Cuprins Memoriu justificativ 1. 2. Istoria bucatariei .1. Bucataria romaneasca.4.

Bucataria din Moldova; Bucataria din Dobrogea; Bucataria din Muntenia; Bucataria din ltenia; Bucataria din !ransilvania; Bucataria Banateana. Caracteristicile bucatariei contemporane...#.

". 4.

biceiuri traditionale la romani.......$. Marea Sarbatoare a Ortodoxiei, Nasterea Domnului 1 ianuarie este sarbatorea Sfantului Vasile cel Mare 5 ianuarie este Ajunul Botezului Domnului 6 ianuarie sarbatorim Botezul Domnului sau Boboteaza Tainele Sfinte ale Bisericii 5. Anexe ...1!. 6. Biblio"rafie .. #6. Bucataria romaneasca de%a lungul veacurilor

Istoria bucatariei se confrunt cu istoria omenirii. $unctul de %lecare al buc triei &l %utem locali'a odata cu a%ariia focului. Desco%erirea focului re(oluionea' )rana omului, acum alimentele sufer transformri* %rin fri"ere, ele de(in "ustoase, aromate, %line de sa(oare. Du% foc, fermentaia re(oluionea' obiceiurile alimentare, aciunea fermentaiei nu se reduce numai la conser(area alimentelor, ea transform textura i "ustul acestora, %rin fermentaie, fructele si stru"urii se transform &n buturi alcoolice, bere, (inuri, %rin fermentaie la%tele d natere la noi %roduse. De'(oltarea buctriei %ri(it &n ansamblul istoriei, %arcur"e cronolo"ic mai multe %erioade* +nce%uturile artei culinare, %,n la a%roximati( anul 1--- &.e.n alimentaia de ba' era carnea, &n ."i%t se fceau %,inioare din "r,u i erau cunoscute (inul i berea. $erioada %reclasic, %,n la cderea /omei, %erioada lui 0omer i $ericle. +n 1m%eriul /oman, arta culinar era foarte a%reciat. Buctrii %re'entau bucatele cu as%ectul lor iniial2 %etele i (anatul trebuiau s %stre'e forma din starea lor (ie, %rinci%alul mijloc de %re%arare al )ranei era fri"erea. $erioada barbarismului %,n &n e(ul mediu t,r'iu, acum de'(oltarea bucatariei inre"istrea'a o sta"nare. 1n %erioada sec. al 3145lea, bucataria cunoaste o de'(oltaremult mai mare. 6a curtile marilor seniori si re"i se or"ani'au ade(aratele or"ii alimentare. Banc)etele de(in o ade(arata manifestare a "loriei si a bo"atiei sta%anilor. 1n %erioada clasica, %erioada cu%rinsa intre mijlocul secolului al 34115lea si %ana laince%utul secolului al 335lea, bucataria ince%e sa de(ina arta culinara. $arisul de(ine centrul artei culinare. $re%ararea si %re'entarea cat mai estetica a bucatelor au o im%ortanta deosebita. Bucatarii france'i de(in renumiti nu numai la $aris dar si la curtile im%eriale din .uro%a. Bucataria romaneasca a fost influentata de5a lun"ul (eacurilor de o serie de factori, cum ar fi * conditiile econimice, conditiile "eo"rafice si de clima, "radul de ci(ili'atie, stadiul de de'(oltare al a"riculturii si nu in ultimul rand obiceiurile, "usturile si %referintele. 1n a doua jumatate a secolului 115lea a(em informatii scrise %e %laci cerate des%re felurile de mancare. 6a /osia Montana a fost desco%erita o %laca cerata cu oca'ia 7 os%atului aurarilor8 in care erau scrise %re%aratele oferite 7 miel, %urcel, %aine alba, sare, otet, salata si doau feluri de (in8. O%era lui Mi)ail Sado(eanu, monumentala mono"rafie e%ica a %o%orului roman, inteles in %ermanentele lui s%irituale, in e(olutia sa istorica si in relatiile osmotice cu s%atuil "eo"rafic, aduce nenumarate marturii des%re e(olutia bucatariei romanseti de5a lun"ul istoriei, atat la ni(elul omului de rand, cat mai ales in casele boieresti, in )anuri si in curtile domnesti. 1n 79ratii :deri8 Sado(eanu descrie* 7%re%elita %e masa Domnului era in mare cinste. $re%elitele erau in(elite in frun'e de teiu si a%oi in slanina afumata. Se fri"eau in ti"la la jaratec de fa". ;n rob aducea colaci %roas%eti si cla%onul in cratita lui8. 1

<itind scenele "astronomice descries de unii din marii nosrti scriitori, ne %utem da seama des%re e(olutia bucatariei romanesti de5a lun"ul anilor, de interesul %e care acestia l5au acordat artei %re%ararii mancarurilor. De5a lu"ul (eacurilor bucataria romanesca, %e lan"a traditiile mostenite de la strabuni si5a imbo"atit sortimentele de %re%arate cu retetele altor %o%oare. $rimele semen de occidentali'are se (ad in tara noastra in jurul anului 1=--. Tarile /omane n5au fost niciodata in afara .uro%ei 1nfluenta euro%eana se re"eseste si in %lanul bucatariei. 1m%eriul austriac influentea'a Transil(ania si Banatul, /usia influentea'a Moldo(a, 9ranta, 1taliasi >recia influentea'a Muntenia, Turcia influentea'a Dobro"ea si cu rafinament traditia si arta culinarane5au mai ramas diferite feluri de mancare* ")i(eciul, tuslamaua si bacla(ale de la turci, ciorbele si borsurile de la rusi, "ulasul de la un"uri, stiuca um%luta de la e(rei, s.a. Aceste %re%arate au fost inbunatatite de bucataria romaneasca in functie de "usturi, obiceiuri si %referinte. De %ilda sarmalele sunt mancare turceasca care la ori"ine se %re%ara din tocatura de berbec cu ore' si stafidein(elite in foi de (ar'a, foi de (ita sau ste(ie. Bucataria romanesca si indeosebi cea moldo(eneasca a reusit sa transforme o mancare sim%la intr5un ade(arat ?%alat de "ourmet8 asa cum sublinia Al. O. Teodoreanu in ?Ade(arul 6iterar si Artistic8 in iulie 1@AA. Bucataria romanesca ince%e sa fie cunoscuta si %este )otare. 1ordac)e 1onescu, %atronul restaurantului din <o(aci unde s5a nascut mititeii de asta'i, si trimite bucatarul, %e ?nea /adu8 si %e lautarul <ristac)e <iolac la ex%o'itia de la $aris, in anul 1@--. Mititeii, tuslamaua, sarmalele cu mamali"uta, ")i(eciul maceiaresc, (ar'a cu carne, %aceaua si "ratarul lui ?nea /adu8 au dus faima bucatariei romanesti la $aris dar si arcusul lui <ristac)e au facut cunoscute %este )otare melodiile noastre %o%ulare* ?<iocarlia, Sarba in caruta, <a la Brea'a, Din $loiesti %ana in >)eboi

Bucataria romaneasca poate fi definita ca un tot unitar, dar daca anali'am structura mancarurilor din %unct de (edere sortimental, al modului de %re%arare, al condimentarii, al structurii si asocierii diferitelor materii %rime, (om constata ca exista %articularitatile 'onale, re"ionale. 9iecare %ro(incie istorica are un s%ecific a%arte care s5a mentinut, s5a com%letat si s5a imbo"atit din %unct de (edere sortimental si calitati(.

