trandafir” și amintirea cu seara în care le-a citit
povestea lui Ion Creangă, „Harap-Alb”. Naratorul află că domnul Trandafir nu mai
trăiește, clădirea în care a învățat nu mai există, atunci își amintește o întâmplare în
care doi oameni l-au vizitat pe domnul Trandafir și l-au rugat să le prezinte școala și
să țină o lecție. Află de la primărie că cei doi necunoscuți erau inspectorul și cu
ministrul. Domnul trandafir este descris pe tot parcursul povestirii ca fiind bun și
blând, dar necăjit, acesta îi învăța pe „băieți” rugăciuni și istorie, le era atât de drag
domnul încât odată când se zvonea că va fi mutat la o altă școală voiau să îl urmeze.
Asemănări
În cadrul ambelor povestiri
personajul principal este masculin,
Moș Ion Roată și Domnu Trandafir.
Ambele povestirii au un sâmbure
de adevăr.
Număr redus de personaje.
Ambele personaje sunt descrise
atât direct cât și indirect.
Deosebiri
Perspectiva narativă în povestirea
lui Creangă este obiectivă, iar în
povestirea lui Sadoveanu este
subiectivă.
Povestirea „Mos Ion Roată”
tratează o temă istorică.
Povestirea „Domnu Trandafir”
prezintă o temă a copilăriei.
Teme și motive specifice
povestirilor pentru copii
în alte povestiri
 Puiul
DE ION ALEXANDRU
Motive literare:
BRĂTESCU-VOINEȘTI Primăvara:
sosirea prepeliței;
construirea cuibului;

Tem a : clocitul și scoaterea puișorilor;

Vara:
creșterea puilor;
i v ie ti
u l u n e prinderea și eliberarea puiului cel mare;
d e s ti n Toamna:
titu ie m a i in
co ns te t o c i t exerciții de zbor pentru plecare;
b u s e s tr e b u
p ra r f i sosirea vânătorului și rănirea puiului;
ce se l i n c a r e a
b o r.
en tu r e l e z zbuciumul;
mom în m a plecarea;
e a sc ă e a ș i
a p o r n zi ta t Iarna:
s , c ur io
i t ate a l ă r i ei moartea puiului
naiv ă r u l co p i
t â m p
neas
Focalizarea și Universul narativ
Perspectiva narativă este obiectivă, relatarea întâmplărilor se face la persoana a
III-a.
Principalul mod de expunere este narațiunea.
Reperele spațio-temporale sunt prezente prin indici precum:
„Într-o primăvară”
„într-un lan verde de grâu, la marginea unui lăstar”

Imaginar ludic
Ex: neascultarea puiului cel mare de indicațiile prepeliței, neastâmpărul copilăriei.
 Povestire
Povestirea începe odată cu venirea unei prepelițe din țările calde, aceasta se oprește într-un
lan de grâu unde își face un cuib. Timp de șapte zile face câte un ou, pe cele șapte ouă le
clocește cu mare grijă, după treizeci de zile din acestea au ieșit șapte puișori. Deși prepelița
avea mare grijă de puișori, în una din zile puiul mai mare a fost prins în căciulă de către un
tânăr. Din fericire acesta îl eliberează, puiul rămânând doar cu o sperietură zdravănă.
Timpul trecea, iar prepelița începe să își pregătească puișorii pentru zbor. Puii avansau, dar
iată că la sfârșitul lunii august un vânător își face apariția, iar puiul cel mare, neascultând
indicațiile prepeliței se alege cu o aripă rănită.
Zilele trec, iar toamna cu vremea ei nemiloasă își face apariția, prepelița știa că puiul cel
mare nu își va reveni și nu va putea pleca împreună cu ea și ceilalți puișori, astfel în
interiorul prepeliței se ducea o luptă, voia să își protejeze puișorii sănătoși de frigul
toamnei, dar și să amâne zborul pentru a mai sta cu puiul cel mare. Într-una din zile se
hotărăște, și-și ia zborul fără să privească în urmă. Puiul de prepeliță, rămas singur, își dă
viața odată cu apariția primei ninsori, urmată de un ger aprig.
Ursul pâcălit de vulpe
DE ION CREANGĂ

Tema: Caracterisitci
viclenia
este o anecdotă
prostia
este cea mai scurtă povestire
Motive literale număr redus de personaje:
vulpea, ursul și țăranul cu
viclenia vulpii carul cu pești
naivitatea ursului
lacul este o povestire didactică
peștele
copacul
Focalizarea și Universul Narativ
Perspectiva narativă este obiectivă relatarea întâmplărilor fiind la persoana a III-a .
Naratorul este obiectiv și omniscient- anticipează evoluția personajelor

