OBICEIURI POPULARE SPECIFICE ETAPELOR EXISTENTIALE a) Nasterea Draguseanul, la fel ca orice muritor trece prin ciclul vietii fiind

pe rand nou-nascut, casatorit si apoi defunct. Obiceiurile din ciclul vietii, cele referitoare la nastere, nunta, inmormantare sunt cele mai importante prin unicitatea lor. Desi sunt legate de viata individului, acestea au caracter colectiv, la ele participand membrii familiei, rudele, vecinii, prietenii. Nasterea unui copil, urmata de botez si cumatrie este un eveniment important in viata tinerei familii. De la nastere si pana la botez, chiar si dupa botez au loc practici magice care erau exercitate de moasa, care urmaresc indepartarea raului de noul-nascut si crearea cadrului pentru o viata buna a viitorului copilului. I se lega la mana un fir de lana rosie care-l ferea de deochi. n prima scalda sau in cea de la botez, purificare prin apa, i se punea busuioc, ban de argint, flori, pentru a fi sanatos, iubit de cei din jur, cu noroc. Pentru a primi taina botezului, copilul trebuie sa aiba unul sau mai multi nasi care sunt alesi de catre parinti. Acestia vin la cumatrie cu daruri, in special imbracaminte, pentru finul lor. Chiar daca obiceiurile integrate ciclului vietii sut foarte bine pastrate la sat, ceremonialul nasterii nu s-a concretizat foarte bine la Dragus o practica mai aparte fiind sarbatorirea botezului. Se fac invitatii ca la nunta, parintii copilului intampina pe nasi, pe meseni cu mancare si bautura, acestia dau bani si cadouri pentru nou-nascut. b) Nunta Aceasta este al doilea eveniment major din viata omului, alaturi de nastere si inmormantare. Se poate spune ca este evenimentul care da sens existentei umane in lumea satului romanesc si este singurul eveniment constentizat de persoana in cauza. In mediul taranesc casatoria reprezinta evenimentul la care asista toata obstea, confirmandu-ne inca o data ca satul reprezenta vatra natala a fiecarui taran. La Dragus a organiza o nunta este o adevarata arta din care se desprinde inginuozitatea, perspicacitatea, talentul de a juca un rol (mire, nanas-nas, mireasa, nuna sau nanase-nase). Nunta este o ocazie prin care se pune in valoare: priceperea, harnicia si originalitatea familiilor implicate in acest eveniment. Pregatirile pentru nunta incep inca de cand copilul se naste deoarece zestrea obligatorie cuprindea piese ce vecuiau in timp: tol de pio, tol de paritar, covor de culme, portul popular . Nunta la Dragus se croia numai in dulce si cunoste urmatoarele etape: manatu vorbei (o persoana de incredere a socrilor mari este desemnata spre a duce propunerea socrilor mici de asi casatori fata cu ficiorul respectitiv), intelesul, croitul hainelor, impodobitu caselor (a mirelui, a miresei si a nanasilor), adunatu plocoanelor (participantii la nunta aduceau plocon fie la casa mirelui , fie la casa miresei sau la ambele familii daca se intampla sa fie ruda si cu mirele si cu mireasa: o varza, oua, slanina si o gaina, pus in traistute, tesute in razboi cu diferite simboluri, colorate acoperite cu carpe ce aveau capetele inflorate), la vastra (ficiorii se adunau la mire dupa lasatul intunericului si chemau cateva fete si insotiti de muzicanti(clanarist si tobosar) mergeau chiuind (tipand) pe ulitele satului pana la casa miresei. Punerea vastrei se facea sambata seara la casa miresei si avea o semnificatie deosebita despartire noua legatura pe care omul o face prin cununie), la oale, pregatitul si

zestrea miresei, lada miresei (continea: valurile de panza de bumbac,valurile de panza de mestecata, valurile depanza de groasa, doua fete de masa din material de mestecata, doua fete de perina cu capete inflorate, doua carpe de merinde, cateva carpe bune pentru gatit casa, pentru a acoperi copilul nou nascut pe ochi), doua stergare, toale, haine de purtare , aranjatul mirelui, gatitu miresii, la mire acasa, spectacolul nuntii, ospatul (sositi de la cununie, mirii si nanasii ocoleau de trei ori masa cu bunatati, apoi gustau cu o singura lingura, din acelasi blid, acesta fiind semn al unirii si al credintei), stransul darurilor, gaina, jocul soacrelor, despodobitul sau "usurarea". c) Inmormantarea Moartea, un alt eveniment ce nu poate fi evitat de pe axa temporala. La Dragus s-a conservat foarte bine acest obicei. Un element important in realizarea ritualului de inmormantare este bocirea sau cantarea dupa mort , ce incepe indata dupa deces, continua la asezarea defunctului in cosciug, la sosirea preotului, la scoaterea sicriului in curte, in drum spre cimitir si la inhumare. Dupa inmormantare, bocetul pastreaza valoarea de manifestare spontana si intima in cadrul actului ritualic. Localnicii cred ca mortii pot fi nemultumiti de ceva si se pot razbuna si de obicei trimit si semne de nemultumire celor ramasi in viata. Unul dintre semne este considerata moartea unui animal din ograda, ceea ce inseamna ca mortul cere pomana. In credinta localnicilor, mortul se poate transforma in strigoi de foc, de ploaie, de bucate. In cazul strigoiului de foc, dupa ingroparea acestuia au loc incendii, in cazul celui de ploaie, au loc furtuni iar ploile pot dura zile intregi. Daca dupa moartea unei persoane au loc astfel de fenomene, dragusenii ii banuiesc pe acesta ca s-ar fi transformat in strigoi si se duc noaptea la mormantul acestuia, il dezgroapa si il intorc cu fata in jos. Strigoii insa nu sunt numai suflete ale mortilor ci pot fi si oameni inca in viata Cele mai intalnite sunt strigoaiele de lapte. Se spune ca in luna in care sunt nascute, in ziua cand e luna noua, iar vecina are o drugana care da lapte, femeia strigoi merge si ii strica laptele sau il fura si lasa drugana stearpa. Se crede ca strigoii sunt un soi de oameni care se trag din neam in neam, iar laptele il pot fura cu sau fara stiinta lor. Strigoaiele pot fura laptele altor vite pentru ale lor prin descantece, prin nuiele vrajite tot de ele cu care ating animalele cand se intorc de la camp, sau pur si simplu prin intreruperea femeii care mulge drugana cu o rugaminte ca intre vecini sau cu orice intrebare. Pentru a-si salva druganele dragusenii cheama preotul sa le dezlege, de sarbatori fac tot felul de rituri pentru indepartarea strigoaielor, iar in fiecare grajd din Dragus se poate observa pe peretele dinspre est al grajdului o icoana care protejeaza animalele. De asemenea in grajd se mai pun o legatura de usturoi la grinda ca nevastiuca, sarpele sau dihorul sa nu muste vitele. Dragusenii au traditii e care le mai respecta inca de Sarbatori, poate in unele nu mai cred, insa le practica pentru a nu le pierde pe drum. Se boceste opt dimineti la rand, la mersul cu straja, obicei foarte vechi, ca urmare a credintei in strigoi(reintoarcerile fiind in afara firii) si a respectului fata de fiinta disparuta, fata de mormantul ei. Sporadic, bocetul poate fi auzit in sambata Floriilor, in joia Pastelui sau cand se insoteste la groapa un alt mort din sat.

Gastronomia

Romnia este o tara cu o bogata tradiie culinara. Apropiata de rdcinile sale rneti, buctria romneasca se preocupa nainte de orice de a hrni si mai puin de a mpinge la visare. Acest lucru nu mpiedica unele rafinamente si subtiliti datorate ndeosebi unei adaptri perfecte la biotopul sau. Pentru a descoperi cu adevrat universul indescriptibil al savorilor romneti, trebuie sa luai masa la prieteni bine alei. Buctria familiala n sine constituie o minune n comparaie cu preteniosul si sordidul pe care marea majoritate a restaurantelor le ofer. . Chiar daca marile teme sunt comune ntregii tari (mmliga, ciorba, sarmalele, cozonacul, chiftelele, precum si anumite brnzeturi ca urda si caul), fiecare regiune si aduce n mod semnificativ contribuia la varietatea culinara oferita de buctria romneasca. Buctria specifica Transilvaniei se aseamn mult cu natura ranilor din aceasta regiune : viguroasa, fara dezordinea frmntrilor, ea se consacra atingerii scopului sau ntr-un mod eficace sa potoleasc foamea. Aceasta buctrie ce se potrivete cu asprimile iernii, nu strlucete printr-o finee extraordinara. Cu toate acestea, produsele sale au o inuta aparte, ce tine de sinceritate si simplitate. Porcul exercita o nemiloasa si interesanta dictatura, ceea ce face spiritele mai sucite din fire sa cread ca acest lucru se datoreaz prezentei sailor n regiune timp de mai multe secole. Preparatele din carne de porc specifice regiunii sunt : cmatul, cartabosul, toba, slnina afumata. Maghiarii au adus si ei o adiere de fantezie si de paprica n prepararea crnii de porc. ns, cele care, prin talentul lor, salveaz Transilvania de la o tragedie culinara sunt bucataresele romnce. ranul din aceasta regiune este foarte pragmatic. El lucreaz din greu si n condiii aspre ; prin urmare, el trebuie sa se hrneasc pe potriva. Masa sa este consistenta, rustica, de o rafinata simplitate si, nu n ultimul rnd, delicioasa. Mncruri ca mmliga cu brnza si slnina sau papara merita sa fie cunoscute, ele ntruchipnd o anumita filozofie a vieii. Mesele romnilor din inima munilor reflecta n fapt inventivitatea si simplitatea acestora.