Bucataria din Moldova se caracteri'ea'a %rin mancaruri fine, rafinate si "ustoase. 6a %re%ararea 2

mancarurilor se foloseste in s%ecial carnea de %asare si %estele, dar si carnea de %orc, (aca, (anatul %recum si le"umele, la%tele ouale si bran'eturile. <iorbele se acresc cu bors, se imbunatatesc cu smantana si oua. Mancarurile sunt mai dietetice, se reali'ea'a fara rantajuri %rajite, cu cea%a inabusita si faina di'ol(ata in a%a. Sosurile sunt albe dar si colorate cu %asta de bulion si boia de ardei. Bucataria Moldo(eneasca nu este foarte a"lomerata in condimente, se foloseste mararul, %atrunjelul, cimbrul, ardei iute, Bc)i%arusC )asmatuc)i,usturoi, leustean, s.a. /enumitele sarmale moldo(enesti sunt fine si delicate, ele se obtin din carne tocata, sunt sarmale mici, cate !51- sarmale mici infasurate toate intr5o foaie de (ar'a. D0anul trei sarmaleD din 1asi, condus de maestrul in arta culinara Stefan M"Eesi, %astrea'a traditia bucatariei moldo(enesti, aici se mananca cele mai delicioase sarmale si multe alte mancaruri s%ecifice 'onei. 1n Moldo(a se mananca mult dulciurile de bucatarie reali'ate din alua turi cu diferite um%luturi din le"ume, fructe, bran'eturi. Nu %utem sa (orbim des%re bucataria din Moldo(a, daca nu amintim de %re%arate cum ar fi* ali(enci, racituri de %asare, %iftie de %orc, ciorba de %otroace, borsul moldo(enesc, saramura de %este,sarmale, mamali"uta, %arjoale moldo(enesti, toc)itura moldo(eneasca, co'onac moldo(enesc, %asca moldo(eneasca, %oaleFn brau, %lacinte cu do(leac. cu bran'a, cu mere, cu (ar'a,. etc. .

Bucataria din Dobrogea este influentata in %rimul rand de fauna, de clima, dar si de bucataria orientala. 6a %re%ararea mancarurilor se foloseste mult %estele, (anatul si carnea de oaie dar si carnea de %asare, (aca si %orc. Dobro"ea este bo"ata in le"ume si fructe, la%te, bran'eturi si oua. Mancarurile din Dobro"ea redau cu %risosinta bo"atia materiilor %rime de care dis%une aceasta 'ona. Mancarurile din bucataria dobro"eana sunt usoare, "ustoase, la %re"atirea acestora se foloseste mult untdelemnul, untul si mar"arina. <iorbele se acresc cu bors, 'eama de (ar'a dar si otet, sunt reali'ate din le"ume si mai ales %este. Se folosesc mult "ustarile din le"ume %roas%ete sub forma de salata in combinatie cu oua, bran'a, smantana. Sosurile sunt colorate cu %asta de rosii, se obtin din le"ume inabusite cu faina di'ol(ata in a%a si DstinseD cu su%a de oase. $re%aratele de ba'a sunt insotite de "arnituri din ore', le"ume dar si %aste fainoase. Se foloseste mult la%tele batut, iaurtul dar si bran'a telemea care se consuma ca atare dar si in %re"atirea altor mancaruri. De5a lun"ul istoriei, si mai ales du%a %rimul ra'boi mondial, odata cu de'(oltarea statiunilor de %e malul Marii Ne"re, bucataria din Dobro"ea, sufera influen'a marilor bucatarii euro%ene, mancarurile sunt fine, delicate, "ustoase, se imbunatateste sortimentul de mancaruri dar si calitatea acestora. Bucataria dobro"eana de %e litoralul Marii Ne"re %oate ri(ali'a cu oricare alta bucatarie cu traditie. 1n statiunile de %e litoralul Marii Ne"re exista asta'i unitati care se e(identia'a in mancaruri traditionale si s%ecifice Dobro"ei cum ar fi* restaurantul D/usticD si D$anoramicD din Ne%tun conduse de Mardare >)eor")e si Dan $ar(ulete si res%ecti( 9enin Alexandru, unde turistilor li se ofera %re%arate traditionale dobro"ene, restaurantul D0istriaD din Satul de 4acanta din Mamaia cu s%ecific %escaresc, condus de Dorel Albu si 9lorentin To%)ler si multe alte unitati de renume a turismului romanesc. Dintre mancarurile s%ecifice bucatariei dobro"ene amintim* ciorbele %esca resti, ciorba de burta, marinatele din %este, saramura de cra%, %estele la %rota%, cra%ul um%lut, carnatii de oaie, mielul la %rota%, saslacul, c)ebabul, musacaua, c)efirul, "arniturile de ore', dar si bacla(alele, sarailiile, dulciuri le cu stafide si ra)at. 3

Bucataria din Muntenia se %oate caracteri'a %rin di(ersitate, in"enio'itate, delicatete. .a a suferit de5a lun"ul (remii influenta "receasca, orientala, finetea si rafmamentul bucatariei france'e si %ana in 'ilele noastre influenta italieneasca. Bucataria din Muntenia, foloseste un sortiment (ariat de le"ume, carne, %roduse din came, %este, la%te, %aste fainoase, fructe. Bucataria traditionala din Muntenia se %oate caracteri'a %rin mancaruri "ustoase. <iorbele sunt reali'ate din carne de %asare si (aca dar si din le"u me, ele sunt acrite mai ales cu bors, se foloseste mult leusteanul care le da un "ust a%arte. <iorbele, mai ales cele din le"ume, sunt imbunatatite cu ore', dar si cu D'drenteD obtinute din oua cu faina. <iorba de burta si tuslamaua sunt foarte cautate. 6a %re%ararea mancarurilor se foloseste untdelemnul, untul dar si untura mai ales in tim%ui iernii. Sosurile sunt de re"ula colorate si se obtin din rosii (ara si bulion in tim%ul iernii. Salatele sunt intr5un sortiment foarte di(ersificat, se obtin din le"ume %roas%ete sau fierte in combinatii cu fructe, oua, bran'eturi, Dle"ateD intre ele cu sosuri si mai ales cu maione'a care este un DliantD foarte a%reciat. Mancarurile sunt obtinute din carne si le"ume sau numai din le"ume %roas%ete sau conser(ate, mult a%reciatele* tocanite, musaca, ostro%elul din carne de %asare, %estele "atit la cu%tor sau fri%t cu diferite "arnituri, sarmalele cu mamali"uta, stufat de miel. 0anurile de altadata din Muntenia si marile restaurante, amintim numai 0anul lui Manuc si restaurantul <a%sa, au fost renumite inca din secolul trecut %rintr5o bucatarie rafinata. Asta'i, marile restaurante din Bucuresti si de %e 4alea $ra)o(ei sunt recunoscute in %re%arate s%ecifice bucatariei romanesti, %re%arate care au fost imbunatatite si rafinate, ada%tate la "ustul turistilor straini. $rintre %re%aratele s%ecifice bucatariei din Muntenia, amintim* ciorba de burta, ciorbele taranesti din carne de (aca si %orc, sarmalele cu mamali"uta, renumitii mititei, tuslamaua, fri%turile la "ratar si %estele, "arniturile din le"ume, cartofi, %aste fainoase si dulciurile de bucatarie cum ar fi budincile din %aste fainoase, %lacintele, %a%anasi, com%oturile din fructe, dulciurile de cofetarie cu frisca si ciocolata.

Bucataria din

ltenia %astra'a si asta'i obiceiul de a %re"ati mancarea in oale de %amant la DtestD,

te)nolo"ie care ofera un "ust deosebit mancarurilor, ele %oarta %arfumul bucatariei noastre taranesti. 1n bucataria olteneasca se folosesc le"umele %roas%ete, %estele, carnea de %asare, (aca si %orc, lactatele si bran'eturile. Se %re"atesc cum numai oltenii stiu s5o faca, "ustoasele ciorbe de %ra' si de ste(ie, fiertura olteneasca, care este o ciorba de %asare si le"ume fierte in oala de %amant in s%u'a %e (atra. Sunt recunoscute sarmalele "atite in oale de %amint la DtestD. 1nfluenta (ecinilor s5a resimtit si in bucataria din Oltenia* ")i(eciul calu"aresc, tocana calu"areasca si altele. <and (orbim de bucataria olteneasca, nu %utem sa nu amintim %re%aratele s%ecifice acestei 'one* ciulama de %ui cu mamali"uta, rosiile um%lute cu carne sau numai cu ore', toc)itura olteneasca, saramura de %este si renumitii carnaciori oltenesti.