Imaginar ludic:

ex: vulpea îi spune ursului să-și înmoaie coada-n

baltă, iar acesta, naiv ca un copil, crede.
 Povestire
Acțiunea textului este simpla. Un țăran cu un car tras de boi încărcat cu pește, se oprește
în drum unde vede o vulpe care, credea el, este moartă. Omul, gândindu-se la ce haină
frumoasă i-ar putea face soției sale din blana vulpii, ia vulpea și o aruncă în car, văzându-și
apoi de drum. Apoi, șireata vulpe, aruncă din car peștele după care sare din car, îl adună și
începe să mănânce lacom. Ursul care avea să fie păcălit în curând, îi cere vulpii să-i dea și
lui din pește. Vulpea refuză și-l sfătuiește, să-și bage, la căderea serii coada într-o băltoacă
de la marginea pădurii, fără a se mișca, până a doua zi dimineață. Ursul a ascultat de sfatul
vulpii și și-a vârât coada în baltă. Peste noapte, balta a înghețat, a înghețat și ursul de frig,
iar când a vrut să-și scoată coada din apă, ”smucește o dată din toată puterea”, rămânând
fără coadă. Supărat și furios, merge la vulpe pentru a-i cere socoteală, însă aceasta se
ascunde într-o scorbură și râde de urs, acesta făcând tot posibilul să o scoată de acolo,
însă fără sorți de izbândă, rămânând și în ziua de azi ca fiind ”ursul păcălit de vulpe”.
CUORE, INIMĂ DE COPIL
DE EDMONDO DE AMICIS

Tema Motive literale

școala
prietenia, prietenia
copilăria și patriotism
rolul școlii
Povestire
„Cuore, Inimă de copil” este o carte destinată copiilor din școlile primare,
așa cum spune autorul acesta s-ar putea intitula „Istoria unui an de școală,
scrisă de un elev din clasa a III-a al unei școli orășenești din Italia”.
La sfârșitul anului școlar autorul (tatăl copilului ) începe să scrie paginile
acestei cărți încercând pe cât de mult să păstreze cuvintele și gândurile
fiului său, care ajuns în gimnaziu mai adaugă câte ceva din amintirile sale
încă vi.
Cartea este scrisă sub forma unui jurnal și cuprinde povestiri din luna
octombrie până în luna iulie, când se încheie anul școlar.
Povestirea din noiembrie începe cu consemnările micului școlar din
prima zi a lunii. Enrico povestește despre un mic coșar și se sfârșește cu
însemnările făcute în ziua de 29 a lunii, consemnări ce surprind
îndemnurile tatălui său de a nu trece pe lângă cei sărmani fără băgare de
seamă, sfătuindu-l să nu treacă pe lângă vreo mamă care cerșește fără a
o ajuta.
În consemnările din această lună Enrico mai povestește despre:
Garrone( unul dintre prietenii săi, pe care-l descrie ca un om mare, bun și
milos, foarte curajos, un prieten de nădejde care mereu îi apără pe cei
mai slabi);
Profesoara Delcati (profesoara fratelui său);
Coretti ( un băiat foarte muncitor, care își face timp să învețe în timp ce-și
ajută tatăl cu vânzarea lemnelor și are grijă de mama sa bolnavă);
Directorul și dragostea pe care acesta o poartă elevilor săi, dar și despre
tragica soartă a fiului acestuia.
Derrosi si admirația pe care i-o poartă fiindcă este primul din clasă.
Printre ultimele fragmente ale povestirii din luna noiembrie se numără una
dintre cele mai emoționante consemnări, și anume povestea micului cercetaș
lombard, care sfârșește tragic, ajutând soldații care luptă pentru țara sa.
Focalizarea și Universul Narativ
Perspectiva narativă este subiectivă, relatarea întâmplărilor se face la persoana I, de
către un narator subiectiv, implicat afectiv.
Principalul mod de expunere este narațiunea, care se îmbină cu dialogul și descrierea.
Reperele spațio-temporale sunt bine definite:
La începutl fiecărei povestiri lunare este scrisă luna în care Enrico a consemnat
întâmplările, iar fiecare întâmplare relatată are specificată ziua în care s-a petrecut.
Întâmplările relatate se petrec în mare parte la școală.
 Joculeț
Roata cu replici

Link: https://wordwall.net/ro/resource/13695690/roata-cu-replici
 Bibliografie
1. Creangă, I.(n.d). Povești, Povestiri, Amintiri. Editura Regis: București.
2. Kupdf, Domnu Trandafir. Citit la: https://kupdf.net/download/domnu-
trandafir-mihail-sadoveanupdf_59d5ddb908bbc5ff73686f1e_pdf. Accesat
la data: 31.03.2021
3. Vdocuments, Puiul. Citit la: https://vdocuments.site/al-bratescu-voinesti-
puiul-nicusor-562d111c5e626.html. Accesat la data: 31.03.2021
 Mulțumim!
Realizat de:
Richea Ancuța-Mariana
Solomon Crsitina
Șerban Cătălina-Elena
Ursache Adina
Ușurelu Mădălina
Venghiac Diana-Andreea