Proiect didactic

Data: ___________________
Profesor: Olaru Lilian
Instituția: Gimnaziul Tîrgul-Vertiujeni, filială a Gimnaziului Vertiujeni
Clasa: a V-a
Disciplina: limba și literatura română
Unitatea I: Patria și limba română
Subiectul lecției: Lecția 2 Limba română, limba maternă
Tipul lecții: de asimilare de noi cunoștințe
Timp: 45 minute

Unități de competențe:

3.2. Identificarea componentelor de structură a textului literar și nonliterar.

3.3. Formularea ghidată a mesajului textului literar
3.4. Exprimarea propriilor stări postlectorale.
3.6. Identificarea valorilor literar-artistice ale textului pe parcursul lecturii.
3.7. Recunoașterea figurilor de stil în limita unităților de conținut

Obiective operaționale :
O1- Să definească noțiunea Limba română
O2- Să lectureze expresiv textul liric
O3- Să creeze un mesaj
O4- Să întocmească un plan de acțiuni

Strategii didactice: Puzzle, descoperirea, explicația, lucrul cu textul, învătarea prin

descoperire, ciorchine.
Materiale didactice: Textu cu poezia, anexele, portretul

Demersul didactic

Evocare
Anunțarea subiectului lecției.
Lectura poeziei ,, Limba maternă de D. Matcovschi. Elevii vor asculta atent.

Limba materna ca floarea eterna

de busuioc si de dor.
Dor de tarane, de doine batrane,
de freamatul codrilor.
Ea ne aduna cu soare si luna,
cu viitor si trecut:
frunza de laur batuta in aur
 de-un mester necunoscut.
Vine din vreme si urca-n poeme
langa balada si rost.
In mit, in tara paste-o mioara
Frate ciobanul mi-a fost.
Vine din soarte pasind peste moarte
cu bucurii si dureri.
In cer, departe, Luceafarul arde,
astazi mai tanar ca ieri.
Limba de paine, de neam ce ramane,
casa cu masa in prag.
Canta si plange cand roua o frange
ramura verde de fag.
Limba de pace, de suflet ce tace
neinfricat si imens
Creste Pamanatul si umple cuvantul
cu adevar si cu sens.

Vă provoc ! Să-mi spune-ți :

Ce-am văzut ? Am văzut florile de busuioc, codrii verzi și frunza de laur.
Ce-am auzit ? Am auzit freamătul codrilor și cuvintele materne.
Ce-am simțit ? Am simțit dragostea față de limba maternă și dorul de doine.

Realizarea sensului
Dragi elevi cu ce putem asemăna limba română?
- -Floare eternă;
- -Grâul/Spicul neamului;
- Izvor tămăduitor;
- Mărgăritarul;
- Codrul verde;
- Câmpia înflorită;
- Iarba fragedă;
- Răsăritul soarelui;
- Altarul nemuririi
- Sărutul matern etc.

Cu ajutorul baghetei magice să scrim cum este Limba română?

- Armonioasă
- Magică
- Profundă
- Divină
- Duioasă
Jocul figurilor de stil. Să scriem:
Comparații
Limbă dulce ca ... ( un substantiv); ca un fagure de miere
Limbă ... (adjectiv) aidoma ... (un substantiv); sfântă ... icoanei
Limbă ... ca lacrima ... pură, mamei
Personificări
Limba ... ( verb, o însușire omenească)...Limba ne-adună/ Limba ne-alină durerea/ limba ne
mângâie
Epitete
Limbă ... (adjectiv) Limbă eternă, limbă sfântă, limbă duioasă.

Reflecție:
Dragi elevi, de ce iubim limba română?

1. Iubesc limba română, deoarece e graiul și îmbrățișarea maternă.

2. Iubesc limba română, fiindcă e leagănul copilăriei mele, e taina de dor.
3. Iubesc limba română, pentru că e dulcele grai în care am spus prima oară cuvântul ,,mamă”.

Vă provoc! să împărtășiți din plăcerea lecturilor și să scrieți pe caiete titluri de texte despre limba
maternă.

