Proiect “Măsuri pentru reducerea numărului de copii și tineri plasați în

instituții prin furnizarea de servicii sociale la nivelul comunității în

comuna Todireni, județul Botoșani”, Cod SMIS 130470
Proiect co-finanțat din Fondul Social European prin Programul
Operațional Capital Uman 2014-2020

Activitatea 4.2 Masuri de acompaniere a copiilor expusi riscului separarii

de familie
Traditii si obiceiuri ale romilor
Un popor se deosebeşte de altul prin tradiţiile sale care-i caracterizează modul de a trăi şi gândi.
Acestea reprezintă emblema şi mândria lui. Chiar dacă evoluţia societăţii influenţează aceste tradiţii,
le schimbă, ele rămân în mentalul colectiv al neamului ca marcă de valoare, de recunoaştere, de
identificare.
 • Nimeni nu are voie să se atingă de vasul în care se spăla pe faţă
Sa enumeram cateva capul familiei. În familiile de ursari, de exemplu, cea mai importantă
persoană este tatăl, considerat ca aducătorul de noroc pentru toată
familia. Vasul în care se spală acesta pe faţă şi pe cap nu poate fi
dintre traditiile folosit de niciun membru al familiei.
• Lăutarii nu-şi împrumutau instrumentele, pentru că se credea că-şi
importante ale pierd norocul dacă o fac.
• Fetele erau învăţate de către mamele lor să spele haine, să
gătească şi să aibă grijă de casă încă de la 6-7 ani, asta pentru că
poporului rom pe la 13-14 ani acestea deja se măritau.
• Tinerele însărcinate trebuia să-şi acopere burta cu braţele le vederea socrului;
• Femeia măritată trebuie să poarte batic pe cap, acesta fiind un semn de respect pe care
femeia îl aduce bărbatului său;
• Înainte de nuntă, fetelor le este testată virginitatea. Acest lucru se întâmplă cu o
săptămână sau două înainte de nuntă, în casa naşului;
• Romii sărbătoresc Rusaliile preţ de 9 zile, timp în care nu se spală pe faţă şi poartă
aceleaşi haine;
• La gabori, la naşterea copilului, în trecut se făcea un foc în faţa cortului sau a casei, pentru
a-l feri pe cel mic de „zânele rele”. Acest foc era întreţinut până când copilul era botezat,
adică preţ de câteva săptămâni bune;
 Despre portul romilor
Portul romilor Bărbaţii din neamul Gaborilor, de exemplu, poartă o pălărie din fetru de bună calitate, cu boruri mari,
largi. „Este podoaba cea mai de preţ a bărbatului, alături de mustaţă, ca element definitoriu de asumare etnică”.

Pantalonul din stofă neagră, terminat cu manşetă, având un croi larg, comod, acoperă piciorul în întregime. Ciorapii
albi şi pantofii negri, cu şiret încheie vestimentaţia bărbatului.

Femeia romă poartă batic din mătase naturală sau caşmir, bogat colorat şi cu imprimeuri florale în timp ce fetele
nemăritate îşi împletesc părul în cosiţe ce se termină cu câte o fundă imensă, de culoare roşie.

Accesoriile sunt lanţul de aur cu medalion, inelele şi ghiulurile masive din aur şi lanţişorul cu ceas din argint sau aur.
Bătrânii poartă baston”, ne mai spune acesta. Matei Puia, un rom din neamul Gaborilor, ne spune că pălăria pe care
o poartă se comandă tocmai din Budapesta şi costă 150 de Euro. Femeia romă măritată poartă batic.
Despre portul romilor
• Bluza este de diferite forme, culori, croiuri specifice
zonei de grupării din care fata face parte, din
material de mătase naturală, foarte largă, încreţită
şi dantelată, lăsată peste fusta largă.
• Fusta, cea mai interesantă piesă din garderoba
femeilor rome Fusta este plisată şi cusută pe o
bentiţă se înfăşoară în jurul corpului. Fusta conţine
şi până la 511 pliseuri (!) „în aşa fel aşezate încât să
fie 5 pliseuri de la stânga spre dreapta, apoi un şanţ
şi 5 pliseuri de la dreapta spre stânga.
 Traditiile unei nunti
in poporul rom

• Nunta romilor este foarte diferită de cea a românilor.

Nunta țigănească este încărcată de tradiție și o cultură
aparte. Este mult mai veselă și colorată decât la români.
Pentru un asfel de eveniment, femeile poartă haine foarte
colorate și bijuterii din aur.
• În ziua nunții, nașa îi pune voalul miresei, iar nașul
bărbierește mirele. Cam același lucru se întâmplă și în
cazul românilor. După începerea petrecerii, seara, mireasa
și cavalerul de onoare încep strângerea darului. Cei
prezenți la eveniment pun pe o turtă de pâine, banii pe
care îi oferă mirilor. În urmă cu mai mulți ani, o astfel de
nuntă era fără dar.
 Traditiile unei
inmormantari in
poporul rom
• În cazul înmormântărilor, oamenii dau dovadă de solidaritate. În semn de respect, bărbații nu își tund
barba timp de șase săptămâni. După această perioadă se face prima pomenire a mortului.
• Trupul neînsufleţit se aşează în cea mai bună încăpere din casă. În camera nu trebuie să existe oglinzi,
iar dacă sunt, acestea trebuie să fie acoperile. Tradiția spune că dacă mortul se vede în oglindă, un alt
membru al familiei va muri. Atuncă când preotul a organizat slujba de înmormântare, membrii familiei
ies cu spatele din casă, pentru ca răul să nu se întoarcă, ci să părăsească locuința cu mortul.
• Înmormântarea țiganilor la Baltic, în Rusia șiTriburile scandinave durează 2-3 zile, însoțite de "cântece
și dansuri". Astfel de practici neobișnuite sunt explicate de credințele romilor: se crede că odată cu
moartea trupului fizic, o persoană devine liberă de toate problemele și necazurile lumești, se mută într-
o lume mai bună lipsită de suferință
Titlul proiectului: “Măsuri pentru reducerea numărului de copii și tineri plasați în
instituții prin furnizarea de servicii sociale la nivelul comunității în comuna Todireni,
județul Botoșani”, Cod SMIS 130470

Editorul materialului: Comuna Todireni

Data publicării: August 2021

Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capital
Uman 2014-2020

Conținutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziția oficială a Uniunii

Europene sau a Guvernului României