c if i c e

e s p e
o mic
str on
tile g a
la r it a
r ti c u
Pa
 Bucataria romaneasca de-a lungul veacurilor

 1Istoria bucatariei se confruntă cu istoria omenirii. Punctul de plecare al bucătăriei îl putem localiza odata cu apariţia focului. Descoperirea focului
revoluţionează hrana omului, acum alimentele suferă transformări: prin frigere, ele devin gustoase, aromate, pline de savoare. După foc, fermentaţia
revoluţionează obiceiurile alimentare, acţiunea fermentaţiei nu se reduce numai la conservarea alimentelor, ea transformă textura şi gustul acestora,
prin fermentaţie, fructele si strugurii se transformă în băuturi alcoolice, bere, vinuri, prin fermentaţie laptele dănaştere la noi produse.
 Dezvoltarea bucătăriei privită în ansamblul istoriei, parcurge cronologic mai multe perioade:
 Începuturile artei culinare, până la aproximativ anul 1000 î.e.n alimentaţia de bază era carnea, în Egipt se făceau pâinişoare din grâu şi erau cunoscute
vinul şi berea.
 Perioada preclasic, până la căderea Romei, perioada lui Homer şi Pericle. În Imperiul Roman, arta culinară era foarte apreciată. Bucătării prezentau
bucatele cu aspectul lor iniţial; peştele şi vanatul trebuiau să păstreze forma din starea lor vie, principalul mijloc de preparare al hranei era frigerea.
 Perioada barbarismului până în evul mediu târziu, acum dezvoltarea bucatariei inregistreaza o stagnare. In perioada sec. al XIV-lea, bucataria
cunoaste o dezvoltaremult mai mare. La curtile marilor seniori si regi se organizau adevaratele orgii alimentare. Banchetele devin o adevarata
manifestare a gloriei si a bogatiei stapanilor.
 In perioada clasica, perioada cuprinsa intre mijlocul secolului al XVII-lea si pana lainceputul secolului al XX-lea, bucataria incepe sa devina arta
culinara. Parisul devine centrul artei culinare. Prepararea si prezentarea cat mai estetica a bucatelor au o importanta deosebita. Bucatarii francezi
devin renumiti nu numai la Paris dar si la curtile imperiale din Europa.
 Bucataria romaneasca a fost influentata de-a lungul veacurilor de o serie de factori, cum ar fi : conditiile econimice, conditiile geografice si de clima,
gradul de civilizatie, stadiul de dezvoltare al agriculturii si nu in ultimul rand obiceiurile, gusturile si preferintele.
 Bucataria din Muntenia
Se poate caracteriza prin
diversitate,
ingeniozitate,delicatete. Ea a
suferit de-a lungul vremii
influenta greceasca, orientala,
finetea si rafmamentul bucatariei
franceze si pana in zilele noastre
influenta italieneasca. Bucataria
din Muntenia, foloseste un
sortiment variat de legume,
carne, produse din came, peste,
lapte, paste fainoase, fructe.
Bucataria traditionala din
Muntenia se poate caracteriza
prin mancaruri gustoase.
Ciorbele suntrealizate din
carne de pasare si vaca dar si
Manca
din legu me, ele sunt acrite r u ri
si legum le sunt obtinu
mai ales cu bors, se foloseste e te
proasp sau numai di din carne
mult leusteanul care le da un e te n le
aprecia sau conserva gume
gust aparte. Ciorbele, mai ales te te
ostrope le: tocanite, m , mult
cele din legume, sunt l
pestele ul din carne d usaca,
imbunatatite cu orez, dar si cu g a ti ep
diferite t la cuptor sa asare,
"zdrente" obtinute din oua cu gar u fr
mamal nituri, sarmal ipt cu
faina.. iguta, s e
tufat de le cu
miel.
 5.1 Zama acră şi mielul învelit în lut şi copt în groapă cu jar

Zama, actuala ciorbă, era acrită cu un lichid acru obţinut din fructe de
sezon necoapte. Acritura de corcoduşe şi agurida (un lichid acru făcut
din struguri verzi necopţi) sunt printre cele mai populare, explică
bucătarul.

