REGNUL PLANTE

-regnul Plante cuprinde un nr. De peste 280 000 de specii, in medii acvatice si terestre. - sunt organisme eucariote , pluricelulare , fotoautotrofe cu celule protejate de peretele celular. - sunt caracterizate prin lipsa mobilitatii, fiind fixate de substrat, prin structuri ca rizozi sau radacini , au un mod de viata sedentar. - miscarea plantelor se realizeaza prin crestere Clasificarea are drept criteriu diferentierea tesuturilor conducatoare si a organelor vegetative : Plantele se divid in 2 categorii : plante avasculare si vasculare. - Plantele avasculare sunt algele pluricelulare si briatele. Algele pluricelulare sunt organisme acvatice fotoautotrofe. Corpul lor se numeste tal. Dupa tipul pigmentilor asimilatori, se deosebesc 4 grupe majore de alge : 1. Algele verzi (Filum Chlorophyta).aproximativ 7 000 de specii, 2. Algele rosii (Filum Rhodophyta). Circa 4 000 de specii, 3. Algele brune marine (Filum Phaeophyta). Cuprinde 1 500 de specii. 4. Algele aurii (Filum Bryophyta). Cuprinde 25 000 de specii care provin din primele plante adaptate la mediul terestru. Reprezentantii acestui grup sunt considerati amfibienii plantelor deoarece traiesc pe uscat, dar au nevoie de apa pentru reproducere. Briofitele sunt eucariote fotoautotrofe, pluricelulare, singurele talofite incluse in regnul plante. Lipsa tesuturilor vasculare a dat numele grupului briofitelor de plante avasculare. Talul lor este diferentiat in : rizoid , tulpinita si frunzisoare, iar pe aceasta structura se formeaza organele de reproducere si cele de formare a sporilor. Se inmultesc asexuat si sexuat , iar gametii(flagelatii) sunt dependenti de apa. Inmultirea asexuata se produce prin fragmentare si propagule, iar cea sexuata , prin sporii produsi in organele reproducatoare pluricelulare. Clasificarea Brifiotelor : cuprinde 3 grupe , hepaticatae, antocerotatae, briatae(muschii propriu-zisi). Importanta Briofitelor au diferite functii ecologice: Descompunatori ai organismelor moarte, Impiedica eroziunea solului, mentin umiditatea solului, Sunt buni indicatori pentru schimbarile intervenite in ecosisteme, Constituie hrana pentru unele animale, si adaposturi pentru insecte. - Plantele Vasculare in acest grup sunt reunite plantele superioare, care sunt caracterizate prin diferentierea tesuturilor conductoare si a organelor vegetative. In grupa plantelor vasculare sunt incluse 2 Filumuri : - Pteridofita cuprinde ferigile care formeaza grupa primelor plante vasculare aparute pe pamant. Ferigile se gasesc in padurile tropicale , dar si in regiunile de deal si munte, in paduri in locuri umede si umbroase. Caractere generale cormul ferigii este format din radacini adventive, tulpini de tip rizom subteran si Frunze mari dublu penat-compuse numite fronde. Nu formeaza flori si nici seminte. Reproducerea este asexuata prin sporii produsi de sporangi, iar reproducerea sexuata, se realizeaza prin gameti sexuati diferentiati in gametofit. Clasificare : Filum Pteridofita cuprinde 3 clase: licopodiatae, echisetatae, filicatae. Importanta Pteridofitelor cele fosile, au format carbunii superiori, Cele actuale sunt utilizate in diverse domenii,floricultura, Rizomul unor ferigi este folosit la combaterea viermilor intestinali, oprirea hemoragiilor, sau ca expectorant. - Filum Spermathophyta sunt plante vasculare , cu seminte, adaptate mediului terestru. Sunt caracterizate prin : tesuturile vasculare care au o structura complexa si sunt prezente in toate organelle plantei. Reproducerea sexuata este independent de apa deoarece gametii masculine nu inoata. Diferentiaza spori sexuati diferiti: microspori(masc.) si macrospori(fem.) dupa fecundare macrosporii raman pe sporofit si se transforma in samanta. Acest filum contine doua mari subfilumururi: gymnospermatophita, angiospermatofita.

Subfilum gymnospermatofita sau rasinoase,conifere - cuprinde spermatofite cu seminte neinchise in fruct. In structura vaselor conducatoare lemnoase sunt prezente traheidele, florile sunt organizate in conuri si sunt unisexuate. Lemnul lor este larg utilizat in constructii, in industria celulozei si hirtiei, mugurii de conifer sunt utilizati in medicina. Polenizarea este realizata cu ajutorul vantului. (bradul, molidul)

Subfilumul angiospermatofita populeaza toate zonele globului. Sunt plante vasculare contin tesuturi vasculare lemnoase compuse din trahei. Se reproduce sexuat, organelle de repro. Sunt: floarea fructul si samanta. Florile au ovulele inchise in ovar. Dupa fecundatie ovulul se transforma in samanta, care va fi inchisa in fructul format in ovar. Importanta mentinerea echilibrului biosferei, fabricarea de medicamente, sursa de hrana pentru om si animale, din in , bumbac, canepa, se fac diverse tesaturi, lemnul ciresului, nucului ,stejarului, este folosit in constructii, etc.

REGNUL PLANTAE Regnul Plantae este un imens grup de vie uitoare care posed carcteristici proprii. To i indivizii care fac parte din acest regn, sunt cunoscu i sub titulatura de plante. Caracterele generale ale plantelor Plantele posed urm toarele caractere: - sunt organisme pluricelulare, - au n celula lor o vacuol central mare, - prezint organite celulare specifice (cloropla ti citoplasmatici), - au capacitatea de a realiza fotosinteza, - au p r i subterane sau adncite n alt tip de substrat prin care i asigur nutri ia, - prezint organe de nmul ire sexuat . Principalele diferen e dintre celula vegetal i celula animal

De i se constat o unitate de structur i de func ionare a celulei la toate vie uitoarele, exist unele particularit i specifice doar celulelor vegetale. Principalele deosebiri structurale constau n: - prezen a unui perete celulozic cu rol scheletic, care se suprapune membranei plasmatice, - existen a unor organite cu rol n asimila ie, numite plastide (cloroplaste, feoplaste, rodoplaste), - dezvoltarea foarte pronun at a vacuolei centrale, care influen eaz propriet ile osmotice ale celulei. R spndirea plantelor Plantele prezint o plasticitate ecologic deosebit , ntlnindu-se aproape oriunde pe glob, lipsind doar din zonele arctice i a de erturilor extrem de aride. Aceste organisme, au cunoscut o adapt ri speciale n cursul istoriei lor ndelungate, astfel nct, azi ele pot fi ntlnite chiar i n locurile n care condi iile de mediu se dovedesc a fi deosebit de vitrege. Ele se dezvolt pe sol, n ap sau pe alte plante. Subtaxoni Din punct de vedere taxonomic, regnul Plantae prezint dou mari subdiviziuni: subregnul Thalobionta, care cuprinde organisme vegetale cu tal (talofite) subregnul Cormobionta, care cuprinde organisme vegetale cu corm (cormofite) Grupul plantelor talofite este restrns (majoritatea vegetalelor cu tal apar in regnului Fungi), cuprinznd vegetale ncadrate n clasa Bryophyta (mu chi). Cormofitele sunt mp r ite n dou mari grupuri - ncreng tura Pteridophyta [Pteridofite] (ferigi) - ncreng tura Spermatophyta (plante cu semin e)