Mandra ca sunt

romanca
S TO ICA S O PHIA

TA N A S E S T EFA N IA
. • Sunt mandru c a sunt roman, pentru ca sunt roman! Cred
ca orice roman ar trebui sa simta aceasta mandrie, care
vine din familie, din locuirea pe acest teritoriu, din
matricea geografica, spirituala, c ulturala care se imprima
asupra oric arui roman. Separat de acest “dat genetic” ce
nu are nevoie de explicatii, sunt mandru ca sunt roman
pentru c a Romania a dat lumii foarte multe valori si foarte
multa valoare, de-a lungul timpului. Suntem singura insula
de latinitate in estul Europei, istoria noastra, mai mult
decat a altor natiuni, este plina de eroism si de fapte de
vitejie, romanii sunt inteligenti, unii chiar geniali, oameni
care au sc himbat in bine omenirea in domeniile ingineriei,
medicinei, biologiei, aviatiei, IT-ului, muzicii, sportului etc.
E greu sa faci o lista cuprinzatoare cu toate ac este
domenii in care superioritatea romaneasca a fost
recunoscuta la nivel regional, european si mondial, dar
nimeni nu poate nega aceste lucruri.
Traditii romanesti

• Folcloriștii numesc aceste ceremonii "ritualuri de trecere" denumite astfel de Arnold Van Gennep,
în Riturile de trecere scriere publicată în 1909/1998 - pentru că ele marchează trecerea de la o stare
socială sau biologică la alta. Cum asemenea situații tranzitorii creează întotdeauna incertitutidine,
rolul lor este de a atenua pe cât posibil energiile negative, tensiunile care rezultă din asemenea
schimbări de statut.
• O importantă sursă de informații o reprezintă cărțile lui Simion Florea Marian, un preot ortodox ce a
trăit la sfârșitul secolului al XIX-lea - începutul secolului XX, întitulate Nașterea la români, Nunta la
români, Moartea la români.
• Riturile de trecere comportă trei subsecvențe identificate de același Arnold Van Gennep, și anume
rituri de separație, ce preced nașterea, nunta și înmormântarea, de prag, anume evenimentul ca atare
și de integrare în noul statut sau intervalul ce urmează consumării evenimentului, așa cum ar fi la
naștere intervalul de 40 de zile până la mergerea la biserică a lăuzei etc.
• Tradiția moașei legată de botezul copilului este încă foarte puternică la români.

• În tradiția românilor din Transilvania, Banat și Oltenia, rolul moașei la botez este foarte
important. Ea duce copilul la biserică și spune "duc un păgân și voi aduce un creștin", iar la
întoarcere spune "am dus un păgân și am adus un creștin". Nașii, când iau copilul de la moașă,
pun un ban de argint jos pentru a o plăti.

• În Oltenia, tradiția merge mai departe, pentru că moașa copilului merge apoi în ziua de Sf.
Vasile la casa copilului cu un colac și un ban de argint, cadouri pentru copil și părinți, și cu
colacul pus pe capul copilului îl dă de grindă, urându-i acestuia să crească mare, sănătos și
cuminte. Apoi moașa este așezată la masă și ospătată cu toată cinstea.

.
• Credința în ursitoare, în puterea lor de a croi soarta fiecărui om, a fost și mai este încă răspândită și înrădăcinată în
sânul poporului român, ea fiind moștenită de la romani.

• Sunt trei așa numite zâne care vin în nopțile fără soț (3, 5, 7) din prima săptămână de viață a copilului nou-născut
și-i menesc soarta. Se zice că, în timpurile străvechi, aceste ursitoare erau văzute și auzite cum ursesc de
către moașele care—în acele zile—privegheau nou-născuții și pe mamele acestora și chiar și de părinții copilului.
Din păcate, pentru că moașele au destăinuit acest secret, în zilele noastre ele nu mai au acest dar.

• Legat de ursitoare, în Transilvania există încă tradiția ca moașa care ajută la nașterea copilului, chiar dacă acesta s-a
născut în spital sau maternitate, să-i pună în camera unde el va sta, imediat după ce ajunge acasă, pe o pânză albă
nouă, un "blid" cu făină de grâu cernută, sare, o pâine, un bănuț și un caier de lână. După 3 zile și 3 nopți, dacă
ursitoarele au venit, moașa și părinții copilului vor vedea urma lăsată de ursitoare pe făină.