Perioadele lungi de post de dinaintea Crciunului si dinaintea Pastelui imprima un ritm aparte vieii multor locuitori ai regiunii. Ele constituie o ocazie unica pentru a descoperi o buctrie vegetariana uluitoare prin varietate. Unul din felurile de mncare caracteristice acestor perioade este fasolea frecat , servita cu felii de ceapa roie puse n ulei sau murate n oet sau saramura. O farfurie mica de fasole frecat este suficienta pentru a fi satul, cci - prin sobrietatea si umilina sa - acest fel de mncare predispune la meditaie. n afara postului, fasolea frecat poate nsoi fara complexe o friptura de porc la cuptor. Majoritatea femeilor din zona va pot ajuta sa nelegei ca ciorba nu se rezuma la respectarea unei reete. Ciorba este mai rnult dect apa, sare, legume, ierburi, oua, carne si smntn. Ceea ce le leag si le asezoneaz pe acestea este spiritul acestei regiuni, spirit ce dinuie undeva ntre gradina si pdure. Mmliga este, la rndul ei, unul dintre felurile de mncare specifice buctriei romneti. In zona Transilvaniei, unii tarani obinuiesc sa amestece faina de porumb cu cartofi zdrobii, ceea ce confer mmligii un gust deosebit. Aceasta varianta a mmligii dacice nsoete foarte bine pestele, ciupercile, carnea cu sos. Poate fi servita si doar cu smntn si brnza alba. Coapta cu brnza si slnina, ea este nu numai delicioasa ci si suficient de hrnitoare pentru a ndestula ranul care lucreaz pe cmp. Sarmalele constituie o mncare clasica a buctriei carpatobalcanice. Ele se consuma n orice anotimp, n orice situaie. Unii le consuma calde, alii le prefera reci. Varianta romneasca de sarma este servita calda si nvelita ntr-o gama larga de frunze : de varza proapata sau murata, de vita-de-vie, de sfecla, de loboda, de podbal. Pentru a rezuma, sarmaua este un fel de frunza umpluta ce se poate tine n palma si a crei mrime variaz n funcie de regiune. Este de preferat sa fie mai mica deoarece poate fi mncata dintr-o nghiitura. Prin definiie, sarmaua este o mncare de srbtoare. Insa, n timpul postului, umplutura sa poate fi formata din vegetale. Sarmaua vegetariana este preferata de unii deoarece ea nu este la fel de grasa ca cea din carne. Zacusca este unul din mijloacele prin care gospodinele dispun de legume pentru iama sau dau un gust aparte lungilor posturi de Crciun si de Pati. Ea reprezint un amestec de legume (n principal vinete, gogosari si ardei) care sunt mai nti coapte, iar apoi fierte ndelung. Nu exista o regula pentru acest preparat ; se poate utiliza ce avem la ndemna : ciuperci, morcovi, conopida... Exista si alte feluri de mncare specifice perioadei postului si care

dau o savoare deosebita meselor rneti : mmliga fierbinte cu compot de prune uscate ; ciorba de chimen ; mncare de prune uscate cu sos dulce. Brnzeturile. Caul , urda , telemeaua , laptele si smntn pstreaz n ele aromele plantelor de pe pajitile muntoase. Cozonacul. Acest sortiment culinar este permanent prezent de srbtori, la aniversari sau nmormntri. Diferena de gust a cozonacului este data nu att de specificul regiunii, ct de mna buctresei, stabilitatea cldurii din cuptor si umplutura cu care se garnisete interiorul : pasta de nuci sau de mac, stafide, rahat sau bucatele de ciocolata. Un ospat pentru gurmanzi pregtit dup specificul zonei ar putea consta n: supa de gina cu taitei; sarmale; miel umplut, preparat la cuptor sau la frigare; pastrama de oaie; vnat pregtit dup reete vnatoresti; pstrvi pane sau la grtar. Un meniu pentru vegetarieni ar putea include: hribi pane cu urzici facaluite; salata de leurda ; ciuperci murate; bulz (straturi de rnamaliga, brnza si smntn puse la cuptor). . Ciorba, sarmalele, precum si rnulte alte preparate locale pe baza de carne de porc pot fi nsoite cu succes de un vin rou sec.

Costumul popular

In creaia artistica populara locala, portul ocupa un loc de frunte prin structura, croi si varietatea ornamentelor esute sau cusute, care i imprima o nota de originalitate. Trasaturile generale ale costumului trdeaz viata si firea oamenilor. Caracteristice sunt simplitatea si eleganta , liniile drepte ale pieselor de port, materialul gros, lungimea si culoarea , modul original de gteala a capului. O trstura deosebita este ca toate piesele vestimentaiei sunt bine strnse pe trup, ceea ce confer o nota de suplee. Copiii poarta costume asemntoare celor maturi dar de dimensiuni reduse, potrivite cu vrsta lor.

La grupa tinerilor, costumul pentru feciori cuprinde aceleai piese ca si la brbaii maturi, cu deosebirea ca sunt mai ornamentate : carnasa cu custuri pe poale cu mtase alba si dantela, cioareci, pieptar brodat cu lna, serpar cu estura, zechea sau cojocul, plria sau cciula (n funcie de anotimp). Vara se poarta pantaloni de bumbac, strni pe picior. La costumul pentru fata si femeie tnra remarcam doua forme n evoluia camasii. Forma tradiionala, care se ncadreaz tipului Poncho, asemntoare cu camasa brbteasca, s-a purtat si n prima jumtate a secolului al XX-lea. Forma actuala este brul de ie sub care foile sunt adunate n creuri, peste acestea fiind cusuta o brara. Ornamentaia camasii este florala, dispusa pe piept, spate si pe toata mneca. Peste poalele camasii tradiionale se punea catrinta cu motive esute, iar mai trziu s-a introdus surtul, vrgat vertical si cu alese motive geometrice, avnd pe poale un volan ; la brul de ie se poarta poale separate peste care se pune un surt negru nvstrat si cu ornamente florale mari. Se poarta pieptar sau, pe timp rece, jacheta din stofa neagra. Pe cap, n trecut, fata punea o plrie neagra cu bor drept si cu ciucur de lna colorata (ce da o nota de originalitate portului popular), iar pe timp de iarna purta o broboada cu franjuri . La grupa maturilor se remarca portul femeiesc, care se detaeaz n ansamblu de cel al brbailor prin bogia numerica si cromatica a pieselor costumului - pastura roie cu varga esuta, ie cu poale lungi si custuri peste cot, bete, cita cu fruntar si pomeselnic. Costumul btrnilor este caracterizat prin simplitate. Costumul de btrna pstreaz ia veche, cu poale lungi, cu gura n fata si ornamente cusute n jurul ei, pastura neagra, cita cu fruntar si pomeselnic, pe care l poarta pe sub barba, lsnd capetele libere pe spate.

Ocupatii si mestesuguri

Locuitorii au dus o lupta permanenta cu pmntul, ocupndu-se de agricultura din primvara pana toamna trziu. Teritoriul satului este n general mprit n hotare, unde ranii cultiva porumb, gru (dar si alte paioase), cartofi; o parte din terenul agricol este constituit din fnete si pasuni. Inainte de nsamntari, terenul era pregtit prin araturi si aplicarea ngrmintelor naturale. Semnatul paioaselor se fcea manual, prin mprastiere, fapt ce solicita o ndemnare speciala. Recoltatul se fcea tot manual, cu secera sau cu coasa. Urma treieratul grnelor, realizat n trecut prin clcat, cu ajutorul cailor; mai trziu se folosea o batoza mecanica nvrtit cu ajutorul cailor; apoi s-au adus batoze de treierat acionate de motoare. Porumbul si cartoful se semnau tot manual, dar pe suprafee mai ntinse . Astzi aproape toate gospodriile au tractoare si pluguri moderne, semntori, combine agricole pentru treierat cereale sau pentru recoltatul porumbului si cartofului.

. Albinaritul era aproape absent n trecut, fiind practicat n stupi primitivi. Mai trziu au aprut stupii sistematici, astzi existnd un numr nsemnat de apicultori.

Creterea animalelor a fost ocupaia de baza a stenilor. Cultura plantelor era astfel orientata nct surplusul sa fie folosit la hrana animalelor, rareori se comercializa. Animalele erau scoase la pasunat: ciurda de vaci, boi si bivoli, cai, turmele de oi sau crduri de porci. Efectivele de animale s-au redus, dar stenii au continuat sa creasc cte 1-2 vaci, bivolie si porci. Pe drumuri de tara se ntlnete si n prezent ciurda satului - vaci, bivoli, cai si capre.

Aproape toate lucrurile necesare gospodriei si casei se realizau prin meterii satului, care nvau si practicau toate meteugurile necesare vieii de zi cu zi.

Alte doua ocupaii din zona - meteugul ncondeierii ouaior si pictura pe sticla - mai sunt practicate n zilele noastre doar de cteva persoane. Pictura pe sticla este cel mai apreciat gen al artei populare din zona.

Meteugul ncondeierii oualor a constituit un document gritor de cultura strveche. Pstrat prin tradiie, se situeaz la nivelul celorlalte manifestri artistice din zona prin coninutul tematic al motivelor decorative, prin regulile compoziiei si prin colorit; predominanta este culoarea roie, motivele detasndu-se prin conture albe realizate prin nchistrire cu condeiul si cu ceara de albine.

La nceput oamenii au realizat doar att cat aveau nevoie pentru ei si pentru familia lor. Mai trziu, avnd la dispoziie materie prima din belug, ei au nceput sa dea din produsele lor si altora, de regula n schimbul unor altor bunuri pe care nu avea condiii sa le realizeze n mica lor industrie casnica. Asa a aprut negoul , practicat de-a lungul veacurilor.

Smbta de Sus este un sat n ara Fgraului, judeul Braov, Transilvania, Romnia, situat ndepresiunea Fgra, la poalele nordice ale Munilor Fgra. Este reedina comunei Smbta de Sus.

Istoric
Satul Smbta de Sus apare menionat documentar la 20 ianuarie 1437. La 3 aprilie 2003, satul Smbta de Sus a devenit reedina noii comune Smbta de Sus, care s-a separat de comuna Voila.

Cldiri istorice
Mnstirea Brncoveanu Smbta de Sus, de clugri, iniial cu o biseric de lemn avnd dubluhram (Adormirea Maicii Domnului i Izvorul Tmduirii, construit n 1657, din iniiativa vornicului Preda Brncoveanu. ntre anii 1696-1707 s-a construit o biseric de zid prin grija domnitorului Constantin Brncoveanu. Picturile murale interioare au fost executate n 1766, de zugravii Ionacu i Pan. Mnstirea a fost drmat cu tunul de generalul habsburgic Preiss in1785, n timpul rzmerielor religioase din Ardeal. Sub Mitropolitul Nicolae Blan al Bisericii Ortodoxe Romne din Ardeal, s-a nceput restaurarea bisericii n anul 1926, Regele Mihai I fiind al doilea ctitor al mnstirii. Sfinirea bisericii restaurate a fost fcut n anul 1946. Portretul Regelui Mihai este vizibil pe peretele interior din dreapta intrrii n biserica mnstirii, n stnga intrrii fiind portretul Mitopolitului Nicolae Blan. n primii ani ai comunismului din Romnia, portretul regelui fusese acoperit cu un strat de var, devenind invizibil, ntruct se doreau terse orice referiri la monarhia romn silit s se exileze n Lumea Liber. Portretul Regelui Mihai I este din nou vizibil din primii ani dup accederea la putere a lui Nicolae Ceauescu. Castelul Brncoveanu, situat n sectorul apusean al satului Smbta de Sus, ca spaiu de interes turistic. Este restaurat n 2010, primind o hain nou dar respectnd proiectul iniial i stilul brncovenesc. Restaurarea s-a fcut cu capital privat cu acceptul monisterului culturii. Procesul de restaurare continu la anexele castelului (casa slujitorilor, grajduri etc).