Bucataria din !ransilivania a suferit de5a lun"ul istoriei influenta bucatariei austro 5 un"are. 1n Ardeal se foloseste mult slanina afumata, bine %re"atita, care se consuma in tot tim%ul anului, c)iar si (ara, fie ca e tare, sau este folosita la %re%ararea diferitelor mancaruri. Mancarurile obtinute in bucataria din Transil(ania, sunt mancaruri "rase, "ustoase si %i%erate, se reali'ea'a %e ba'a de carne si in s%ecial carne de %orc, se folosesc le"umele, 'ar'a(aturile, la%tele si bran'eturile %recum i ouale. <iorbele se acresc 4

cu otet sau 'eama de (ar'a si se imbunatatesc, Dse dre"D cu "albenusuri de oua, smantana si faina, s%ecific acestor ciorbe este tar)onul. 6a obtinerea mancarurilor se foloseste untura de %orc si rantasul obtinut din cea%a inabusita si faina %ufin rumenita. Sosurile sunt in "eneral albe dar si colorate cu boia de ardei. Salatele, ca de altfel si sosurile se 1ndulcesc cu 'a)ar. Se mananca mult %a%rica cu "aluste din faina si oua fierte in a%a cu sare. Bucataria din Transil(ania este renumita %rin %re%arate ca* balmus,, bul'. su%a de c)imen, su%a de (ar'a alba cu smantana, ciorba ardeleneasca de %ore sau (aca, ciorba de carne cu tar)on, (ar'a Da la <lujD, ciu%erci um%lute, "ulas, %a%ricas, afumaturi, tocaturi cu afumatura, lan"osi, budinca s.a.. 1n bucataria din Transil(ania, (om "asi %e lan"a mancarurile s%ecifice 'onei si mancaruri de %e tot cu%rinsul tarii, aceste mancaruri au fost ada%tate la %referintele si obiceiurile locuitorilor din aceasta %arte a tarii.

Bucataria banateana este %uternic influentata ca si bucataria din Transil(ania de bucataria austro5 un"ara, dar si de bucataria "receasca, italieneasca si france'a. Mancarurile %re"atite in Banat sunt reali'ate din carne de %orc in s%ecial, cu le"ume %rajite si inabusite in untura sau ulei, cu sosuri din faina, condimentate cu %i%er, cimbru, boia de ardei, c)imen. Bucataria din Banat se caracteri'ea'a %rin mancaruri "ustoase, "rase, )ranitoare. <iorbele se acresc cu lamaie, se imbunatatesc cu smantana si se condimentea'a cu tar)on. Su%ele se %re"atesc cu taitei de casa dar si cu rantas. Taiteii de casa se folosesc mult atat la %re%ararea "ustarilor, a mancarurilor dar si la obtinerea dulciurilor. Din taitei de casa se obtin renumitele %re%arate DiofcaD cu (ar'a, cu bran'a, cu nuca, cu la%te, cu mac, cu bran'a de (aci, mai exista si "ulasul care se %re%ara in mai toate bucatariile banatene. Mancarurile se caracteri'ea'a %rin sosuri cu rantas obtinut din faina incinsa care Dse stin"eD cu su%a de oase sau su%a de 'ar'a(at si imbunatatite cu smantana. /antajul se foloseste c)iar si la sarmale. Se mananca mult %a%ricasul cu "aluste obtinute din faina si oua fierte in a%a cu sare. Sarmalele banatene se %re"atesc din carne tocata cu satarul, ele sunt mari, nu au finetea celor din Moldo(a dar sunt "ustoase. .xista in Banat un %re%arat numit D4ar"a BelesD care este o budinca din taitei de casa cu bran'a de (aci si stafide, in(elita in foaie de %lacinta si coa%ta in cu%tor. .xista renumitele %o"acele obfinute din aluat cu jumari, care se ser(esc la tuica. 6a %re%ararea mancarurilor se foloseste mult carnea de %orc, (aca, %asare si mai %utin %estele. $rintre mancarurile traditionale din aceasta &ona amintim* 'acusca, ciorba de (ital, sarmale batranesti, cea%a um%luta, mancare banateana cu carne de %orc, budinci. aceste mancaruri scot in e(identa caracteristicile bucatiriei banatului. Aceleasi %re%arate le %utem "asi si in alte 'one dar fiecare 'ona are ce(a s%ecific atat din %unct de (edere al do'arii materiilor %rime, al condimentarii dar si al te)nolo"iei folosite. Toate acestea conduc la obtinerea acelui %re%arat s%ecific 'onei.

Caracteristicile bucatariei romanesti contemporane. Bucataria romaneasca, a reusit de5a lun"ul (remii, sa5si %astre'e traditia, bucatarii au stiut sa transmita urmasilor "ustul mancarurilor noastre traditionale, acestia au imbunatatit si rafinat mancarurile dar au %astrat nealterata arta culinara romaneasca. 1n lucrarea de fata, sunt %re'entate retetele de mancaruri, asa cum se folosesc ele in bucataria diferitelor 'one din tara. Daca anali'am totusi, modul de obtinere al unor %re%arate in marile restaurante sau c)iar in unele bucatarii %articulare, (om obser(a ca asta'i, la %re%ararea mancarurilor, se foloseste tot mai %utin untura c)iar in tim%ul iernii, aceasta este inlocuita cu untdelemn, unt sau mar"arina. Se foloseste tot mai %utin rantasul sau cea%a %rajita. Acestea sunt inlocuite cu cea%a inabusita si faina di'ol(ata in a%a. Se folosesc tot mai %utin oasele, %entru a imbunatati "ustul mancarurilor, ele sunt inlocuite de su%e concentrate. Aceste modificari in bucataria romaneasca au a%arut din ne(oia de a obtine mancaruri dietetice. ;n alt factor care a determinat modificari in modul de %re"atire al mancarurilor, mai ales 1n bucatariile %articulare este Dli%sa de tim%D a "os%odinelor, %recum si a%arifia unor %re%arate si semi%re%arate obtinute industrial, care %e de o %arte usurea'a munca in bucatarie, iar %e de alta %arte, eliberea'a femeia de aceas ta munca si li ofera tim% %entru reali'area ei %e %lan social. Mancarurile s%ecifice si traditionale romanesti, cunoscute si a%reciate atat 1n tara, cat si in strainatate, sunt reali'ate asta'i de marile restaurante, dar si de "os%odariile taranesti care %artici%a la turismul rural, ele aduc %este (eacuri traditia milenara a %o%orului nostru. Bucataria romaneasca 1n ansamblu, este cunoscuta %rin mancaruri cum ar fi* %iftia, ciorba de %otroace, ciorba de burta, saramura de %este cu mamili"a, sarmalele cu mamali"a, tocana, ardeii si rosiile um%lute cu came sau ore', carnati %roas%eti si afumati, mititeii, toc)itura, fri%turile la "ratar si bine codimentate cu "arnituri de le"ume, %uiul la fri"are cu mujdei de usturoi si mamali"uta, muraturile asortate din diferite le"ume si fructe si dulciuri ca* %lacinte, co'o naci, %a%anasi, coltunasi, sarailii, bacla(ale, clatite, budinci, si altele. 1n anii de du%a 1@!@, in tara noastra, s5au intors romanii %lecati din tara cu ani in urma. Multi dintre ei, au dus dorul melea"urilor natale, dar mai ales al bucatariei noastre romanesti, acum ei %refera sa manance mincarurile traditionale reali'ate din le"ume si came %roas%ata, din oua, bran'eturi, casca(al, %este si %re"atite Dca la mama acasaD. Bucataria romaneasca este cunoscuta asta'i in lume, atat %rin turisti, %ersoanele si %ersonalitatile care ne (i'itea'a tara, dar si %rin bucatarii romani care au %artici%at la diferite ex%o'itii si concursuri internationale inca din anii 1@-- la $aris, 9ranGfurt %e Mein, 6ei%'i", $ra"a, Berlin, Bonn, /oma, MosGo(a, Sofia, Buda%esta, 4arso(ia s.a., obtinand distinctii ca Dmarele %remiuD si Dmedalia de aurD la 9ranGfurt %e Mein, 6ei%'i" si $ra"a. /omania ofera deci, multe bo"atii si frumusefi naturale, locuitori cordialH si os%italieri, dar si o bucStarie traditionala cu mancaruri "ustoase si rafmate.