„Borşul vine de la ruşi. Normal, a fost luat iniţial de moldoveni, apoi

de cei din sudul ţării. În mod tradiţional, ciorba se acreşte cu aceste
zemuri acre. Acrirea cu lămâie a apărut mult mai târziu, pe la
Tradiţia muntenească se trage din cărnurile fripte şi începutul secolului XX”, a mai spus Tănase. În sezonul rece însă,
în mod special din carnea de oaie, noi fiind popor ciorbele erau acrite cu zeamă de varză. Una din ciorbele tradiţionale
de oieri. După ce era golită de organe, burta oii se Munteniei este zama de pui cu zdrenţe.
umplea cu mere pădureţe şi diverse verdeţuri, apoi
animalul era uns cu lut, argila cu care se făcea şi
ţiglă. Apoi se făcea o groapă în pământ, iar
animalul era pus înăuntru unde era jar. Era acoperit
cu jar şi lăsat 8-9 ore, la copt. Lutul era copt şi
când îl spărgeai se ducea cu tot cu blană. Deşi
mirosul nu era extraordinar, frăgezimea şi aroma
cărnii erau incredibil de gustoase. Acest mod de
preparare, cuptorul dac, a fost păstrat până pe
vremea haiducilor, prin secolul XVIII”, mai arată
 Craciunul si Anul Nou in Muntenia

In Muntenia, atmosfera sarbatorilor de iarna se face

simtita incepand cu ziua Sfantului Nicolae (6
decembrie), cand copiii asteapta nerabdatori
cadourile din ghetute. Pana in Ajunul Craciunului, In apropierea Craciunului se formeaza diferite cete de
gospodarii se ocupa cu taierea porcului, femeile fac colindatori care merg sa vesteasca sarbatoarea si sa ureze
curatenie in casa si in curte, iar cei mici invata gazdelor sanatate, belsug si noroc. Tipica Munteniei
colinde si impodobesc bradul. Ulitele satelor sunt subcarpatice este ceata de fete care colinda in special flacaii;
invaluite de mirosuri apetisante si de cantece vesele odinioara, doar barbatii neinsurati indeplineau acest obicei. Mai
care anunta nasterea lui Iisus. In aceasta perioada, actuale sunt grupurile mixte si cele formate din membrii
muntenii nu uita nici de cei care nu se mai afla familiei, care viziteaza cu precadere rudele, prietenii si vecinii
printre ei; in judetul Arges se pastreaza obiceiul
colindetilor: in seara de Ajun, satenii isi daruiesc unii
altora covrigi, vin si tuica fiarta, pomenind numele
celor morti.
Traditii de Paste in Muntenia

Pastele este in primul rand o sarbatoare de suflet, un moment care aminteste de

iubirea divina si de miracolul invierii. Obiceiurile pastrate in aceasta perioada sunt
mai putine, importante fiind valorile spirituale si semnificatia lor pentru crestini.
In Saptamana Mare, gospodinele inrosesc ouale si pregatesc mancarurile
traditionale cu care ii vor servi pe musafiri. De pe masa si din cosul pascal nu
lipseste in niciun an pasca, aliment care face aluzie la trupul lui Hristos. In
Muntenia, pasca este deseori inconjurata de zimtisori, avand forma unui soare care
ofera vitalitate oamenilor si naturii.
Traditii din timpul anului in Muntenia
Dragobetele este sarbatoarea
romaneasca a iubirii, anuntand sosirea
primaverii si un an rodnic. In
Muntenia, fetele strang apa de pe
florile de fragi si o folosesc pentru a-si
pastra frumusetea. Tinerii petrec in aer
liber, in jurul focurilor, bucurandu-se
de soare si de primele flori. Se spune ca
Filipii sunt sarbatori satesti legate de lupi
cine nu serbeaza aceasta zi va fi singur si de superstitiile populare referitoare la
tot anul acestia. Se tin in fiecare anotimp, avand
date diferite in functie de regiune: Filipii
de vara (29 iunie), Filip cel schiop (21
octombrie), Filipii de toamna (14- 30
noiembrie), Filipii de iarna (la sfarsitul
lunii ianuarie), Nedeia lupilor (16
ianuarie). Cei care respecta Filipii vor fi
feriti de pagubele pricinuite de lupi si de
pradatori. In aceste zile femeile nu scot
cenusa din casa, considerandu-se ca
lupoaicele se hranesc cu taciuni aprinsi si
devin mai fertile. De asemenea, langa cos
se atarna o secera sau un topor pentru a
tine animalele periculoase departe de
casa.