Actualul castel este ctitorie a nepoilor lui Constantin Brncoveanu. De-a lungul timpului cldirea a avut ntrebuinri diverse fiind conac boieresc, cas de vacan pentru mai marii rii, coal cu internat, tabr de var dar i depozit de mere. nainte de restaurare ajunse ntr-o stare avansat de degradare. La 200m sud de actualul castel, pe acelai domeniu a existat un castel din vremea lui Constantin Brncoveanu dar din care se pstreaz doar monumentala poart principal de acces, aflat n partea vestic a domeniului. "Biserica Teodor Tiron din Smbta de sus apusean". n pisania bisericii se spune c s-a ridicat aceast "Sfnt Biseric de ctre bunii cretini Nicolae i Manolache

10

Brncoveanu, scobortorii rposatului ntru Domnul Constantin Vod Brncoveanu, la anul de la Hristos 1784, i s-a zugrvit la anul 1795". n anul 1954 cu binecuvntarea Mitropolitului Nicolae Blan, protopop da Fgra fiind printele Brumboiu, s-a rennoit acoperiul, cafasul, instalaia electric i uile pridvorului; s-a zugravit din nou, paroh fiind printele Nicolae Toderici, de ctre pictorul Iosif M. Vasu din Bucureti ajutat de tefan Chioreanu. n anul 1991 cu binecuvntarea Mitropolitului Antonie Plamadeal, n timpul printelui paroh tefan Popica, s-a restaurat pictura de ctre pictorii Gheorghe Zaharia i Virginia Taelan Videa. n anul2007 s-a reparat acoperiul iar n anul 2009 exteriorul bisericii .

Economie
La Smbta de Sus, localnicii se ocup cu cultivarea plantelor, creterea animalelor. O parte din localnici lucreaz n ntreprinderi i instituii din localiti apropiate: Victoria, Fgra, precum i la Staiunea Climateric din localitate. Un numr de localnici lucreaz la S. C. Gouda Gold S. R. L., productoare de brnzeturi de tip olandez. n localitate funcioneaz un numr de mici firme de comer. Infrastructura ofer reele de telefonie fix i mobil, internet, gaze naturale, televiziune prin cablu, reele de ap curent, dou osele de interes judeean (Perani - Victoria i Smbta de Jos - Staiunea Climateric Smbta). Se prevede construirea unor reele de canalizare.

Instituii de nvmnt
La Smbta de Sus funcioneaz o grdini i o coal general.

Personaliti
Arsenie Boca (* 1910 - 1989), ieromonah, stare al Mnstirii din Smbta de Sus, ndrumtor spiritual al romnilor din ara Fgraului; Laureniu (Liviu) Streza, nscut la 12 octombrie 1947, arhiepiscop i mitropolit ortodox al Ardealului, este fiu al satului Smbta de Sus.

11

Manastirea Brancoveanu
Istoricul mnstirii Brncoveanu nainte de a ne apleca asupra studiului propus, suntem datori s facem o scurt prezentare a lcaului de cult cu o incursiune rapid prin istoria locului, marcnd etapele mai importante care au determinat evoluia acestuia n timp. Viaa monahal fgrean, aa cum o cunoatem astzi pe baza informaiilor din secolul al XVIII-lea, s-a dezvoltat pe fundamentul unor vechi aezri mnstireti ce au aprut n peisajul ecleziastic local, nc din primii ani ai ptrunderii cretinismului pe aceste meleaguri. Susinute n permanen de boierimea local, iar mai trziu de domnii rii Romneti, aceste centre au avut o influen covritoare asupra ntregii zone, dovedindu-se prin activitatea lor a fi importante puncte de legtur ntre romnii de pe cele dou laturi ale Carpailor. Spre deosebire de ctitoriile impuntoare din rile romneti vecine, unde viaa monahal s-a bucurat de atenia constant a pturii nstrite a populaiei, n ara Fgraului, cu excepia Mnstirii Voievodului Constantin Brncoveanu din Smbta de Sus, mnstirile i schiturile au fost ridicate din evlavia i drnicia clugrilor, preoilor i a credincioilor de aici. De aceea majoritatea au fost aezri modeste, localizate n apropierea satelor, cu o bisericu i o cas rneasc n jur, construite n general din lemn, arareori din piatr sau crmid, n care vieuiau civa clugri, uneori i clugrie btrne. n apropierea unor sate existau uneori cte dou sau mai multe aa-numite impropriu mnstiri, n realitate fiind doar simple schituri. Fiind lipsite de domeniile considerabile, caracteristice n alte zone, ele au ocolit aproape n ntregime interesul documentelor de dinaintea secolului al XVIII-lea, rmnnd n conul de umbr creat de neimplicarea lor n segmentele social-economice ale vieii provinciei . Amintite ntr-un mare numr de documente n sec. al XVIII-lea, ele apar n hotarele a 27 de sate, uneori chiar mai multe n cadrul aceleiai aezri. Ctitoria brncoveneasc de la Smbta de Sus, st adpostit astzi, ca i odinioar, sub naltele pridvoare de piatr ale Munilor Fgra, acolo unde lanul lor se ntrerupe parc ntr-o uria "poart de trecere ctre fraii de dincolo de muni". Descifrnd cu pasul strbunele poteci dacice, daco-romane i apoi romneti, pe unde naintaii notri i-au trecut turmele, durerile i bucuriile cte vor fi fost, de o parte i de alta a Carpailor, poate chiar prin aceast mare trectoare vor fi venit meterii pe care Voievodul Martir Constantin Brncoveanu i-a chemat s nale cunoscuta biseric din Fgra odat cu vestita ctitorie de la Smbta de Sus, n vecintatea palatului unde plnuise s se retrag cu ntreaga familie. Tot pe aici au trecut clugrii aducnd cri tiprite n ara Romneasc, cnd romnii din aceast parte a Carpailor erau forai s-i prseasc legea strmoeasc.

12

Amplasarea mnstirii Brncoveanu la poalele Munilor Fgra imagine preluat din satelit. Din punct de vedere administrativ Mnstirea Brncoveanu este amplasat pe teritoriul comunelor Smbta de Sus i Drgu din judeul Braov. Accesul rutier se face de pe DN1 E68 Braov-Sibiu (Fgra spre Avrig 11Km) din comuna Voila, satul Smbta de Jos, spre stnga pe DJ prin comuna Smbta de Sus (15Km) sau din oraul Victoria pe DF de la baza versantului nordic al Munilor Fgra (10Km). Cu toate c dovezi indirecte, legate de persoana vornicului Ivacu, proprietar al moiei din Smbta de Sus n a doua jumtate a secolului al XVI-lea, ne pot determina s afirmm c mnstirea ar fi mult mai veche dect se credea pn acum, primele dovezi concrete le avem la nceputul secolului al XVII-lea. Astfel avem menionarea numelor unor clugri de aici n diferite acte disparate (n special din Urbariile rii Fgraului). Alte dovezi directe sunt datate n anul 1654, cnd satul i moia din Smbta de Sus au intrat n stpnirea lui Preda Brncoveanu, bunicul lui Constantin Brncoveanu, boier de loc din sudul Carpailor. Acesta, se spune c a construit o bisericu din lemn pe valea rului Smbta, probabil pentru clugrii sihatri de aici. n jurul anului 1696, vechea biseric, construit probabil din lemn a fost refcut n piatr i crmid de domnitorul Constantin Brncoveanu (1688-1714), menionat n scrieri drept cel mai vechi dintre ctitorii mnstirii de la Smbta de Sus. ntruct vechea inscripie din vremea lui Constantin Brncoveanu a disprut, nu se cunoate prea bine anul ctitoriei, ceea ce a dat natere la mai multe supoziii. n lipsa inscripiei originale, data construciei mnstirii poate fi dedus de pe o nsemnare fcut pe un Triod, tiprit la Buzu n 1701, unde se specific: Acest Triod ni s-a dat de poman de mria sa vod Io Constantin B. Brncoveanu voevod mnstirii din satul mriei sale de la Smbta de Sus, vleat 7209 (=1701). Este o dat cert, contemporan cu epoca n care s-a construit mnstirea. La sfritul secolului al XVII-lea Transilvania abia scpase de atacurile repetate ale principilor calvini, atacuri ce au continuat ns asupra punctului principal de rezisten credina ortodox urmrind-se de fapt, deznaionalizarea romnilor.

13

Pentru ntrirea i salvarea Ortodoxiei de noul pericol, cel al catolicizrii, aprut prin trecerea Transilvaniei sub stpnirea Habsburgilor (1683), domnitorul Constantin Brncoveanu a transformat i reorganizat vechea mnstire ortodox de la Smbta de Sus, cu clugri sihatri, ntr-o mnstire mai mare cu via de obte (clugri care triesc, muncesc i se roag mpreun), spre a da mrturie n timp despre unitatea de neam i credin a romnilor de pe ambele versante ale Carpailor.