biceiuri traditionale la romani

1nce%em acest ca%itol cu obicieiurile si datinile la romani, la Marea Sarbatoare a Ortodoxiei, 'asterea Domnului. Aceasta mare sarbatoare a crestinatatii este cinstita de neamul romanesc inca din cele mai (ec)i tim%uri. 1naintea acestei sarbatori exista %ostul <raciunului care durea'a intre #1 noiembrie 6

si #I decembrie. Acest %ost a fost randuit de Biserica %entru a %re"ati %e credinciosi s%re cu(iincioasa intam%inare si sarbatorire a marelui %ra'nic al Nasterii in tru% a Mantuitorului. <raciunul este intam%inat de %o%orul roman cu datini si obiceiuri care au de(enit traditie, atat de dra"i noua, cei care ne5am nascut %e acest %amant. 9iecare dintre noi, indiferent unde traieste asta'i, isi aminteste cu %lacere de diminetile ajunului %etrecute in satul natal sau in casa bunicilor, cu casele cufundate in (esnicia lor tacuta. <itind (ersurile lui 4asile Alecsandri (e'i satul natal in ajunul <raciunului* "Totul e alb pe camp pe dealuri imprejur in departure Ca fantasme albe plopii insirati se pierd in zare si pe intinderea pustie, fara urme, fara drum, Se vad satele pierdute sub clabucii albi de fum ". .xista la romani datina ca in ajunul <raciunului, co%iii sa colinde %e la casele "os%odarilor urandu5le Dbuna dimineataD si sa li se ofere colindeti sau bolindeti, acei mici colaci din faina de "rau care, la sate, se framanta si se coc in acea noa%te. "Buna dimineata la mos Ajun ne dati ori nu ne dafi". 1n noa%tea de Mos Ajun, romanul si in s%ecial taranul roman ofera cu multa dra"oste si bucurie cetelor de co%ii, co(ri"i, nuci, mere. Sirul colindelor ince%ut in Ajunul <raciunului, continua cu colinda feciorilor, mai ales la casele unde5s fete de maritat. Acum nu mai sunt suficienti co(ri"ii, batranii, %entru ca ei sunt sta%anii caselor, (or oferi rac)iu, (in, D colaci de "rau curatD, ex%resie care arata res%ectul dintotdeauna al romanilor %entru %amantul muncit. 1n Ardeal se cere du%a colinde* "Sa ne dai cinste frumoasa, un colac de rau curat, C!o pecie de porc ras, scoate azda sa ne dati". 9rumusetea datinilor strabune este intre"ita si de taiatul %orcului, care la romani, a de(enit c)iar un ritual, a%roa%e ca nu exista casa in satele din tara noastra la care in 'iua Dde 1"natD sa nu se taie %orcul. <u o 'i inainte de taiere, %orcul nu se mai )raneste, ci i se da de baut numai a%a %utin sarata, astfel incat, sa aiba stomacul s.i intestinele "olite %entru a fi mai usor de curatat. 1n momentul cand se injun")ie %orcul, san"ele se lasa sa cur"a intr5un (as, se %une un %umn de sare si se amesteca bine cca. #- minute %entru ca acest san"e, sa nu se inc)e"e. 1n unele bucatarii acest san"e se foloseste la %re%ararea unor %roduse cum ar fi toba, caltabosj, san"erete, etc. Du%a ce %orcul a fost injun")iat si a murit, se %arleste de re"uia la foc de %aie. Du%a ce a fost bine %arlit %orcul se curata de cenusa si scrum. Se asea'a %e un su%ort din lemn curat, Dun %odD, se o%areste cu a%a fierbinte si i se scot un")iile. Du%a s%alare, %orcul se aco%era cu o %an'a de sac umeda si se lasa cca. #- minute sa se DinmoaieD soriciul, tim% in care cei care %artici%a la taierea %orcului alun"a fri"ul cu o tuica fiarta. Du%a care, %orcul se rade bine cu cutitul %e toata su%rafata, astfel incat, sa se curete toata murdaria, iar soriciul sa de(ina "alben frumos, a%oi %orcul se transea'a. Mai intai se des%rinde slanina, cu exce%tia slaninii aflate %e s%ata si %ul%a, se des%rind ca%ul, %icioarele din fata si cele din s%ate. Du%a transare, carnea, slanina si osan'a se %un se%arat %e scanduri curate si se lasa cca. # ore sa se raceasca. 9icatul, %lamanii si inima se %un intr5un (as, iar intestinele se %un in alt (as. 1n tim%ul celor doua ore cand carnea este lasata Dsa se raceascaD, se curata matele, stomacul si basica, se desfac matele subtiri si a%oi matul "ros, o%erafiunea se face cu multa "rija, astfel incat aceste mate, sa nu se ru%a sau sa se incurce. Du%a ce matele au fost desfacute, se curata de untura si se taie 7