• În Banat, Moldova și Țara Românească, la 3 zile după nașterea copilului, se întinde o masă mare cu mâncăruri
alese: pâine, o găină, vin și 3 bănuți, așa numita "cină a ursitoarelor", existând credința că ele trebuie să fie bine
ospătate și plătite pentru a fi mulțumite și a ursi o soartă bună copilului. În Bucovina, moașa, cum se îngână ziua cu
noaptea, pune în camera copilului o lumină, pentru a arde toată noaptea, considerându-se că ursitoarele sunt
mulțumite când găsesc această lumină și îi ursesc copilului o soartă mai bună.
.
• .
 • Atunci cand spui „traditie”, te gandesti imediat la un
obicei vechi, care se desfasoara in mod repetat si
care presupune urmarea anumitor procedee sau
ceremonii. In Romania, datinile populare sunt
pastrate cu sfintenie mai ales la sat, unde joaca un
rol important in derularea vietii cotidiene si a
pastrarii identitatii culturale. Acestea reprezinta un
mod stravechi de a celebra momente vesele sau

Obiceiuri
triste din existenta umana, precum si trecerea
timpului si parcurgerea etapelor ciclice ale naturii.

• Tocmai aceasta inspiratie din mediul inconjurator, din

viata plantelor si a animalelor, se regaseste transpusa
in actiunile, dar si in obiectele si vestimentatia
utilizate in infaptuirea ritualurilor traditionale.

romanesti
Costumul popular este una dintre cele mai graitoare
reflexii ale bogatiei universului si imaginarului
romanesc. Detaliile minutioase, materialele naturale
si croielile deosebite transforma hainele traditionale
in adevarate comori culturale.

• Portul popular prezinta caracteristici comune in toate

regiunile din Romania, insa in fiecare zona exista
detalii si ornamente specifice. Traditia costumului
national dateaza din cele mai vechi timpuri, de pe
vremea dacilor si a romanilor, si face parte din
obiceiurile regasite in Peninsula Balcanica. De altfel,
vei observa asemanari intre porturile populare ale
tarilor din aceasta regiune.
.
• .
Mestesuguri romanesti

• Mestesugurile populare romanesti, mostenire pe care ne-au lasat-o strabunii nostri, sunt pe cale
de disparitie. Intr-o epoca caracterizata de consumerism, unde totul e de-a gata, migala lucrului
manual nu trezeste curiozitate. Mesterii populari nu au cui transmite mai departe tainele
meseriei, invatate din tata-n fiu. Cu greu, asociatii sau oameni de bine, care si-au dat seama ca
identitatea unui popor sta in valorile si traditiile sale, incearca sa resusciteze datini uitate.
Asadar, va invitam la o incursiune in ceea ce priveste vechile mestesuguri traditionale.
.
• .
De ce ar trebui sa ne mandrim ca
sntem romani?
• Scriem despre antreprenori in fiecare zi. Uneori, ei par sa fie super-eroi. De exemplu, cand toate
revolutiile fiscale si legislative par sa declanseze un razboi intre mediul politic si cel de afaceri.
Sau cand presiunile pun la grea incercare rabdarea, energia si resursele financiare. Cu toate
acestea, exista multi romani care construiesc si dezvolta afaceri importante in Romania, in
domenii variate de activitate. Ei sunt o reala sursa de inspiratie, povestile lor sunt autentice,
presarate cu nopti nedormite, cu Excel-uri fara final fericit, cu greseli si cu satisfactia reusitei.
• Sunt povesti diverse, despre afaceri din domenii diferite, investitii mai mici sau mai mari,
antreprenori la inceput de drum sau cu mai multa experienta. Povesti cu oameni ca tine, care au
iesit din zona de confort, au ales sa nu fie de acord cu sintagma “la noi nu se poate”. Si reusesc
sa fie inspiratie, sa fie un motiv de mandrie. Uita-te in jurul tau si invata sa fii mandru de ei.
Povestile lor, aici.
mandri/e ca
suntem
romani/roman
ce
• <3