Fntna Izvorul Tmduirii cel mai vechi obiectiv, atestat 1500, pare a fi motivul principal pentru amplasarea mnstirii n Poiana Branitii. Deci, cnd s-a hotrt s reorganizeze mnstirea de la Smbta, Constantin Brncoveanu s-a gndit i la sprijinul pe care-l putea da, prin intermediul acestui loca ortodox, luptei mpotriva unirii cu Roma, realizat n acea vreme prin nelciune, cu scopul de a-i dezbina pe romni i a-i stpni mai uor. Nu trebuie s uitm c domnul rii Romneti considerat la 1699 patronau adevrat al sfintei mitropolii din Ardeal a fost unul din cei mai convini i hotri aprtori ai unitii de credin a romnilor din Transilvania. La 5 iulie 1701, Brncoveanu asigura pe braoveni c, n urma demersurilor fcute pe lng Curtea din Viena, a fost anunat c episcopul Atanasie nu are voie mprteasc s fac sil oamenilor pentru a trece la unire. Dup aceea, voievodul martir, nfiineaz la mnstire o coal de grmtici, un atelier de pictur n fresc i o mic tipografie pe care le instaleaz n noua incint, dup modelul brncovenesc folosit n toate ctitoriile domneti. La Praznicul Adormirii Maicii Domnului, 15 august 1714 cnd domnitorul Constantin Brncoveanu mplinea 60 de ani a avut loc la Constantinopol martiriul su mpreun cu cel al celor patru fii ai si: Constantin, tefan, Radu, Matei i al ginerelui su, sfetnicul Ianache.

14

La 21 iulie 1992 Sfntul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romne a canonizat pe domnitorului martir, Constantin Brncoveanu mpreun cu cei patru fii ai si, Constantin, tefan, Radu i Matei i cu ginerele su, sfetnicul Ianache. Srbtorirea lor este nscris n calendarul ortodox sub denumirea de Sfinii Martiri Brncoveni i se face n 16 august.

Biserica vechii mnstiri imagine de epoc. Mnstirea a avut din pcate aceeai soart ca i cea a ctitorului ei. La sfritul secolului al XVII-lea, n urma nfrngerii turcilor sub zidurile Vienei (1683) i intrrii Transilvaniei sub "protectoratul" Austriei (9 mai 1688), nceta n Transilvania pericolul reprezentat pn atunci de conducerea calvin. ns o nou furtun urma s se abat cu furie asupra romnilor ortodoci: catolicizarea. Noua stpnire catolic a Transilvaniei a nceput, imediat dup preluarea puterii, ncercrile de atragere a populaiei romneti ortodoxe majoritare la catolicism. Schimbarea credinei strmoeti a romnilor ar fi condus uor i la pierderea identitii lor naionale. ntre anii 1698-1701 s-a ncercat catolicizarea ntregii Biserici Ortodoxe Transilvnene prin uniatism. Romnii din Transilvania erau la acea or doar tolerai n propria lor ar. Nu li se recunotea legal existena, nici ca neam nici ca naiune. Pentru a-i atrage la unirea cu Roma, conductorii catolici de atunci le-au fgduit romnilor ce urmau s se uneasc cu Roma drepturi egale cu ale populaiei de religie catolic. Unii dintre preoii i credincioii romni, dorind s scape de srcie, i fgduindu-li-se totodat i posibilitatea de a-i pstra dup unire cultul, calendarul, precum i toate datinile lor neschimbate, au acceptat unirea cu Biserica Romei. n acest fel a aprut n Transilvania Biserica Greco-Catolic. Unul din cei mai de seam starei ai mnstirii, din secolul al XVIII-lea a fost egumenul Visarion, care a condus mnstirea aproape 40 de ani, pn la distrugerea ei n 1785. Aprtor hotrt al Ortodoxiei mpotriva tendinelor de unire, la 1746 egumenul Visarion a alctuit lucrarea teologico-apologetic intitulat ntrebri i

15

rspunsuri pentru legea a treia ce s-au izvodit i s-au numit, adic uniia (=unirea) n ara Ardealului. n aceast lucrare, scris ntr-o form popular, egumenul Visarion apr credina ortodox, prezentndu-l pe clugrul Visarion Sarai ca pe un om trimis de Dumnezeu s-i mntuiasc pe romni de "legea eretic a Romei". Afirmaiile uniilor din discuia lor cu ortodocii sunt combtute cu mult pricepere, utilizndu-se dovezi din crile de ritual i din sinaxare. egumenul Visarion este considerat unul dintre cei mai nvai preoi din epoca sa, iar cartea sa a adus reale servicii aprrii i ntririi credinei ortodoxe din Transilvania. n 17511752, protopopul unit Constantin Ioanovici din Fgra l-a reclamat pe stareul mnstirii de la Smbta, Visarion, la consistoriul unit de la Blaj. Egumenul Visarion era acuzat c fusese hirotonit n ara Romneasc, c se amesteca n afacerile preoilor, c fcea rugciuni de pomenire, boteza, spovedea i nmormnta dup ritul ortodox. mpreun cu el mai sunt acuzai nc 13 preoi din Smbta de Sus care fceau agitaie mpotriva unirii. n aceast atmosfer, vicarul episcopiei unite din Blaj, Petru Pavel Aaron, a fcut o vizit n regiunea Fgra i a ncercat s-i conving att pe localnici, ct i pe preoii i clugrii de la Smbta de Sus despre adevrurile credinei pe care o propovduia. Acetia ns raporta vicarul Aaron la 19 aprilie 1749 spre cea mai mare pagub a sfintei religii unite, cuteaz a mprti sfintele taine sacramentele tuturor de-a valma. i acestora (din Smbta de Sus), ca i fgrenilor, le-am dovedit adevrul, cruia nu au avut ce-i spune dect uzul, mai bine zis abuzul de pn atunci i obiecia greit c mitropolitul din Bucureti ar fi avut odinioar jurisdicie n aceast diocez. mi cerur, conform canoanelor, recunoaterea dreptului de a funciona. Le-am promis c le voi acorda dup ce vor mrturisi adevrurile sfintei uniri, pe care li le-am fcut cunoscute. Dar ei, ca unii ce sunt supui principelui Brncoveanu, fr prealabila lui ntiinare, ne mai avnd ce-mi replica, au declarat c aceasta nu o pot face i au plecat intimidai, ndoii i, desigur, nu fr scrupule. Rmne deci (stabilit) c aceste dou localiti specificate mai sus, fiind piatr de poticnire, scandal i pericol suprem. pentru sacra religie unit nu numai n districtul Fgra, ci, prin faima lor, i n locuri mai ndeprtate, nalta secie catolic trebuie s ngrijeasc cu religiozitate i de remedii externe. Cererea lui P.P. Aaron de a se folosi "remedii externe" pentru anihilarea "pericolului suprem" pe care-l constituia mnstirea lui Brncoveanu era prima dintr-o lung serie care se va ncheia peste cteva decenii prin distrugerea mnstirii. Se recunotea, totodat, rolul de puternic centru ortodox jucat de mnstire. n vara anului 1761, generalul austriac Bukow a dispus desfiinarea mnstirilor, pe care le considera focare primejdioase de meninere a contiinei ortodoxe n provincia pe care o pacificase prin for i pe ai crei locuitori ncercase s-i oblige fr succes s accepte unirea. Ordinul cerea ca mnstirile de lemn s fie arse, iar cele de zid i piatr s fie demolate (monasteria ubique comburrantur lignea, lapidea de structantur). n Fgra ordinul a fost executat de contele Nicolae Bethlen, cpitan suprem, n iunie 1761. Mnstirea Smbta de Sus a fost cruat de distrugere la 1761, foarte probabil la intervenia familiei Brncoveanu, proprietara moiei i satului Smbta. Rmas singura mnstire ortodox din ara Fgraului, prestigiul ctitoriei brncoveneti a crescut i mai mult. Dup cum mrturisea episcopul unit Atanasie Rednic dup vizita sa la mnstire, la 24 ianuarie 1768, ntreaga ara Oltului ascult pe clugrii din mnstirea de aici. Vznd c mnstirea a scpat de distrugerea la care au fost condamnate celelalte lcauri similare din ara

16

Fgraului, ctitorii au luat msuri pentru nfrumusearea ei. Nu tim ce reparaii s-au fcut, singura lucrare cunoscut fiind pictarea sfntului lca, realizat de inimosul egumen Visarion cu ajutorul boierilor Brncoveni, Nicolae i Manolache, la 1766. Cunoatem i numele zugravilor: popa Ionacu i Pan Mihai, care au pictat i biserica din Avrig (judeul Sibiu). Pictura era deosebit de frumoas, mpodobit cu mult aur. Ea impresiona nc la sfritul secolului trecut, dei biserica era ruinat. Ceea ce a uurat distrugerea mnstirii a fost faptul c dup 1772 (adic n perioada n care mnstirea era ameninat cu desfiinarea) moia Smbta de Sus ieise temporar din stpnirea familiei Brncoveanu (pn n 1802) din pricina neachitrii unei datorii care a dus la amanetarea moiei pe seama negustorului Dumitru Marcu. Cel care a contribuit cel mai mult la distrugerea mnstirii a fost episcopul unit Grigore Maior, care a fcut numeroase intervenii pentru a-i realiza dorina. El condamna cu asprime ndrtnicia clugrilor de la Smbta, care nu numai c refuzau s-i prseasc credina strbun, dar se strduiau s conving i pe ceilali locuitori s nu o fac. La 26 aprilie 1779, episcopul scria generalului Preiss despre modul cum mnstirea ntreinea virusul schismatic, iar la 26 iulie revenea cu o nou scrisoare n care i comunica generalului c trebuie demolat mnstirea de la Smbta. n opinia sa, nedistrugerea mnstirii ar fi scandalizat ntreaga ar a Oltului (se nelege, pe uniii din regiune). Printr-o prea nalt resolutiune din 12 decembrie 1782, Curtea de la Viena dispunea desfiinarea n cuprinsul ntregii monarhii a tuturor acelor ordine de clugri i clugrie care duc numai via contemplativ, fr a contribui cu ceva plauzibil la binele aproapelui i a societii civile. Cu toate interveniile fcute de boierii Nicolae i Emanuil Brncoveanu ctre guvernul Transilvaniei, mnstirea nu a putut fi salvat. Distrugerea ei a avut loc n noiembrie 1785. Dintre toate cldirile mnstirii, biserica, avnd ziduri solide, nu a putut fi demolat, ci doar avariat. Ea a rmas n ruin vreme de aproape un secol i jumtate, cnd pe zidurile ei ruinate au nceput s creasc arbori. n felul acesta s-a distrus un modest centru de cultur romneasc i credin ortodox, iar locuitorii din jurul mnstirii au fost strmutai n sat i clugrii au trecut desigur munii n ara Romneasc, unde credina strmoilor nu era persecutat i socotit de pcat i crim pentru mntuire.