in bucafi de cca. 1 metru. Du%a ce au fost taiate matele se "olesc de murdarie si se s%ala bine cu a%a, de # ori, astfel incat sa se curete in totalitate. <and toate matele, stomacul si basica au fost "olite de murdarie si s%alate, se intorc %e %artea cealalta cu ajutorul unui betisor. $entru intoarcerea stomacului si a basicii este ne(oie sa se faca o taietura de cca. 65! cm %e una din %arti. Du%a ce toate intestinele au fost intoarse, acestea se curata de %artea mucoasa cu ajutorul unui cutit, astfel incat sa ramana curate, subtiri si trans%arente. Du%a s%alare si curatare, acestea se %astrea'a intr5un (as cu a%a sarata. Matul "ros, stomacul si basica se %resara cu sare "runjoasa, a%oi cu sare marunta si boabe de %orumb si se lasa in a%a cu sare. Du%a aceasta curatare or"anele %ot fi folosite la %re%ararea carnatilor, a tobei sau a caltabojului. <arnea afumata se obtine din coltlete, costite, musc)iuleti, %ul%a si s%ata. Toate aceste %arti anatomice se curata de slanina, cu exce%tia %ul%ei si a s%atei la care se lasa atat slanina, cat si soriciul. Se asea'a bucatile de carne intr5un (as si se %resara bine cu sare "runjoasa si silitra %entru a5si %astra culoarea ro'. <arnea se tine la sare I 'ile a(and "rija sa se intoarca astfel incat, sa %atrunda cat mai bine sarea si condimentele in interiorul carnii. 1n tim%ul cat aceste bucati de carne stau la sare, ele isi lasa o 'eama si cu aceasta 'eama se stro%esc toate bucatile de carne. Daca %orcul a fost %rea "ras si nu se obtine aceasta 'eama, atunci se adau"a %utina a%a sarata. Du%a I 'ile se scot bucatile de carne si slanina si se %un la uscat afara la "er si (ant, iar s%ata si %ul%a se mai %astrea'a %ana la # 'ile. Du%a 15# 'ile de %astrat la "er, cand bucatile de carne si sunca s5au mai '(antat se freaca bine cu usturoi %isat si se mai lasa la (ant 15# 'ile. A%oi se %un la fum. Afumarea se face incet, in tim%, iar bucatile de carne si sunca (or fi ase'ate astfel incat intre ele sa circule aerul. <arnea se lasa la fum I 'ile sau c)iar mai mult 1n functie de marime, astfel incat sa le %atrunda bine fumul. <arnatii se %re"atesc din carne moale dar nu %rea "rasa de la s%ata sau %ul%a, dar se folosesc si toate bucatile de carne care Dau ca'utD la fasonare. <arnea se toaca %rin masina, se %une intr5un (as, se adau"a sare, %i%er si 'eama de usturoi. Trebuie sa retinem ca usturoiul se %isea'a, se lasa in a%a calda cca. #- minute si se strecoara. 6a carnati se %une aceasta 'eama de usturoi si nu usturoiul. Se amesteca carnea cu aceste condimente %ana la omo"eni'are, a(and "rija sa adau"am cite %utina a%a rece. De retinut, ca nu este indicat sa se adau"e %rea multa a%a, deoarece la fri"ere carnatii (or cra%a. Du%a omo"eni'are, se um%lu DmateleD cu carne folosind masina de tocat si %alnia de um%lut carnati. Du%a um%lere, carnatii se intea%a cu un ac din loc in loc %entru a elimina aerul existent intre mat si carne, altfel carnatii %lesnesc. $entru a e(ita iesirea carnii din mate, carnatii se %ot le"a cu o sforicica la ca%ete sau se atin" ca%etele cu un cleste inrosit in foe, ceea ce (a face ca matul sa se stran"a imediat. 1ntestinele nefolosite se %ot %astra tim% indelun"at, acestea se um%lu cu aer s.i se lasa la uscat. Du%a um%lere, carnatii se %un afara la "er, la uscat # 'ile, du%a care se %ot afuma I 'ile. Se %ot ser(i fri%ti imediat du%a ce i5am %re"atit sau afumafi, ca' in care se %ot ser(i si in stare cruda. Caltabosul cu sange, acest %re%arat se obtine din carnea "rasa de la "usa %orcului. Aceasta carne se taie in bucati si se %un la fiert in a%a clocotita. Du%a fierbere, se scoate carnea, se lasa sa se scur"a si se taie 1n bucati mici, a%oi se %un in cratita cu san"ele %orcului care a fost Dbatut cu sareD sa nu se coa"ule'e. Se adau"a cimbru, %i%er si ore' fiert %e jumatate. Se amesteca si se obtine o com%o'itie omo"ena cu care se um%le matul "ros. Se lea"a la ca%ete cu sforicica si se %une din nou la fiert in 'eama in care a fost carnea. De retinut, ca acest caltabos, trebuie sa fiarba la foc foarte mic, %entru a e(ita %lesnirea matului, altfel um%lutura se risi%este in (as. 1n tim%ul fierberii, se intea%a caltabosul din loc in loc, cu un ac %entru a se elibera aburul format. Du%a fierbere, caltabosii se scot cu "rija din oala in care au fiert si se %un intr5un (as cu a%a rece, unde se tin cca. #- minute, %entru a se curata de "rasime. A%oi se asa'a %e o %lanseta din lemn si se lasa sa se scur"a. <altabosul se %oate ser(i rece sau %oate fi ba"at in cu%tor intr5o ta(a in care a fost %usa o lin"ura de 8

untura, se tine la foc mic cca. #- minute %ana se rumeneste. Se ser(esc cal'i cu (ar'a acra taiata marunt sau cu (ar'a calita. Caltabos din ficat, acest %re%arat se obtine din ficat, %lamani, inima, s%lina si %utina "rasime, care se %un la fiert in a%a clocotita. <and aceste or"ane sunt a%roa%e fierte se adau"a I56 ce%e mari taiate marunt si se continua fierberea. Du%a fierbere se scot din a%a, se lasa sa se raceasca, se taie in bucati mici si se toaca. Aceasta tocatura se amesteca cu sare, %i%er macinat si ma")iran, se omo"eni'ea'a cu %utina 'eama in care au fiert or"anele. Se formea'a o %asta cu care se um%le matul "ros, se lea"a la ca%ete cu o sforicica si se %une din nou la fiert intr5un (as cu a%a clocotita. Se lasa sa fiarba cca. 6- minute la foc mic, a(and "rija sa5l inte%am cu un ac in tim%ul fierberii, %entru a elimina aburul format. Du%a fierbere, caltabosul se scoate din oala si se %une intr5un (as cu a%a rece unde se tine cca. #- minute. A%oi se scoate si se %une sa se scur"a. Se %oate ser(i rece sau cald, ca' in care se %une caltabosul intr5o ta(a cu untura si se ba"a in cu%tor unde se tine %ana se rumeneste. Se ser(este cu (ar'a acra sau calita. !oba cu sange, se obtine din carne de la "usa, limba, rinic)i, san"e, sare, %i%er si cimbru. Se %un la fiert in a%a clocotita. Du%a fierbere, carnea se taie cubulete mici, limba si rinic)ii se lasa 1ntre"i, iar soriciul se taie in fasii de cca. ! cm lun"ime si # cm latime. <arnea se amesteca cu sarea, %i%erul si cimbrul, limba se curaja de %iele, iar soriciul i1 facem rulouri mici. Du%a %re"atirea acestei um%luturi, se ia stomacul %orcului, se toarna 1n el san"ele, se introduce carnea si %unem la mijloc limba 1ntrea"a, rulourile de sorici le %lasam in diferite %arti ale stomacului, iar rinic)ii li ase'am de o %arte si de alta a limbii astfel incat sa se um%le intre" stomacul. Du%a um%lere, se coase burta cu un ac cu ata "roasa si se %une toba la fiert cca. # ore la foc mic. 1n tim%ul fierberii, toba se intea%a din loc 1n loc %entru a elimina aburul care se formea'a. Du%a fierbere, se scoate toba din oala, se lasa sa se raceasca %utin si calduta fiind, se %une intre doua %lansete din lemn %este care se %une o "reutate sa o %rese'e. Toba se ser(este rece taiata 1n felii subtiri. Se mai %oate afuma. (ntura, se obtine din slanina %orcului, care se s%ala, se taie in cuburi cu latura de cca. # cm si daca are san"e se %une intr5un (as cu a%a rece. A%oi se %une la fiert intr5un (as destul de mare, a(and "rija sa se amestece continuu. <and jumarile s5au rumenit se ia (asul de %e foc, se lasa sa se raceasca %utin untura, a%oi se strecoara si se %une in borcane de sticla, le"ate cu car%a. Se %astrea'a la loc racoros sau in fri"ider. :umarile se scur" bine de untura, si se %resara cu sare si se %astrea'a la rece. Se ser(esc ca atare sau se folosesc la (ar'a, %o"aci, etc. )unca afumata, se %re"ateste din bucati de slanina de %e burta %orcului. Se sarea'a si se condimentea'a. Se tine la sare 65! 'ile, se intoarce la # 'ile si se stro%este cu saramura care se formea'a. Du%a ce a stat la saramura, suncile se scot si se %un la "er sa se '(ante, du%a care se freaca bine cu 'eama de usturoi si se mai lasa la '(antat si a%oi se afuma. )unca fiarta in apa, se %re%ara astfel* du%a ce sunca a fost afumata, se s%ala cu a%a calduta si se %une la fiert im%reuna cu foi de dafin, cea%a intrea"a si boabe de %i%er. Se lasa sa fiarba I ore la foc mic. Du%a fierbere, sunca se scoate din a%a, se lasa sa se scur"a si se %resara cu sare. )unca fiarta in apa cu vin , se %re"ateste astfel* sunca afumata se curata de fum cu cutitul, se s%ala cu a%a calduta si se %une la fiert in a%a si (in in cantitati e"ale, la care se adau"a foi de dafin si 9