Plăcerea lecturii
,,În limba ta” de Gr. Vieru, ,,Limba noastră cea română” Gr. Vieru, ,, Limba noastră” Al.
Mateevici, ,,Frumoasă-i limba noastră” Gr. Vieru, ,, Limba maternă” D. Matcovschi

Să rtealizăm un diamant al limbii române pentru ai da și mai mare strălucire acesteia.

Diamantul-Limba română. Cvintetul
1. Un substantiv
2. Două adjective potrivite (frumoasă, eternă)
3. Trei verbe( ne-adună, ne-alină, ne cântă)
4. O propoziție din patru cuvinte(Dulce grai se aude mereu)
5. Un cuvânt ce formulează o concluzie(Patrie)

Vă provoc! Să scrie-ți un mesaj adresat limbii române cu următoarea formulă de adresare

,, Dragă graiule”

Mesaj Limbii române!

Dragă graiule,

Îți mulțumesc pentru că exiști, că ne adăpostești pe fiecare sub aripa-ți ocrotitoare. Ești izvorul ce
susură neîncetat, ești grâul și taina de dor a neamului meu. De aceea, iubite graiule, pentru a-mi
potoli setea, vin umil, în fața izvorului tău.
Cu dor etern, un vorbitor al graiului românesc.

Vă provoc! ,, Limba-i maica noastră sfântă. Noi suntem copii ei.” Gr. Vieru
Să întocmiți un plan de acțiuni cu tema:
Eu, vorbitorul limbii române, azi și mâine...
Ce fac eu, eu vorbitor al limbii române, pentru ai cultiva valorile?

Plan de acțiuni:
1. Să vorbesc corect și să respect regulile de ortografie și ortoepie a limbii române.
2. Să fiu un cetățean activ în promovarea limbii culte;
3. Să urmăresc emisiuni televizate și radio de promovare a limbii și culturii române;
4. Să cunosc sensuri noi nale cuvintelor;
 5. Să citesc mult și să descopăr tainele cărților în limba română;
6. Să-mi fac o agendă de lectură;
7. Să mă implic activ, în concursuri de promovare a limbii române.

Extindere
Vă îndemn să vorbim corect românește. Ne vedem la ora următoare.

Limba maternă de D. Matcovschi

Limba maternă ca floarea eternă

de busuioc și de dor.
Dor de țărâne, de doine bătrâne,
de freamătul codrilor.
Ea ne adună cu soare și lună,
cu viitor și trecut:
frunză de laur bătută în aur
de-un meșter necunoscut.
Vine din vreme și urcă-n poeme
lângă baladă și rost.
În mit, în țară paște-o mioară
Frate ciobanul mi-a fost.
Vine din soarte pășind peste moarte
cu bucurii și dureri.
În cer, departe, Luceafarul arde,
astăzi mai tânăr ca ieri.
Limbă de pâine, de neam ce rămâne,
casa cu masa în prag.
Cântă și plânge când roua o frânge
ramura verde de fag.
Limbă de pace, de suflet ce tace
neînfricat și imens
Crește Pământul și umple cuvântul
cu adevăr și cu sens.
 Limba maternă de D. Matcovschi

Limba maternă ca floarea eternă

de busuioc și de dor.
Dor de țărâne, de doine bătrâne,
de freamătul codrilor.
Ea ne adună cu soare și lună,
cu viitor și trecut:
frunză de laur bătută în aur
de-un meșter necunoscut.
Vine din vreme și urcă-n poeme
lângă baladă și rost.
În mit, în țară paște-o mioară
Frate ciobanul mi-a fost.
Vine din soarte pășind peste moarte
cu bucurii și dureri.
În cer, departe, Luceafarul arde,
astăzi mai tânăr ca ieri.
Limbă de pâine, de neam ce rămâne,
casa cu masa în prag.
Cântă și plânge când roua o frânge
ramura verde de fag.
Limbă de pace, de suflet ce tace
neînfricat și imens
Crește Pământul și umple cuvântul
cu adevăr și cu sens.