17

Biserica mnstirii n ruin. Dup demolarea cldirilor mnstirii nu au lipsit ncercrile de refacere a sfntului lca. n octombrie 1817, clugria ortodox Maria Boro din Fgra a cerut voie mpratului de la Viena s recldeasc cu mijloacele sale mnstirea i biserica, urmnd ca dup aceea s locuiasc n mnstire mpreun cu alte 10 clugrie. innd seama de nalta resoluiune din 1782, Cancelaria Aulic transilvan a respins cererea de refacere a mnstirii. La 15 noiembrie 1817 mpratul de la Viena a fost de acord cu propunerea Cancelariei, astfel nct mnstirea a rmas mai departe n trista situaie n care se afla de la 1785. Pe la mijlocul secolului al XIX-lea, fosta mnstire a fost vizitat de mitropolitul Andrei aguna, care constata c mnstirea era pustiit ca de vreo 85, 90 de ani. Iat cum arta mnstirea parafraznd descrierea rmas de la marele ierarh: Biserica are patru ncperi: 1. Pridvorul. 2. Tinda. 3. Naosul este mprejmuit de un bru ornamental i acoperit de o bolt ce se continu cu turnul. Aceast bolt este un zid tare, prin care ploaia nu poate ptrunde n interior. Biserica este zugrvit de jos pn sus n vrful turnului, unde sunt opt ferestre. De acolo atrn dou sfori care dau mrturie c au existat policandre. Icoanele sfinilor sunt zugrvite frumos, cununile lor sunt poleite cu aur curat, care lumineaz biserica. Unele par a fi zugrvite chiar acum. 4. Altarul, dei zugrvit frumos, are bolta surpat. Pe bolta bisericii, mprejurul turnului, au crescut trei brziori i mai muli mesteceni. mprejurul acestei mnstiri au fost multe chilii. nainte de 1889 mnstirea a fost vizitat de fostul vicar mitropolitan Ilarion Pucariu, un pasionat cercettor al trecutului rii Fgraului, care gsea aezmntul ascuns de pdurea de pe cmpul din Lunca Oltului. Biserica mnstirii, precum se prezint, este conservat mai ntreag i numai la intrare i la altariu este boltitura de sus spart, iar partea de mijloc, din care se ridic n form de cupol turnul bisericii, este mai bine conservat. [] Pridvorul i tinda snt de tot mici. Partea din mijloc i cupola poart semne nvederate despre un stil ngrijit arhitectonic. n altar se vede bine locul de proscomidie, unde snt numele ctitorilor de pomenit. nluntru i n afar, (biserica) este zugrvit frumos de sus pn jos. n altar sunt arhanghelii zugrvii n mrime natural n culori vii, desen regulat i cu aureole n aur strlucitor att de gros nct se poate rade de pe prete.

18

Biserica ntreag nu este un edificiu mare, dar proporionat i de mult gust. Lungimea bisericii este de 18 metri, nlimea cupolei din fundament i pn sus asemenea; limea e de 6 metri. Ilarion Pucariu descrie mai departe un canal adnc de circa 30 cm i lat de circa 20 cm, ziduit n jur mprejur, pe dinluntrul zidului, care va fi folosit, probabil, pentru a ascunde odoarele bisericeti n timpul prdrilor. Exteriorul bisericii, acoperit la anumite locuri cu iarb i arbori mici face o impresiune trist. n jurul bisericii se cunosc nc i astzi gropile unde au fost aezate chiliile clugrilor i unele morminte. Spre sfritul secolului trecut, cldirea ruinat a bisericii a fost descris din nou de protonotarul Ioan Turcu, care spunea: sus, la munte, n o prea frumoas poean din pdurea domeniului, n locul numit "La mnstire", se afl ruinele unei vechi biserici romne, astfel ns c preii bisericei de odinioar i chipurile snte n fresco de pe acei prei i azi snt nc n mare parte foarte bine conservate. Coperiul este cu totul drmat i sus, pe ruinele zidurilor, snt crescui arbori i tufari mari. Pe preii interni ai zidurilor, cldii foarte solid i n parte nc bine conservai, snt scrise cu litere cirile (=chirilice), n limba romn, multe citate din snta scriptur. ndat dup prima intrare, se vede scris de-asupra uei ce urmeaz numrul anului 1767, ce se vede a fi anul n care s-a finit zugrvirea acestei bisericue, deoarece i n altar, n partea dinaintea pretelui dela proscomidie, se vede scris cu cirile urmtoarea inscripi: Erei Ionacu, Pan Mihaiu, - zugrav; mai departe este ters numele ..., apoi urmeaz "vleatul 1766". Citind pomelnicul ctitorilor de la proscomidie, Ioan Turcu arta mai departe numele ctitorilor (aceiai ca n textul lui aguna) i afirma c biserica se va fi construit pe la 1697, de cnd dateaz i biserica lui Brncoveanu din Fgra. n jurul bisericii se afla la data cnd a fost vizitat de Ioan Turcu o poian frumoas, precum i o cas de locuit pentru servitorii domeniului. mprejurul bisericuei se vd i cteva morminte ale clugrilor de odinioar. Pe pereii bisericii ruinate, numeroi vizitatori i zgriaser numele (dup un obicei slbatic). innd seama c cel mai vechi an nsemnat pe perete era 1812, Turcu considera c biserica a fost prsit nainte de acest an, fiind, cum se zice, atacat i drmat de oameni ri.

19

Biserica mnstirii n ruin detaliu pictur iconostas. Pe la nceputul secolului XX, ruinele bisericii au fost vizitate de marele istoric Nicolae Iorga, care nota: un turn fr vrf se frm deasupra unei cldiri cu pridvor i tind, ncins de linii zimuite. Copaci subirateci cresc pe zidul mcinat i-i acopr cu pietate goliciunea prsit. Casele din jurul bisericii erau cu totul sfurmate. Unirea Transilvaniei cu ara prin voina unanim a poporului romn avea s schimbe situaia mnstirii, dup lungi ani de ateptare. Dup drmarea mnstirii, palatul brncovenesc din Smbta de Sus, aflat la 10 km deprtare de mnstire, a fost locuit vremelnic de urmai ai familiei Brncoveanu. Acetia au stpnit domeniul pn la reforma agrar din anul 1922, cnd Ministerul Domeniilor a predat Mitropoliei din Sibiu domeniul brncovenesc mpreun cu ruinele i toat incinta mnstireasc de la Smbta de Sus (o suprafa total de 114 iugre). n decursul celor 140 de ani de prsire n ruine de la data distrugerii, se cunosc mai multe ncercri de restaurare a mnstirii. Cinstea de a deveni al doilea ctitor al Mnstirii Brncoveanu de la Smbta de Sus i-a revenit Mitropolitului Dr. Nicolae Blan, al crui el era reorganizarea monahismului n Transilvania. Lucrrile de refacere a bisericii au nceput n vara anului 1926, cnd s-au dezgropat din ruine zidurile vechii biserici, s-au refcut prile ce lipseau si s-a ridicat acoperiul. Sfinirea bisericii i a noilor cldiri a avut loc la 15 august 1946, cnd se srbtorea hramul mnstirii. n cuvntarea inut cu acest prilej, dup ce a fcut un scurt istoric al mnstirii, mitropolitul Nicolae explica de ce ntrziase sfinirea: vroia s cldeasc o cas mare pentru clugri, tiparni i cas de adpost pentru preoii btrni. ntruct mprejurrile nu au permis realizarea acestui plan mai vast, mitropolitul Nicolae a svrit sfinirea, mulumindu-se cu ce se realizase pn atunci. Mitropolitul Nicolae Blan a pstrat n interiorul bisericii pictura veche. Arhitectura bisericii mnstirii se ncadreaz ntru totul n stilul brncovenesc, stil aprut la sfritul secolului al XVII-lea i nceputul secolului al XVIII-lea n ara Romneasc. Pe peretele vestic al pronaosului se afl tabloul votiv al ctitorilor Brncoveni. Pronaosul bisericii a servit i de necropol pentru cel de-al doilea ctitor al mnstirii, mitropolitul Nicolae Blan. Mai jos de biseric, la circa 50 m, a reconstruit i vechea clopotni a mnstirii n forma iniial, unde pn n anul 1997 (cnd au fost mutate n turla noii incinte) au fost adpostite cele cinci

20

clopote foarte bine armonizate, a cror greutate depete 2000Kg.

Restaurarea bisericii mnstirii n timpul mitropolitului Nicolae Blan. n anii 1962-1963 s-au fcut lucrri de renovare i consolidare a mnstirii. Au fost nlocuite n ntregime acoperiurile de indril la biseric, clopotni, fntn i altarul din pdure. n anii 1976-1977 s-a mprejmuit terenul aflat n proprietatea mnstirii, aezndu-se o nou poart sculptat n lemn de stejar i s-a ncheiat lucrarea de restaurare a paraclisului brncovenesc, executat n lemn de stejar sculptat n motive brncoveneti, iar n interior decorat cu picturi neobizantine. Fntna Izvorul Tmduirii, atestat documentar din sec. al XVIlea, cea mai veche pies din incinta mnstirii, n jurul creia, de-a lungul timpului, s-au petrecut i esut multe ntmplri miraculoase i legende, a fost restaurat mai nti de Mitropolitul Nicolae Blan, iar mai recent s-a construit n jurul ei un baldachin sculptat n lemn de stejar. Tot ca o lucrare de nnoire a Mnstirii Brncoveanu se nscrie i renovarea i extinderea altarului din pdure, unde se svresc slujbele religioase n aer liber. Pentru a reda mai fidel atmosfera epocii reproducem aici scrisoarea unei personaliti care a vizitat mnstirea n calitate de pelerin, scrisoare pe care am descoperit-o n arhiva personal a Mitropolitului Nicolae Blan din Sibiu: Smbta de Sus 1953.VIII.27 Astzi, miercuri 26.VIII. am ajuns la Mnstirea Smbta de Sus. De la Sibiu am cltorit n tovria I.P.S. Mitropolit ntr-un Packard elegant care ne-a adus ntr-o or i jumtate. Pe drum, am discutat lucruri interesante. I.P. S.S. e un povestitor minunat; are i ce s povesteasc. Viaa Sa s-a mpletit cu cei 30 de ani de via politic a rii i a Bisericii, a fost colaborator loial al lui Ionel Brtianu i prieten apropiat al lui Al. Constantinescu. Lng dnsul timpul s-a scurs pe nesimite. Ajuns n vatra Mnstirii, ochiul nu tie unde s se opreasc; e att de mre, de grandios tabloul ce se deschide ochilor. Dac n-a avea attea de fcut acas, nu m-a mai clinti de aici, luni i ani. La intrare, ntlneti o pdure tnr de brad, i fag, i n mijlocul ei o Bisericu mic, ca o bijuterie bizantin, mpodobit cu decoraiuni ce amintesc de ctitoriile domneti din veacul XVII-lea i cu o clopotni sprijinit pe ziduri frumos ncheiate. E Mnstirea, vechea ctitorie a lui Brncoveanu . Cnd se termin pdurea, se deschide o grdin de pomi fructiferi, cu alei bine trasate nzestrate cu bnci artistic fcute. Un pria zgomotos face hotarul ei cu curtea. Aici, ntr-o parte se ridic o cldire prevzut cu cerdacuri unde e locuina I.P.S.S. i gospodria Sa personal. Aici se pregtete i hrana pentru cei 20 de clugri ce servesc Mnstirea. n cealalt parte e o alt cldire mult mai mare, unde e locuina personalului monahal. Ca nicieri ns, acest personal e format din oameni