boabe de %i%er. )unca fiarta in &eama de var&a, se %re%ara astfel* sunca afumata se curaja de fum cu cutitul, se s%ala cu a%a calda si se %une la fiert in 'eama de (ar'a, se fierbe cca. I ore la foc mic. /itualul taierii %orcului se inc)eie cu D%omana %orculuiD, care este o masa unde se ser(este carne %rajita cu usturoi si mamali"uta, udata cu (in fiert. Babic, acest %re%arat este s%ecific 'onei Bu'aului si este %re"atit in s%ecial de sarbii "radinari din aceasta 'ona. $entru obtinerea cantitatii de 6 Gilo"rame babic se folosesc urmatoarele materii %rime * %ul%a de (aca I G"., %ul%a de %orc I G"., boia de ardei dulce #-- "., boia de ardei iute 1-- "., %i%er 5- "., bumbare 1# m, sare #-- ". <arnea de (aca si %orc se taie in bucati mici si se toaca cu barda sau cu masina de tocat cu sita mare. <arnea tocata, se amesteca bine cu i"redientele* boiaua de ardei %i%erul , sarea, %ana la omo"eni'are, du%a care se lasa la macerat #5A 'ile la circa. IJ <. Du%a macerare, se um%lu matele, se lea"a la ca%ete si se %un la (ant #5A sa%ta mani, a%oi se afuma la rece #I5 I! ore. Du%a afumare, babicul se asea'a intre # %lansete si se %resea'a tim% de #I ore, astfel meat babicul sa ca%ete forma a%latisata. Du%a %resare, babicul se tine din nou la (ant, la uscat 15# sa% tamani. A(and in (edere tim%ul indelun"at de obtinere, babicul se %re"ateste de re"ula, in tim%ul rece noiembrie5 decembrie, astfel incat acesta sa fie consumat in Sarbatorile <raciunului. Acest mod de %re%arare al babicului este unic, calitatea acestuia difera de cea a babicului %re"atit industrial. /efeta ne5a fost furni'ata de Domnul Sandu $otarnic)e din Bu'au. Nu sunt sarbatori mai frumoase %e acest %amant romanesc ca cele ale <raciunului. Kiua de <raciun se serbea'a in familie, co%iii, ne%otii, %arintii, bunicii se reunesc in jurul mesei. Masa este bo"ata si frumos ornata cu fete de masa albe, cu lumanari a%rinse, cu cren"ute de brad si (ase, cu darurile randuite sub bradul frumos im%odobit. 1n aceasta 'i sfanta a Nasterii Mantuitorului nu li%sesc de %e masa romanului %re%aratele din carne de %orc* toba, caltabosi, carnati, sarmale cu ma)iali"ufa, fri%turi, traditionalii co'onaci si fructele li(e'ilor noastre* merele, %erele 'emoase, stru"urii. .ste o traditie ca masa din noa%tea de anul nou sa fie Dbo"ataD, meniul cu%rin'and un numar mare de %re%arate culinare insotite de bauturile care se asocia'a cel mai bine cu %re%aratele ser(ile. /omanii %etrec noa%tea de Anul Nou, intr5o atmosfera de buna dis%o'i tie, cu mu'ica si dans, cu focuri de artificii, in urarile celor de colindatori. .ste o noa%te frumoasa cand toti romanii s%era intr5un an mai bun, cu sanatate, cu noi im%liniri. 1n com%aratie cu alte %o%oare care sarbatoresc Anul Nou in strada, noi ii sarbatorim decent, cu familia si %rietenii. 1n %rima sa%ta mana din an exista in calendarul Bisericii Ortodoxe o serie de sarbatori %e care %o%orul nostru le res%ecta si le cinsteste du%a datina strabuna. $e 1 ianuarie este sarbatorea Sfantului Vasile cel Mare. Aceasta 'i se serbea'a mai ales in familie, este continuarea sarbatoririi Anului Nou, meniul din aceasta 'i ince%e de obicei cu o ciorba de %otroace din curcan si continua cu "ustari, salate, fri%turi si %lacinte. $e * ianuarie este Ajunul Botezului Domnului, in aceasta 'i se mananca de %ost. 1n unele 'one din tara si mai ales in Muntenia, este obiceiul ca in aceasta 'i Dfetele de maritatD sa tina %ost ne"ru, ele nu mananca si nu beau nimic toata 'iua. Seara, ele (or manca o turtita din faina, a%a si sare, dar fara sa bea a%a. 6e"enda s%une ca tanarul care le (a da sa bea a%a in (is in noa%tea de Ajunul Bobote'ei, acela le (a fi (iitorul mire. Tot in aceasta noa%te, se obisnuieste ca fetele sa5si %una busuioc sub %erna %entru a5si (isa (iitorul mire. $e 6 ianuarie sarbatorim Botezul Domnului sau Boboteaza, in aceasta 'i in toate bisericile 10

ortodoxe se oficia'a slujbe de sfintirea a%ei 5 a "iasma. <u aceasta a")iasma se stro%este interiorul casei, se stro%esc (itele si se %astrea'a intr5o sticia cu busuioc, din care se bea dimineata inaintea micului dejun in 'ilele de sarbatoare si de %ost. Sarbatorirea Bote'ului Domnului se face de re"ula in familie cu un meniu format din "ustari reci* sunca, toba, carnati2 ciorba de %asare2 fri%turi din curcan si %orc2 muraturi2 %lacinte2 dulciuri de bucatarie.

Bote&ul este %rima Taina Sfanta a bisericii, o lucrare Sfanta, %rin care in c)i% tainic, ne(a'ut, se da omului 0arul cel mantuitor al lui Dumne'eu. Bote'ul curata de %acate, %e %runci de %acatul stramosesc, iar %e cei (arsinici de %acatele %ro%rii. Aceasta taina a bote'ului este sarbatorita cu multa decenta in casele noastre, res%ectul la aceasta sarbatoare crestina re(ine %runcului bote'at si nasilor, care de(in %arintii du)o(nicesti ai %runcului. 9inii sunt datori sa asculte si sa5i res%ecte %e nasii lor, ca si %e %arintii lor tru%esti. <u oca'ia Bote'ului, %arintii %runcului or"ani'ea'a o %etrecere, la care %artici%a, de re"ula, familia si %rietenii a%ro%iati. $re%aratele care se (or ser(i cu aceasta oca'ie, (or fi ca %entru o masa festi(a, cu "ustari, antreuri, fri%turi, dulciuri de bucatarie si bauturile care se asocia'a.

+ogodna, este o fa"aduinta ce si5o fac cei ce (or sa se casatoreasca, cu aceasta oca'ie, se oficia'a o slujba scurta, cu care biserica %rin %reotii ei, binecu(antea'a %e lo"odnic si lo"odnica. 6o"odna are a%roa%e aceeasi %utere ca si casatoria.

!aina )fanta a casatoriei, a nuntii, este cea mai stra(ec)e Taina, %rin ea se intemeia'a unitatea si trainicia familiei, trainicia %o%orului si a neamului nostru. $reotul, cere lui Dumne'eu, sa trimita mirelui si miresei Darul ade(aratei uniri curate, s%re a naste fii si fiice si a5i creste si educa crestineste in dra"oste de Dumne'eu. Nasii sau nunii, la nunta, care de re"ula sunt cei de la bote', sau urmasii lor, sunt martorii celor ce se cununa, iar %e (iitor, acestia sunt ca niste %arinti si sfatuitori. 1n obiceiul %o%orului nostru, lo"odna, dar mai ales nunta, constituie e(enimente deosebite care sunt sarbatorite din mosi stramosi. .lementul esential al acestei sarbatori crestine, il constituie bucuria %entru noua familie, dar si dorinta de a ajuta material intemeierea acestei familii. $arintii mirilor sunt cei care or"ani'ea'a nunta, ei sunt onorati de %artici%area in(itatilor si le ofera acestora o %rimire calduroasa cu mult res%ect si atentie. 1n momentul sosirii in(itatilor la nunta, acestia sunt %rimiti la sate, cu D%loscaD cu (in si %aine cu sare, iar la orase in familiile mai instarite, in(itatii sunt %rimiti cu o cu%a de sam%anie si %iscoturi. Oas%efii de onoare ai nuntii sunt nasii 5 nunii, carora li se acorda cea mai mare atentie. $etrecerea consta, du%a oficierea cununiei in Biserica, 1ntr5o masa imbelsu"ata cu mu'ica si dans. 1n unele 'one din tara, nunta durea'a doua L trei 'ile, aceasta ince%e la casa miresei si se termina la casa mirelui. Din %re%aratele ser(ite cu aceasta oca'ie fericita, nu li%seste Dtortul mireseiD care este %re"atit astfel incat, se satisfac toti in(itatii. Alimentarea %o%orului nostru de5a lun"ul istoriei, deci bucataria romaneasca, a fost influentata de conditiile "eo"rafice, de clima, de bo"afiile naturale ale solului, %adurilor si a%elor, dar si de credinta neamului nostru, a Bisericii Ortodoxe, care s5a %astrat a%roa%e nealterata din mosi stramosi. Alimentafia neamului romanesc este o alimentatie ba'ata %e le"ume, la%te, bran'eturi, oua, %este, carne, (anat, cereale, "rasimi, ea alternea'a intre mancaruri de "post" reali'ate 11

