PROIECT DE LECŢIE

Data: 26 noiembrie 2018

ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR.1 ȚICLENI
Profesor: Pușcaș Claudia
Disciplina: Limba şi literatura română
Clasa: a VIII-a B
Subiectul lecţiei: ”Miorița” – operă populară
Tipul lecţiei: de predare/asimilare de noi cunoștințe
Durata: 50 min.

COMPETENŢE GENERALE, SOCIALE ŞI CIVICE :

2. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea de mesaje orale în
situaţii de comunicare monologată şi dialogată

3. Receptarea mesajului scris, din texte literare şi nonliterare, în scopuri diverse.

COMPETENŢE SPECIFICE :
1.4. sesizarea abaterilor de la normele limbii literare într-un mesaj ascultat;
1.5. aplicarea principiilor ascultării active în manifestarea unui comportament;
3.1. citirea unei varietăți de texte literare sau nonliterare, demonstrând înțelegerea
sensului acestora;

COMPETENȚE DERIVATE - OBIECTIVE OPERAŢIONALE:

A. Cognitive: La sfârşitul activităţii, elevii vor fi c,apabili:

O1: să asculte cu atenție textul;
O2: să identifice cuvintele necunoscute din text și să formuleze, oral, enunțuri cu
acestea, după aflarea înțelesului ;
O3: să prezinte oral conținutul textului;
O4: să identifice trăsăturile operei populare, prin raportare la textul dat;
O5: să își exprime gândurile și sentimentele prilejuite de lectura operei;
B. Afective:
O1: să participe cu interes la lecție.
STRATEGIA DIDACTICĂ:
a) Metode şi procedee: conversația, expunerea, Ice breaking, exercițiul, explicația,
conversația euristică, jocul didactic , explozia stelară, scheletul de recenzie;
b) Mijloace de învăţământ: fișe, caiete, instrumente de scris, videoproiector, tablă
interactive, laptop, flipchart.
c) Forme de organizare: frontală, individuală;

RESURSE :
BIBLIOGRAFICE
a) metodice:
- Vistian Goia, Didactica limbii şi literaturii române pentru gimnaziu şi liceu, Editura
Dacia, Cluj-Napoca, 2002.
b) didactice:
- Iancu, Marin, Limba română, manual pentru clasa a VIII-a, Bucureşti, Editura
Corint , 2008;
c) oficiale:
- M.E.C.T.S., Programe şcolare. Limba şi literatura română clasele a V-a – a VIII-
a, Bucureşti, 2009.
TEMPORALE
- 50 minute
UMANE
- 23 de elevi
- clasă de nivel mediu
 DESFĂȘURAREA LECȚIEI