21

luminai, care au nvat seminarul i Teologia i care sunt selecionai de I.P.S. n partea din fund a curii, ochiul se pierde n contemplarea munilor, care arunc n cascad, un pru cu ape limpezi, care alimenteaz dou lacuri mari, care ispitesc pe vizitatori i-i mbie s fac baie, n zilele clduroase. Aici se adun vizitatori cari fugind de zgomotul oraului, caut linite i odihn i o gsesc din plin. M-am aezat pe o banc fcut din pietre mari i aezate cu miestrie. Am savurat un amurg de sear, briza linititoare, ce cobor pe valea apei ce vine de la poalele Negoiului. Aici sufletul se pierde n meditaii, care te apropii tot mai mult de Dumnezeu, cci sunt attea argumente ce vorbesc sufletului despre mreia naturii, i care nu-i gsesc explicarea dect n nelepciunea i buntatea Lui. Numai El a putut inspira pe Brncoveanu s-i aeze aici un cuib de odihn i tot numai El, a ndrumat pe I.P.S.S. Nicolae s dea via unui trecut att de ndeprtat i s creeze la poalele munilor, o via att de frumoas. Camera n care am fost aezat, e mobilat cu gust i are tot ce e necesar pentru cel ce vrea s citeasc i s scrie. Nu lipsete nici o bibliotec bogat cu tot felul de cri interesante. Aici am gsit la fratele Serafim, liceniat n teologie, Die Beziehungen der Fruhchristlicher, tiprit la Mnchen. Obosit am dormit ca un copil, dup ce mi s-a servit o mas regal, cu pstrvi, cu vin, bere i cafea. Mi-au defilat i n vis toate frumuseile, ce mi-au desftat privirea i nu voi uita niciodat impresiile puternice ce s-au ntiprit aa de adnc n suflet. Joi m-am sculat trziu. () Am nceput s cercetez cu amnunime apoi, Biserica, curtea, grdina, gospodria, viaa clugrilor i la urm mi-am dat seama c pe tot ntinsul rii nu se gsete o instituie monahal, unde s fie atta ordine i nelegere. Aici serviciul bisericesc e limitat la dou ore dimineaa; ntre 6-8 i seara ntre 6-8. Noaptea e lsat, ca toat lumea s se culce. Restul timpului e consacrat unei munci organizate pn n cele mai mici detalii. Aici, se mbin perfect maxima: ora et labora - roag-te i muncete. Datorit acestei concepii, ordinea i frumuseea rsare n fiecare col: aici gseti grdini de pomi selecionai, grdini de flori, alee, stupi de albine n csue lucrate cu gust i art, bnci cldite din lemn i din piatr aezate cu miestrie; canaluri de ap, ce curg pe un pat pietruit i cu cascade

Biblioteca
22

Biblioteca se afla n cladirea noua, alaturi de muzeul cu picturi vechi pe sticla si obiecte de cult, detinnd una din cele mai bogate colectii de carti si manuscrise vechi din secolele XIV-XIX , provenind n marea lor majoritate din donatia nalt Prea Sfintiei Sale dr. Antonie Plamadeala. Aceste carti stau marturie pentru dezvoltarea civilizatiei europene de-a lungul secolelor si n particular a civilizatiei romnesti din interiorul si exteriorul arcului Carpatic.

nalt Prea Sfintia Sa Mitropolitul Antonie Plamadeala a donat mnastirii bogata sa biblioteca de cnd a nceput refacerea incintei brncovenesti, biblioteca figurnd nca de la nceput ntre obiectivele nscrise n planul de constructie. Ea detine astazi n jur de 35.000 volume de carte, la care se adauga nca 20.000, donate de .P.S. Antonie Plamadeala, Mitropolitul Ardealului, dar care nu au fost nca aduse de la resedinta mitropolitana din Sibiu. Cartile, desi n majoritate cu cuprins teologic, apartin tuturor domeniilor gndirii umane. Majoritatea sunt, binenteles, n limba romna, dar se gasesc aici si un mare numar de carti n limbile de larga circulatie: engleza, germana, franceza, precum si rusa sau greaca. Biblioteca numara ntre altele si circa 2.000 volume de carte veche; este vorba n general de carti de cult, un adevarat tezaur de cultura si arta. Astfel, la Smbata de Sus se gasesc carti si manuscrise, acoperind cele mai diverse domenii: religie, literatura, istorie, filozofie, arta, geografie, stiinte exacte, drept, etc. De asemenea, biblioteca contine si o bogata colectie de enciclopedii, periodice, reviste si ziare. Dintre lucrarile de mare valoare ce se afla aici mentionam: Chronica Hungarorum, de Thurocz Johannes, tiparita la Couradus Stahel, Brno, 1488; Traite des anciennes ceremonies (1660-1685) si Carte araba (manuscris 1186). De asemenea, aici se gasesc lucrari scrise n alfabetul Braille, destinate cititorilor cu probleme grave de vedere.

23

Organizarea bibliotecii de la Mnastirea Brncoveanu a nceput n 1998. nainte, cartile nu erau ordonate, ci doar depozitate n acest spatiu, fara a putea fi accesate de cititori. S-a realizat un program propriu de gestiune a bibliotecii, n care au fost introduse treptat datele referitoare la ntreaga colectie de carte. Programul a fost gndit n mod practic n functie de conditiile particulare ale bibliotecii. De asemenea spatiul destinat bibliotecii a fost proiectat, gndit si construit special, mobilierul fiind conceput si realizat n functie de conditiile impuse de spatiu. Cheltuielile de executie a mobilierului au fost acoperite n cea mai mare parte de catre Arhiepiscopia Ortodoxa din Sibiu, restul fiind sponsorizate de BCR, sucursala Sibiu. n prezent, biblioteca serveste si ca sala de lectura, auditie si vizionare a materialelor audio-video existente. Biblioteca "Mitropolit Antonie" se adreseaza cu precadere preotilor, calugarilor, elevilor, studentilor, localnicilor, precum si persoanelor care vin aici n pelerinaj. Colectiile bibliotecii, foarte valoroase si unice n Romnia sunt obiectul de cercetare cu preponderenta al studentilor si doctoranzilor, care gasesc aici surse unice de documentare. Conditiile de mprumut si consultare sunt stricte, biblioteca avnd un circuit nchis, cartile se consulta doar n cadrul intern al mnastirii, dar exista posibilitatea de a face copii xerox sau digitale. Cartile cele mai valoroase si documentele vechi sunt fotografiate pagina cu pagina cu ajutorul unei camere digitale profesionale, sunt apoi prelucrate si stocate pe CD-uri. Se formeaza astfel o arhiva electronica de carte veche, iar documentele originale neaccesibile sunt consultate doar prin intermediul computerului. Toate caraile sunt nregistrate n baze de date, pe computere, astfel nct vizitatorii sau cercetatorii pot gasi rapid informatiile pe care le cauta, mediul nconjurator oferindu-le si o ambianta nu doar necesara ci chiar placuta, reconfortanta, pentru lectura.

Academia de la Smbata
Unul din obiectivele cultural-religioase care maresc stralucirea pe care o are Mnastirea Brncoveanu este si viitoarea "Academia Smbata spiritualitate, cultura, arta, stiinta", care a fost inaugurata la hramul mnastirii "Adormirea Maicii Domnului" din 15 august 2003. Gndul cu care nalt Prea Sfintitul Mitropolit Antonie a purces la ridicarea acestei academii de vara este vorba de o cladire cu aproximativ 70 de camere, respectiv 130 de locuri si un amfiteatru cu o capacitate de 150 locuri a fost ca n acest spatiu sa poata fi primiti, gazduiti si serviti oameni din afara, care n dorinta lor de studiu si retragere sa se poata bucura de conditiile oferite de manastire, de materialul stiintific necesar studiului pus la dispozitie de nou amenajata biblioteca, precum si de atmosfera propice studiului oferita de cadrul natural. Academia este proiectata ca un loc unde sa se desfasoare diferite conferinte pe teme religioase, culturale, stiintifice si artistice centru international unde sa se adune pentru dezbateri reprezentanti ai tuturor confesiunilor crestine, angajati n dialogul ecumenic de reconciliere a crestinilor, dar si de alta natura. Avantajul oferit de Academie este acela ca pe lnga programul de dezbateri si studii, participantii

24

pot participa la slujbele religioase oficiate n cadrul mnastirii, astfel nct cei de religie ortodoxa se vor putea ruga aici mpreuna cu monahii din manastire, iar cei de alte confesiuni au prilejul sa cunoasca frumusetea cultului ortodox.

Sala de conferinta, cu loja si camera pentru traduceri simultane, este dotata cu aparatura electronica ultramoderna, computere, sistem de sonorizare si videoproiectie. Exista aici camere tip apartament sau simple cu doua sau trei paturi, mobilate cu gust, dispunnd fiecare de toaleta cu apa calda permanent. ncalzirea cladirii este asigurata printr-o centrala proprie ce functioneaza cu gaz metan centrala formata din zece unitati distincte, legate n "cascada", care asigura si apa calda menajera. Cladirea are forma literei T, piciorul literei fiind aula, iar cele doua parti laterale formeaza doua corpuri distincte legate ntre ele printr-o monumentala scara din marmura alba. n cele doua aripi, pe trei si respectiv patru nivele sunt amplasate

25

camerele de cazare, cele de la etaj avnd balcon cu vedere spre "Ferestrele" Muntilor Fagaras. n holul mare sunt gazduite expozitii temporare ale artistilor plastici sau participantilor la conferinte. Triunghiul frontonului este decorat cu un mozaic reprezentnd " Sfnta Treime de la Stejarul Mamvri", iar spatiul verde este amenajat cu alei luminate, gard viu, si central un mic bazin din care tsneste o frumoasa fntna arteziana. Pictur Atelierul de pictura al Mnastirii Brncoveanu, este cea mai importanta scoala de pictura din tara, scoala condusa de Parintele Arhidiacon Calinic Morar. Acest atelier a adus un mare renume mnastirii. Astazi, atelierul de pictura realizeaza ntr-o maniera noua picturi traditionale pe sticla si creatii noi ce respecta vechiul stil impus de mesterii din secolele trecute.

