Tradițiile lunii MARTIE-cele mai frumoase obiceiuri la început de primavera

Prof. înv. preș. Brașoveanu Elena – Liliana

Liceul Tehnologic Todireni, Botoșani

Denumirea lunii martie provine din latinescul „martius”, numele zeului Marte (Mars în
latină), fiul lui Jupiter și al Junonei. Este una dintre cele trei divinități protectoare ale Romei
(alături de Jupiter și Quirinus), potrivit site-ului traditii.ro.
1 Martie – Mărțișorul
Numele oficial al lunii martie a influenţat, în ultimele decenii, generalizarea denumirii
sărbătorii care cade la 1 Martie, Mărţişor, în defavoarea altor denumiri mai vechi, cum ar fi
Dochia. Tot ”mărţişor” se numeşte şi cadoul făcut de 1 martie, arată Ion Ghinoiu în lucrarea sa
”Sărbători şi obiceiuri româneşti” (Editura Elion, 2002).
În zilele noastre, mărţişorul, făcut din două fire răsucite – unul alb şi celălalt roşu – şi de
care, de cele mai multe ori, se prinde un mic obiect artizanal, este făcut cadou doamnelor şi
domnişoarelor în ziua de 1 martie. În trecut, de şnurul împletit se agăţa doar o monedă de aur,
argint sau din alt metal.
După unele informaţii etnografice, în vechime şnurul se împletea din lână albă şi neagră şi
nu era împodobit cu monede sau alte obiecte artizanale. Astfel, pe vremea dacilor, şnurul era
alcătuit dintr-un fir alb şi unul negru.
Potrivit unei vechi legende, Dochia a împletit o funie din aţă albă şi neagră, pentru a putea,
astfel, să ţină socoteala zilelor şi a nopţilor şi să ştie când vine vremea să coboare cu oile la păscut.
Albul reprezenta zilele, iar negrul, nopţile. Pedepsind-o, însă, pe nora sa, a trimis-o la râul îngheţat
să spele un ghem de lână neagră, până ce aceasta se va albi. Din cauza frigului, bietei femei i-au
sângerat degetele, iar lâna s-a colorat în roşu.
 Mărțișor – Ce simbolizează firele alb și roșu
Firele alb şi roşu care alcătuiesc mărţişorul simbolizează astfel sângele şi sacrificiul. Se
mai spune că mărţişoarele sunt purtătoare de noroc şi de fericire, roşul semnificând iarna, iar albul
– primăvara. Potrivit unei alte interpretari, culoarea roşie, dată de foc, sânge şi soare, simboliza
viaţa, deci femeia, iar culoarea albă, conferită de limpezimea apelor, era specifică înţelepciunii
bărbatului.
Şnurul alb-roşu reprezintă unitatea contrariilor: vară-iarnă, căldură-frig, fertilitate-
sterilitate, lumină-întuneric. În trecut, acesta se purta până când primăvara arăta semne clare de
biruinţă: se auzea cucul cântând, înfloreau cireşii, veneau berzele sau rândunelele.
Mărţişorul era pus atunci pe crengile pomilor înfloriţi sau era aruncat în direcţia de unde
veneau păsările călătoare, rostindu-se: „Ia-mi negretele şi dă-mi albetele”, potrivit site-ului
www.crestinortodox.ro.
Potrivit cercetărilor arheologice efectuate pe teritoriul ţării noastre, au fost descoperite
amulete asemănătoare mărţişorului, datând de circa 8.000 de ani. Acestea erau reprezentate de
pietricele perforate, în culorile alb şi roşu, purtate la gât sub formă de coliere, notează site-ul
www.enciclopedia-dacica.ro.
De şnurul mărţişorului se atârnă în zilele noastre un mic obiect artizanal, simbolizând, de
regulă, norocul: un trifoi cu patru foi, o potcoavă, un coşar sau o inimă. Mărţişorul este purtat pe
haină, la vedere, sau legat la mână, timp de câteva zile, începând cu 1 martie.
Zilele Babei Dochia ( Babele)
Perioada 1-9 martie este cunoscută în popor sub denumirea de “Zilele Babei Dochia” sau