1. Moment organizatoric
Organizarea clasei și asigurarea climatului necesar desfășurării activității.
2. Verificarea cunoștințelor însușite anterior
Verific tema pentru acasă.
Verific asimilarea noțiunilor predate în ora trecută.
3. Captarea atenției
Ii rog pe elevi să vizionăm împreună o prezentare PPT și le solicit să îmi spună
dacă recunosc locul prezentat în imagini (prezentarea este formată din imagini ce surprind
”cimitirul vesel” de la Săpânța, județul Maramureș, alcătuit din troițe viu colorate, pe care
sunt gravate versuri pline de umor, reprezentând o scurtă povestire a vieții celui înhumat în
locul respectiv)
Dirijez discuția astfel încât elevii să descopere ideea că trecerea în neființă este
privită de poporul român în ipostaze inedite, uneori chiar cu umor, după cum o dovedește și
existența cimitirului de la Săpânța.
Le spun că că astăzi vom începe să studiem o astfel de operă literară – balada
populară ”Miorița- remarcabilă prin simplitatea formei, profunzimea trăirilor dar, mai ales,
prin viziunea asupra morții.
4. Enunțarea temei și a obiectivelor activității
Scriu pe tablă titlul lecției și enumăr obiectivele operaționale.
5. Dirijarea învățării
Înainte de a citi textul, le voi oferi câteva informații despre această operă
literară, pe care elevii le vor nota pe caiete. De asemenea, prin întrebări dirijate, voi determina
elevii să-și reamintească cele patru trăsături fundamentale ale operelor populare (caracterul
anonim, caracterul oral, cel colectiv și cel sincretic).
Balada Mioriţa a fost descoperită în Munții Vrancei de Alecu Russo, iar Vasile
Alecsandri i-a dat forma pe care o cunoaștem astăzi. A fost publicată pentru prima dată în
1850, în nr. 3 al revistei Bucovina, fiind inclusă apoi în culegerea Poezii poporale. Balade
(cântice bătrânești), adunate și îndreptate de V. Alecsandri (1852).
Există peste 1000 de variante ale baladei, iar motivul comun tuturor este cel al testamentului
ciobanului.
Geneza Mioriţei se pierde în negura timpului. Se consideră că la originea acesteia ar
sta mai multe ipoteze: 1. Un fapt real petrecut între păstori pornit de la rivalitatea economică
dintre ei; 2. Un cântec liric ciobănesc; 3. Un bocet. Cea mai plauzibilă pare a fi cea de a
doua, având în vedere lirismul pronunțat al textului.
Urmează cotactul efectiv cu textul , realizat mai întâi prin ascultarea textului în
interpretarea inegalabilă a lui Tudor Gheorghe.
După această audiție, le voi cere elevilor să completăm împreună ”Copăcelul
sentimentelor”, în care ei vor nota trăirile, emoțiile, sentimentele pe care le-au avut pe
parcursul lecturii și vor încerca să argumenteze , oral, de ce au ales aceste sentimente.
 Apoi le voi adresa o serie de întrebări ce vor viza verificarea modului în care au
înțeles textul, folosind explozia stelară:

CINE participă la acțiune?

CUM se termină complotul celor

doi? UNDE și CÂND se petrec faptele?

DE CE doresc acest lucru? CE vor baciul ungurean și cel vrâncean?

În continuare, vom urmări particularitățile la nivel lexical, morfologic și

sintactic specifice limbii populare.

1. Forme 2. Derivate 3. Cuvinte 4. Verbe la 5. Forme 6. Inversiuni 7.

populare ale diminutivale vechi viitorul pronominale Interogații
cuvintelor (arhaisme) popular la dativul etic Și
exclamații

6. Evaluarea cunoștințelor
Se realizează pe tot parcursul desfășurării activității, prin aprecieri referitoare
la răspunsurile elevilor. De asemenea, la sfârșitul activității, le voi solicita elevilor ca, timp de
cinci minute, să completeze o fișă de evaluare cu itemi ce vizează determinarea măsurii în
care și-au însușit noțiunile transmise.

7. Tema și aprecierea
Se fac aprecieri referitoare la răspunsurile elevilor.
Se anunță tema pentru acasă.
 ” MIORIȚA” – FIȘĂ DE LUCRU

1. Completeză ”copăcelul sentimentelor” de mai jos cu acele trăiri (sentimente) pe

care le-ai simțit pe parcursul ascultării operei literare ”Miorița”.

2. Dovedește că ai înțeles succesiunea întâmplărilor care alcătuiesc subiectul operei,

răspunzând următoarelor întrebări:

CINE participă la acțiune?

CUM se termină complotul celor

doi? UNDE și CÂND se petrec faptele?

DE CE doresc acest lucru? CE vor baciul ungurean și cel vrâncean?

 3. ”Miorița” aparține literaturii populare. Identificați în text particularități ale
lexicului
și la nivel morfologic sau sintactic specifice limbii populare:

1. Forme 2. Derivate 3. Cuvinte 4. Verbe la 5. Forme 6. Inversiuni 7.

populare ale diminutivale vechi viitorul pronominale Interogații
cuvintelor (arhaisme) popular la dativul etic Și
exclamații
 1. Rezumă, într-o propoziție sau o frază, despre ce este vorba în opera literară
”Miorița”.

.......................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................

2. Alege o ”culoare sentimentală” a textului. Motivează-ți alegerea.

.......................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................

3. Găsește un simbol (grafic) pentru textul lecturat.