Lucrarile realizate aici sunt expuse ntr-o aripa a muzeului manastirii, precum si n interiorul acesteia. Toate picturile sunt realizate manual si necesita o munca asidua si migaloasa. Nimic nu ntrece pentru mesterii de aici bucuria realizarii unei noi picturi.

Se cuvine sa aratam ca scoala de zugravi, ntemeiata de Brncoveanu la Smbata, a mpamntenit aici stilul brncovenesc, mai nti n picturi murale la bisericile din aceasta parte a tarii, iar apoi n pictura pe sticla, al carei leagan de formare a fost Tara Fagarasului.

MUZEU
Colectia de carte veche, manuscrise si documente Cazanie 1784

26

Evhologhion 1749

Evanghelie 1746

Colectia de icoane

27

Colectia de obiecte de cult

28

Colectia de manuscrise si documente

Colectia numismatica si de medalii

29

Colectia etnografica si de arta populara

Herghelia Sambata de Jos

Herghelia de la Sambata de Jos este singura herghelie din Romania unde se creste rasa de cai cunoscuta sub denumirea de lipitani cea mai veche rasa moderna de cai din Europa.

30

Herghelia este situata inca de la infiintarea ei pe proprietatea castelului Bruckenthal, construit pe la 1750 de contele Jozsef Bruckenthal; din pacate, castelul se afla astazi intr-o stare avansata de degradare, care afecteaza ireversibil si interioarele, inclusiv tamplaria si dusumelele din stejar masiv si imensele sobe de teracota sau ce a mai ramas din ele. (Daca ajungeti cumva pe aici, nu va lasati pacaliti de panourile care acopera fatada, lasand impresia ca se fac lucrari de renovare. L-am intrebat pe ghidul nostru, care ne-a dat un raspuns absolut dezarmant: Am primit de curand vizita unei delegatii straine aici, la herghelie, si, ca sa nu fim nevoiti sa dam explicatii privind starea in care se afla castelul, am acoperit fatada cu aceste panouri si am pretins ca se fac renovari. Trist, nu vi se pare?) In anul 1917, herghelia de la Sambata de Jos a cunoscut un moment de rascruce, atunci cand a fost transferata cu totul in Ungaria, ajungand sa reprezinte aceasta tara peste tot in lume. Trei ani mai tarziu, la Sambata de Jos a fost infiintata o noua herghelie, care a asigurat continuitatea rasei pana in zilele noastre. Dupa decembrie 89, herghelia a cunoscut o noua perioada critica, pe de-o parte din cauza scaderii dramatice a fondurilor, dar si ca urmare a revendicarii terenurilor, fapt care a dus, inevitabil, la reducerea numarului de animale (de la peste 700 de capete in anii 70, la putin peste 300 in prezent). Cu cei cateva zeci de angajati pe care ii are in momentul de fata (si care chiar par sa-si faca meseria din pasiune si din dragoste fata de animalele pe care le au in grija), herghelia reuseste sa se autogospodareasca. Pe langa cresterea cailor, tot aici se produce hrana animalelor (herghelia dispune de cateva sute de hectare de teren arabil si fanete) si tot aici au loc si procesele de reproductie si dresaj. Ce puteti vedea la Herghelia Sambata de Jos: In jur de 300 de cai, reprezentand fiecare dintre cele opt familii ale rasei lipitane: Neapolitano, Conversano, Tulipan, Pluto, Favory, Siglavy Capriola, Maestoso si Incitato (aceasta din urma fiind cel mai recent introdusa in herghelia de la Sambata). Fiecare cal are o boxa proprie, fie inchisa cu gratii (caz in care animalul circula liber in spatiul care ii este repartizat), fie deschisa (situatie in care animalul este legat). In dreptul fiecaruia exista o tablita informativa, pe care sunt notate, de regula, linia de sange, anul nasterii, numarul de pepiniera si semnul distinctiv al mamei. Caii sunt impartiti pe categorii (nu toate se afla la Sambata): armasarii de monta publica, iepele-mame, caii de turism ecvestru, caii de sport, femelele tinere, masculii tineri fiecarei categorii corespunzandu-i un regim, un program si un rol bine stabilite in ierarhia hergheliei. Caii parca abia asteapta sa fie rasfatati cu mangaieri si, de ce nu, chiar cu o mica gustarica. Pasnici si prietenosi, ei vin fara intarziere, inca de cand aud sunetul metalic al zavorului, bucurosi de ruperea monotoniei, fie si numai pentru cateva clipe. Dincolo de grajduri se afla o pajiste ce se intinde deasupra unui rau al carui nume a fost pomenit adesea, de multi dintre noi, cu un fluierat a paguba: Apa Sambetei. Aici se gasesc iepele mame sau viitoare mame, care pasc fara grija alaturi de manjii de pana in 3 luni. Ce puteti face la Herghelia Sambata de Jos:

31

Pe langa vizitarea hergheliei o activitate deosebit de instructiva, pe parcursul careia veti fi insotiti de un ghid foarte amabil, gata sa va satisfaca toate curiozitatile in materie de cai (ale noastre nu au fost putine si nici de mari cunoscatori in materie - ba chiar de cateva ori au starnit zambetul insotitorului nostru) oferta complexului mai cuprinde spectacole ecvestre, cursuri de calarie, cursuri de trasura, curse de cross country (trasee calare cu o durata de aproximativ 3 ore) pentru calaretii cu experienta, plimbari cu sania sau cu caruta. Pentru aceste optiuni este insa nevoie de rezervare cu cateva zile inainte. Din cate am inteles, rezervarile se pot face si prin email. In final, iata cateva date utile (cele care ne-au interesat in mod direct pe noi): - Herghelia se viziteaza de miercuri pana duminica. Luni si marti sunt zile libere. (Din pacate, noi am ajuns acolo intr-o zi de marti, dar am avut norocul ca domnul de acolo care ne-a fost si ghid si de la care, asa cum spuneam, am aflat multe lucruri interesante, unele dintre ele regasindu-se printre informatiile de mai sus sa inteleaga ca nu zabovim in zona si ca e singura noastra sansa de a vizita herghelia.) - Programul de vizitare este intre 10 si 16. - Pretul unui tur al hergheliei este de 8 lei de persoana, cu reducere de 50% pentru copiii pana la 14 ani. - Spectacolele ecvestre se organizeaza pentru doritori, cu rezervare in prealabil, in schimbul unui tarif fix de 1550 de lei. Din cate am inteles, nu se impune un numar minim de participanti.

32

Castelul Brukenthal, Smbata de Jos

Romnia Drumuri > E68/DN1 Sibiu-Braov Castelul Brukenthal din incinta hergheliei din Smbta de Jos a fost construit n 1750 de contele Jozef von Brukenthal, fratele lui Samuil von Brukenthal. Castelul are o construcie solid, zidurile lui ajung la 1.2 m, are 35 de ncperi, n care au fost ridicate sobe de teracot foarte frumoase, pardoseala este din stejar, iar oamenii povestesc c pe un perete exist i o fresc frumoas acoperit prin anii 70 cu un strat de zugrveal. Construirea castelului a durat muli ani, iar terenul ( cca.1700 ha) a fost a fost atribuit n arend contelui de ctre mprteasa Maria Thereza, pentru o perioad de 99 de ani. Pentru a-i arta recunotina, Brukenthal a ridicat castelul, nu exist ns dovezi c Maria Thereza ar fi fost vreodat la Smbta. Localnicii povestesc chiar despre o relaie pasional ntre cei doi, au aprut de-a lungul timpului multe legende. Unii spun c, mprteasa niciodat nu a trecut de pragul castelului, alii susin c Maria Thereza i-a petrecut cteva veri la castel, dar s-a plictisit repede de conte. i cu toate c nu sunt dovezi...se putea ntmpla orice...

33

Structuri turistice cu functiuni de cazare,alimentatie publica si agreement

HOTEL DIANA

Hotelul Diana este situat n imediata apropiere a mnstirii Brncoveanu, Smbata de Sus, ntr-o zon linitit, ferit de trafic i aglomeraie urban.

34

Hotelul dispune de cele mai moderne dotri: Cablu TV cu peste 60 de canale, nclzire central, Mini-bar, Mobilier i finisaje interioare elegante.

Hotelul Diana v st la dispoziie cu o gam complet de servicii: Restaurant cu capacitate de peste 200 locuri, buctrie internaional i tradiional. Dou sli de conferine cu capacitate de 60 respectiv 40 locuri, dotate profesional. Grdin de var Parcare Saun

n acest hotel sunt satisfcute att cerinele celor care cltoresc pentru afaceri, ct i cele ale turitilor. Date de contact: Hotel Diana - Sambata de Sus Telefon: 0268-241900 Fax: 0268-280102 E-mail: contact@hoteldiana.ro Pagina web: www.hotel

35

POIANA IZVORULUI

Poiana Izvorului, de la Sambata de Sus, ofera oaspetilor o panorama uluitoare: muntii Fagaras si valea Sambetei. Se afla in imediata vecinatate a manastirii Brancoveanu, un loc de plin de farmec si istorie. Clasata la trei stele, Poiana Izvorului ofera turistilor din zona un loc de popas deosebit ce satisface cele mai exigente gusturi. Design-ul camerelor este concentrat pe crearea unei atmosfere relaxante, care ofera calatorului mult dorita stare de bine si confort la cele mai inalte standarde. Interiorul e decorat cu mocheta, gresie, faianta si mobila moderna si nici o camera nu seamana cu cealalta.

Poiana Izvorului, va sta la dispozitie cu o gama completa de servicii: 30 camere duble; restaurant; bar de zi; o piscina acoperita; sala de conferinte; parcare.

In curand vor fi amenajate: sauna, teren de fotbal.