“Zilele Babelor” și este legată de venirea primăverii și Mărţişor. În această perioadă, fiecare femeie
poate să îşi aleagă o zi, adică o “babă”, iar în funcţie de vreme, va afla cum va fi anul respectiv
pentru ea. Apoi vin Moșii, când bărbaţii pot să îşi aleagă câte o zi.
Primăvara începe cu Baba Dochia şi zilele ei, cunoscute drept ”Zilele babei” (primele 9
sau 12 zile ale lunii martie). Zilele babei corespund cu zilele de urcuş ale Babei Dochia cu oile la
munte, urcuş dedicat morţii şi renaşterii sezoniere a zeiţei agrare şi a timpului calendaristic, în
preajma echinocţiului de primăvară.
La români, simbolul mărţişorului este corelat şi cu Baba Dochia, după unele tradiţii, firul
Mărţişorului fiind tors de aceasta în timp ce urca cu oile la munte, potrivit site-ului
www.crestinortodox.ro.
Etnografii spun că mitul „babelor” este unul din cele mai importante mituri româneşti, cel
al Babei Dochia. Există credinţa că Baba Dochia şi-a luat numele de la Sfânta Muceniţă Evdochia,
sărbătorită de biserică pe 1 martie. Astfel, bătrâna reprezintă de fapt sezonul rece, care este pe
sfârşite şi nu renunţă prea uşor în faţa primăverii, de unde şi cele 9 zile de instabilitate
meteorologică.
Legenda Babei Dochia
Potrivit legendelor, Baba Dochia avea o noră pe care o năpăstuia de câte ori putea. La un
moment dat, pe 1 martie, a trimis-o să spele lâna – să o transforme din neagră în albă. Nora a fost
ajutată de un înger, care i-a dat o floare albă şi care i-a spus să spele lâna cu ea. După ce Baba
Dochia îşi vede nora cu o floare în mână, a decis să plece cu oile la munte, fiind convinsă că a
venit primăvara.
Baba Dochia îşi punea nouă cojoace de blană şi urcă cu oile pe munte. Acolo este fie prea
cald, fie prea frig, aşa că ea se dezbracă pe rând de cojoace. Când rămâne fără ele, însă, vine gerul
şi o îngheaţă. Dumnezeu o transformă atunci în stâncă, împreună cu oile, să rămână amintire, mai
spun tradiţiile româneşti. Acestea ar fi “Babele” din Munţii Bucegi.
În zonele din Ardeal, femeile nu trebuie să lucreze cu fusul cât timp durează „Babele”
pentru a nu atrage asupra lor mânia și blestemele Babei Dochia.
8 Martie – Ziua femeii
Ziua Femeii se sărbătoreşte pe 8 Martie și este o zi în care femeile sunt recunoscute pentru
realizările lor. În România, Ziua Mamei a fost declarată sărbătoare publică începând din 2010 şi
este sărbătorită în prima duminică a lunii mai.
9 martie, sărbătoarea mucenicilor – Moșii de Primăvară
Una dintre cele mai populare sărbători ale primăverii, înainte de Paşti, este Sărbătoarea
Mucenicilor. Tradiția spune că, după Babe, urmează nouă zile calde, Zilele Moșilor, mai blânzi
decât Babele, iar acestea durează până în data de 17 martie.
20 martie – Echinocțiul de primăvară
Echinocțiul, numit și echinox, este momentul când ziua și noaptea sunt egale în orice loc
de pe Pământ. Tradițional, momentul Echinocțiului este un moment de armonie și echilibru, în
care ziua și noaptea sunt într-o perfectă balanță.
Echinocțiul are loc de două ori pe an: primul, în jurul datei de 21 martie, reprezentând
echinocțiul de primăvară în emisfera nordică și echinocțiul de toamnă în cea sudică; al doilea, în
jurul datei de 23 septembrie, reprezentând echinocțiul de primăvară în emisfera sudică și
echinocțiul de toamnă în emisfera nordică.
20 martie – Ziua Fericirii
21 martie – Ziua Pădurilor
22 martie – Ziua Mondială a Apei
25 martie, Buna Vestire