din le"ume, cereale, (erdeturi si "rasimi (e"etale si mancaruri de "du#e" ba'ate %e bran'eturi, la%te, oua, carne si le"ume, "rasimi animale. $rea Sfintitul Teodosie Sna oveanul e%isco%5(icar al Ar)ie%isco %iei Bucurestilor, in cartea doamnei /odica Ardeleanu arata* "%n spiritual litatea ortodo&a, postal este complementul cumpatarii, constand dintr!o abtinere vremelnica de la mancare si bautura, totala sau partiala, precum si dintr!o disciplinare a apetiturilor senzoriale, insotite de eforturi pentru intarirea puterilor sufletesti asupra celor trupesti. $ostul este o cerinta a sfintirii umane si nu un instrument de c"inuire a trupului". -.ostul este semnul, simbolul sa iubim pe Dumnezeu, care n!are nevoie de postul nostru, ci noi avem nevoie de post, fiindca el este mijlocul cel mai bun de a ne birui pe noi inline... " BMatei 1=, #1C. $ostim miercurea %entru sfatul tinut de iudei %entru (inderea Domnului, si %ostim (inerea %entru ca Domnul a %atimit %entru noi. .ostul Mare sau .ostul .astelui ince%e lunea, cu sa%te sa%tamani inainte de sfintele sarbatori si durea'a %ana in Sambata Mare. A fost randuit de biserica %entru %re"atirea sufleteasca a credinciosilor in (ederea intam%inarii cu (rednicie a %ra'nuirii anuale a %atimilor si a 1n(ierii Domnului. Sfantul 4asile cel Mare a s%us* "sa aratam cat este de vec"i postul, sa aratam ca toti sfintii l!au primit ca pe o mostenire stramoseasca si l!au pazit, transmitandu!l din tata in fiu. Asa s!a pastrat acest bun fi a ajuns din neam in neam, pana la noi". 1naintea acestui %ost se Dlasa secD, este 'iua Dlasatului de secD, cand toti romanii sarbatoresc intrarea in %ost %rintr5o masa foarte bo"ata la care (in, deci nu sunt in(itati, co%ii la %arinti, ne%oti la bunici, tineri la batrani, fini la nasi. Asta'i, de 'iua lasatului de sec, cei care sunt su%arati se im%aca, se iarta toate "reselile, oamenii intra 1n $ostul $astelui cu sufletul curat si fara ura im%otri(a semenilor. 1n aceasta 'i meniul este format din* oua fierte, bran'a, ciorba sau su%a de %asare, fri%tura de %asare cu "arnituri si salata si neli%sita %lacinta cu bran'a dulce de (aci. .ostul .astelui, ca durata este cel mai mare dar si cel mai dur dintre posturile Bisericii rtodo/e. .rimele doua &ile, luni si marti, se ajunea&a, deci nu se mananca decat seara, dupa apusul soarelui, numai paine si apa, iar sambata si duminica pe toata durata postului este de&legare la vin si la untdelemn. In &iua 0loriilor si la .ra&nicul Bunei 1estiri, este de&legare la peste, mai este de&legare la vin si untdelemn. cand in calendarul ortodo/ este sarbatoare Insemnata cu cruce neagra inclusiv in joia patimilor. .e durata acestui post se pregatesc diferite preparate care combinate asigura meniuri complete ce pot oferi, substantele de care organismul are nevoie2 legume conservate si proaspete, var&a alba si rosie, fasole, morcovi, telina, postarnac, patrunjel, masline, ciuperci, ceapa, bame, sucuri de rosii, ore&, gris, pesmet, fructe2 mere, pere, nuci, gutui. )pre sfarsitul postului apar verdeturile proaspete2 ur&ici, stevie, spanac, ceapa verde, usuroi verde, salata, laptuci.

1.'. Cara iale isi ince%e cronica a%aruta in anul 1@-@ in "(niversul", "Suna clopotele... ) primavara... Suna clopotele. (milirea, suferinfa, patimile Tatalui intrupat in *iul, supliciul... si moartea+ apoi triumful asupra mortii, invierea... Da, fericiti+ si asa fericit eram eu in copilarie,si asa era toata lumea imprejurul meu... Ce limpede suna toaca de fier, sub atin erea ciocanelor maestrite ale dascalului ,aralambie... Dar venerabilul nostru preot... il auz inca... Veniti de luati lumina... $e urma evlavia aceea adanca si calda, de care erau patrunse sufletele tuturor 12

enoriasilor nostri de la cel mai batran fara un dinte in ura, pana la cel mai tanar inca fara dinti... Ce frumos erau impodobite sfesnicele cu zambile infeluri de fefe... Dar apoi cozonacii si placinta de drob, si capatanile de miel la tava pe orez, cu iaurt cu caimac, dupa opt saptamani de fasole sleita si de varza acra... si parintele Marinac"e cu dascalul ,aralambie carand in curtea bisericii toata ziua recolta de oua rosii si de pasca... si intr!un rand cantam iesit de la Inviere, dimineata un vant si o ploaie... n!afost c"ip sa ne intoarcem cu lumanarile aprinse... (nde sunteti voi, Sfinte Sarbatori ale copilariei". Aceasta mare sarbatoare a Invierii Domnului % )fintele .asti, este cinstita de neamul romanesc din cele mai (ec)i tim%uri, ea s5a %astrat nealerata %ana in 'ilele noastre. 6a $aste se inrosesc oua, acestea re%re'inta simbolul %nvierii Domnului. .ste , obiceiul ca de $aste, in toate casele romanilor sa existe co'onaci si %asca dar si neli%situl miel, care re%re'inta "mielul lui Dumnezeu adica omul care a ridicat pacatele lumii". .xista obiceiul ca in -oaptea de %nviere, credinciosii sa aduca la biserica oua rosii, co'onaci si %asca, %entru a fi binecu(antate de %reot, si a%oi im%artite saracilor. 1n -oaptea de %nviere, se mai duce la biserica si $asca, care este obtinuta dintr5un aluat dos%it, ea re%re'inta Trupul Domnului. $reotul, s%re sfarsitul litur")iei, binecu(intea'a si sfinteste bucatile de $aste, Bde anafuraC %rin stro%irea acestora cu a")iasma si o im%arte credinciosilor. Du%a terminarea slujbei de %nviere a Domnului, credinciosii se intorc acasa cu lumanarile a%rinse, cu pasca, cu ouale rosii, si cozonacii binecu(antate de %reot. Bucuria si sarbatoarea in casele romanilor ince% du%a slujba 1n(ierii Domnului, 1n dimineata 'ilei de $aste. Aceasta 'i se serbea'a in familie, mai intai se %re"atesc ouale rosii si co'onaci, care se im%art saracilor de catre batrani. A%oi familia se reuneste in jurul mesei. Masa este frumos ornata, cu oua rosii, co'onaci, cu lumanari a%rinse. 1naintea acestei mese exce%tional, "se ia $astele ". .ste un ade(arat ritual, fiecare membru al familiei, se asea'a in %icioare cu fata s%re /asarit, isi face semnul <rucii, multumeste Domnului 1isus 0ristos %entru %atimile indurate, se roa"a 6ui Dumne'eu %entru sanatatea sa si a familiei sale a%oi mananca Dia aceasta $ascaD. Du%a acest ritual, membri familiei ince% masa, mai intai ciocnesc ouale rosii, batrani sunt cei care ciocnesc cu formula D0ristos a 1n(iatD tinerii ras%und DAde(arat a 1n(iatD. 1n aceasta 'i de 1n(iere a Domnului, se ser(esc %re%arate traditionale romanesti cum ar fi* drob de miel, ciorba de miel, stufat de miel, fri%tura de miel, co'onaci, %asca, bran'eturi si bauturile care se asocia'a, neli%sind (inul rosu care simboli'ea'a "San ele Domnului". 3ceasta sarbatoare de inaltarea Domnului, se serbea&a in familie, acasa sau la iarba verde, cu mancaruri deosebite, cu oua rosii, cu bran&a, cu ceapa si usturoi verde, fripturi de pasare, salata verde, co&onac si bauturile care se asocia&a cu aceste preparate, dar nu lipseste -pelinul de mai-.