Restaurantul seamana cu o sala de bal din anii 1900 si pune la dispozitia oaspetilor o gama larga de sortimente din gastronomia romneasca si internationala. In restaurant s-a amenajat un bar, unde se pot servi bauturi fine.

36

Date de contact: Poiana Izvorului - Sambata de Sus Mobil: 0730-617126 Fax: 0268-219198 E-mail: contact@poiana-izvorului.ro Pagina web: www.poiana-izvorului.ro

PENSIUNEA MIRUNA

PENSIUNEA MIRUNA*** Este situata in imediata apropiere a manastirii Brancoveanu Sambata de Sus intr-o zona linistita,ferita de trafic si aglomeratie. Toate camerele si apartamentele sunt mobilate cu mobilier din lemn natur ,au baie cu dus cu hidromasaj,uscator de par,tv,balcon,toaleta si lavoar. Camerele si apartamentele au o vedere extraordinara spre intreaga Valea Sambetei-munti acoperiti de paduri pana la jumatate si crestele golase de pe care rareori lipseste zapada.

Facilitti: Pensiunea dispune de cele mai moderne dotari: mobilier si finisaje interioare elegante camerele dispun de bai dotate cu cabina de dus cu hidromasaj si cada de baie cu hidromasaj uscatoare de par profesionale TV in fiecare camera cu 60 de canale incalzire centrala Restaurant care este format din 2 saloane Bucatarie internationala si traditionala Sala de conferinta dotata profesional (internet, videoproiector,etc.) Terasa Sala biliard Sala tenis In curand: - piscina acoperita

37

Daca vremea este prielnica puteti sa va relaxati afara in curte la un gratar , pe terasa in cadru natural si rustic. Pensiunea Miruna ofera turistilor o priveliste placuta si relaxanta,aerul este puternic ozonat datorita padurilor din apropiere Se poate urca daca sunteti pasionati pe munte si veti cunoaste secretele muntilor Fagaras In colaborare cu Herghelia Sambata de Jos va asiguram trasura sau sanie trasa de cai. Alte modalitati de petrecerea timpului liber: ATV-uri worker biciclete sala de jocuri(sah,table,biliard,tenis de masa) in salon puteti urmari filme

Date de contact: PENSIUNEA MIRUNA*** - Sambata de Sus Telefoane: 0745-048.460, 0744-522.130 Fax: 0268-241.309 E-mail: contact@pensiunea-miruna.ro Pagina web: www.pensiunea-miruna.ro COMPLEXUL TURISTIC

Complexul Sambata are o traditie de peste 40 de ani. A fost renovat complet in anul 2007. Facil itti: - restaurant cu o capacitate de 240 de locuri - terasa acoperita cu o capacitate de 120 de locuri - gradina de vara cu capacitate de 150 de locuri Organizam la cerere: mese organizate, nunti, intalniri. Ne ocupam in detaliu de aranjarea mesei, de arangamentul pentru sala si aranjamentele florale. Deci practic, de tot ce aveti nevoie pentru o masa deosebita, intr-o ambianta placuta. Date de contact: Complex Sambata Zona Turistica Sambata de Sus Telefon: 0744 332805 sau 0744 563458 E-mail: compl exsambata@gmail.com

38

Pagina web: www.complexsambata.ro

CABANA DE VANATOARE

Daca sunteti turisti obositi ce doriti odihna sau un grup de prieteni sau camarazi de vanatoare ce doriti sa petreceti un week-end la munte, cabana va sta la dispozitie cu dotarile sale. Este situata in imediata apropiere a unui parau rece de munte, in spatele manastirii Brancoveanu.

Dotari: - 9 camere cu pat dublu; - bucatarie cu vesela pentru 30 de persoane; - WC si dus in fiecare camera; - televizor,cablu TV; - spatiu de relaxare; - restaurant,terasa; - centrala termica; - curte interiaoara; - grill;

Date de contact: CABANA DE VANATOARE Smbata de Sus

39

Mobil: 0730556342 Fax: 0372871089 E-mail: cabanadevanatoare@yahoo.com Pagina web: www.cabanadevanatoare.ro

VILA ANA

Vila Ana, situat n apropierea mnstirii Brncoveanu, i ntmpin oaspeii cu cldur, bun gust i cu o privelite minunat a munilor Fgras. Aici vei gsi linite i tot confortul necesar ca s uitai de agitaia de zi cu zi.

Facilitti: - 7 dormitoare duble cu baie, usctor de pr, TV cablu; - living; - buctarie; - minibar; - grill n curte; - balcon; - nclzire central. Camerele se nchiriaz individual, sau ntreaga vil.

Date de contact: Hotel Diana - Sambata de Sus

40

Telefon: 0268-241900 Fax: 0268-280102 E-mail: contact@hoteldiana.ro Pagina web: www.hoteldiana.ro

PENSIUNEA BELMONTE

Pensiunea Belmonte este un loc placut in care sa te recreezi cu prietenii. Linistea oferita de padure si clipocitul vaii sambetei va fac sa uitati de zgomotul orasului si de stresul cotidian. Pensiunea noastra este refugiul ideal la sfarsit de saptamana si nu numai. Pensiunea este administrata de o familie tanara, iar motto-ul ei este: "clientii nostrii sunt prietenii nostrii". Privelistea de la fereastra este asemenea unui tablou cu o frumoasa padure de brad, iar interiorul modern cu mobilier de lemn natur este in armonie cu exteriorul. Pensiunea dispune de curte interioara, loc de joaca pentru copii. Facil itti: - 7 camere cu pat matrimonial sau duble; - 1 apartament (cu doua camere cu intrare separata si bai proprii); - bucatarie moderna; - sala de servit masa; - spatiu de relaxare cu TV; - curte cu spatiu de joaca pentru copii; - centrala termica; - gratar/barbeque; Toate camerele sunt dotate cu baie proprie (inclusiv uscator de par), TV si balcon. La cerere oferim transport. Date de contact: Pensiunea Belmonte Complex Turistic Sambata de Sus Telefon: 0722256274 E-mail: enach everonica@yah oo.com Rezervare Online

41

42

VILVILA ANACABANA DE VANATOARE PENSIUNEA "CABANA EDEN"

Cabana Eden iti ofera coltul de rai pe care il visezi. Pensiunea este situata la poalele muntilor Fagaras, pe malul paraului Sambata,in statiunea climaterica Sambata de Sus. Locuri pitoresti, in mijlocul naturii, te face sa te gandesti ca la un mic colt de rai.
Pensiunea dispune de curte interioara, terasa, loc de parcare in interiorul proprietatii, iluminat exterior. Facilitti:

Dispune de 6 camere duble. Camerele sunt utilate cu TV,cablu, dulap de haine Clientii pot beneficia de serviciul de desteptare la ora dorita. Camerele sunt dotate cu bai separate. Baile sunt utilate cu cabina de dus, apa calda fiind disponibila. Parcare.

Date de contact: Cabana Eden Complex Turistic Sambata de Sus Telefon: 0724 40 24 83 E-mail: rezervari@cabanaeden.ro Pagina web: www.cabanaeden.ro

43

PENSIUNEA "MOUNTAIN KING"

Toate camerele pensiunii sunt mobilate modern, toate avand bai proprii, niciuna nefiind la fel ca cealalta, fiind amenajate sa satisfaca si cele mai exigente cereri. Servicii la cerere: Piscina, Sauna, ATV-uri, sanii trase de cai ( iarna ), trasuri tase de cai ( vara ), echitatie. Se poate inchiria si intreaga pensiune. Facil itti: - 8 camere twins din care doua dispun de bai dotate cu jacuzzi. - 2 camere single - 2 apartamenete (tip garsoniera) - Restaurant pentru 130 de persoane - 2 seminee functionale in incinta livingului - Incalzire Centrala - Acces Internet - Bar de zi in restaurant - Camerele sunt utilate cu TV,cablu, dulap de haine - Camerele sunt dotate cu bai separate. - Baile sunt utilate cu cabina de dus sau jacuzzi dupa caz. - Parcare. Date de contact: Cabana Mountain King Complex Turistic Sambata de Sus Telefon: 0766 273213 E-mail: mountainking.bv@gmail.com Pagina web: www.mountainking.ro

44

PENSIUNEA "ROUA MUNTILOR"

Pensiunea este situata la poalele muntilor Fagaras, in zona turistica Smbata de Sus(in livada), in vecinatatea Manastirii Brancoveanu un loc plin de farmec si spiritualitate. Acest lucru este intarit de existenta in apropiere a Fantanitei parintelui Arsenie Boca. Pensiunea este structurata astfel: 9 camere duble si 3 apartamen te, avand toate baie proprie. Privelistea este uluitoare deoarece ne aflam in mijlocul naturii. Din acest an in apropiere s-a deschis partia de ski(300 m). Facil itti: - Acces internet - ncalzire centrala - Bucatarie comuna - Curte

45

Foisor in curte Frigider Gratar n curte Living Parcare Salon mic dejun Terasa TV Living Baie proprie Balcon TV Uscator de par

Date de contact: Cabana Roua Muntilor Complex Turistic Sambata de Sus Telefon: 0740 175230 Rezervare Online

46

CABANA DE VA VILA SORINA

Vila Sorina este la dispozitia dumneavoastra tot timpul anului fiind una dintre cele mai frumoase si mai echipate vile din zona rurala a Tarii Fagarasului, fiind destinatia ideala pentru vacanta sau concediul dumneavoastra. Vila Sorina va pune la dispozitie 5 camere din care 3 camere cu pat matrimonial si 2 camere cu pat matrimonial + 1 pat simplu, toate camerele fiind dotate cu baie proprie, televizoare LCD si terasa, totul la cele mai inalte standarde de confort si calitate, astfel incat cerintele dumneavoastra vor fi satisfacute la standarde europene.
Facilitti:

Salon 20 locuri, dotat cu plasma, fotolii, bar Incalzire centrala Bucatarie utilata pentru turisti Curte Foisor in curte Camere Nefumatori Camera cu Dus TV / Cablu / Satelit Aer Conditionat in unele camere Uscator de par in camere Bar Salon Terasa Amenajata Salon mic dejun Receptie 24 ore Parcare proprie gratuita Loc de joaca pentru copii Acces animale casa Gratar Foisor

Date de contact: VILA SORINA Complexul Turistic Sambata de Sus Mobil: 0763674525 E-mail: lia_vija@yahoo.com Pagina web: www.vila-sorina.ro

47

NATOARE

48