In postul Sfintilor Petru si Pavel, in perioada 4%2# iunie, alimentatia ba&ata pe mancaruri de post se poate reali&a din legume si fructe, cereale si uleiuri vegetale. 5edam mai jos meniuri pentru o saptamana de post. 5etetele se gasesc in aceasta lucrare cu conditia inlocuirii untului cu margarina si a unturii cu untdelemn. 1n calendarul Bisericii Ortodoxe romane exista postul )fintei Maria, %ostul Maicii 13

Domnului, intre 151I au"ust. Acest %ost este foarte usor de tinut, este luna au"ust cand in orice colt din tara, (ara cu roadele ei este in toi, exista (inete, ardei, castra(efi, rosii, do(lecei, (ar'a, ciu%erci, etc. .ste o usurare %entru or"anism sa elimine toxinele %rintr5o alimentatie ba'ata %e le"ume si fructe. Meniul 'ilnic %oate fi alcatuit intr5un sortiment di(ersificat, bo"at in (itamine si saruri minerale. $re'entam in continuare meniuri %entru o sa%tamana de %ost. /etetele se intalnesc in aceasta lucrare cu condijia inlocuirii "rasimilor animale cu "rasimi (e"etale. ;n alt obicei la romani este sarbatoarea &ilei de nastere, care se sarbatoreste inca de la nasterea %runcului si %ana la adanci batraneti. Aceasta 'i se sarbatoreste mai ales in familie dar si cu %rieteni, cole"i de scoala, de munca. 6a sarbatoarea 'ilei de nastere se fac in(itatii, %entru ca este "reu de %resu%us ca toti cei cu care (rei sa ani(erse'i aceasta 'i (or tine minte 'iua ta de nastere. 1n sc)imb, la sarbatorirea &ilei DonomasticeD nu se fac in(itatii, cei care te iubesc, (in ne%oftiti. 1n casele romanesti aceste intalniri constituie momente de sarbatoare, "a'dele ofera o masa Dbo"ataD si frumos ornata cu flori si lumanari cu fete de masa albe, cu neli%situl tort cu lumanari, numarul acestora fiind e"al cu numarul anilor sarbatoritului %lus una, %e care sarbatoritul este obli"at sa le stin"a dintr5o suflare. Ne este "reu sa inc)eiem acest ca%itol cu obiceiurile la romani le"ate de moarte. Dar asa cum s%une 'icala intele%tilor strabuni Dcine a (a'ut soarele, trebuie sa (ada si moarteaD. Toti oamenii mor, si cei buni si cei rai, si cei mari si cei mici, si cei bo"ati si cei saraci. Scri%tura s%une ca moartea credinciosilor este lina si %asnica iar a celor %acatosi este cum%lita. $entru a usura de %acate %e cei ce ne5au %arasit, exista obiceiul D%arastaselorD facute de rudele si cei a%ro%iati mortilor. Obiceiul este bine stabilit de Biserica Ortodoxa, dar fiecare 'ona isi are ritualul si datinile sale s%ecifice. O masa oca'ionata de acest e(eniment are un caracter solemn, %re%aratele oferite sunt alese in functie de obiceiuri. Obiceiurile traditionale la romani sunt strans le"ate de obiceiurile culinare. Bucataria romaneasca este o %arte inte"ranta a obiceiurilor si datinilor care s5au %astrat de5a lun"ul istoriei.

14

Anexe 5acitura Ingrediente2 ;n rasol de (aca, doua tacimuri de %asare, doua %icioare de %orc, 'ar'a(at %entru su%a, sare, %i%er boabe, un "o"osar murat, usturoi. Mod de preparare2 $icioarele de %orc se %irlesc %e foc (iu, se rad cu lama cutitului, se freaca bine cu malai si se s%ala in mai multe a%e. /asolul de (aca, %icioarele de %orc si tacimurile de %asare se %un intrun (as mare cu 1- l de a%a. Se fierb la foc %otri(it in (asul desco%erit. 6a mijlocul tim%ului de fierbere se adau"a 'ar'a(atul de su%a, curatat si s%alat, taiat felii mari si o lin"ura de sare. <ind carnea se des%rinde de %e os, se scoate 'ar'a(atul si se lasa deo%arte. <arnea se curata de %e oase, se im%arte in mod e"al si se %une in farfurii. 9iecare farfurie se "arniseste cu felii de morco( fiert si de "o"osar murat, a%oi se aco%era cu 'eama in care a fiert carnea, amestecata cu mujdei de usturoi strecurat. 9arfuriile se um%lu cu 'eama si se lasa la rece %entru ca "elatina sa se %rinda. Se incearca %uterea de coa"ulare inainte de adau"a 'eama de carne, luand o lin"ura de 'eama si lasand5o la fri"ider. Daca 'eama se coa"ulea'a re%ede, nu mai are ne(oie de nici un adaos. 1n ca' contrar se fierb cite(a foi de "elatina alimentara, se lasa sa se raceasca si se adau"a in 'eama de carne. /acitura sta la rece de %e o 'i %e alta.

3livenci moldovenesti Ingrediente2 1 l la%te, A-- " malai "risat, 1M# G" bran'a de (aci, 1MI l smantana, 1-- " unt, 5- " faina, I55 oua, o lin"urita cu (arf sare. Mod de preparare2 1ntr5un li")enas sau ceaun de A l se %un la%tele, untul, sarea si se fierbe Bfara a afuma la%teleC. 6a %rimul clocot se adau"a malaiul, amestecind ca sa nu se forme'e cocoloase. Se in"roasa in cca. 5 min. du%a care se ia de %e foc. <ind e a%roa%e rece se adau"a bran'a maruntita, smantana, "albenusurile, faina si se amesteca.Se amesteca a%oi cu albusurile batute s%uma. <om%o'itia se %une intr5o ta(a Bunsa cu mar"arina si ta%etata cu fainaC si se da la cu%tor I-55min. Se taie in %atrate si se ser(esc calde, cu smantana.

Bors moldovenesc cu gaina si cu taitei Ingrediente2 $entru 6 %ortii* o "aina nu %rea t,nara, A-- " taitei de casa, 15# ce%e, 1M# telina, 15# radacini de %atrunjel, 1 morco(, c,te(a boabe %i%er, sare, marar, leustean si %atrunjel taiat marunt si 1 l de bors acru. Mod de preparare2 >aina curatata, s%alata, se taie bucati, se fierbe cu a%a at,t c,t este ne(oie. Du%a ce a fiert, se

aduna s%uma, se adau"a %utina sare. Daca mai a%are s%uma din nou, se aduna, a%oi se ster" mar"inile oalei si se lasa sa fiara &ncet %e foc domol. Du%a ce %asarea a fiert 5-56- minute, se adau"a le"umele &ntre"i crestate la ca%ete &n %atru ti se lasa sa fiarba &ncet &m%reuna %,na (a fi "ata. +n acest inter(al, se %re%ara taiteii de casa cu ou si cu faina c,t cu%rinde. Du%a ce "aina a fiert, se scoate &m%reuna cu le"umele, se %une %e %latou, iar &n su%a strecurata se %un la fiert taiteii. <,nd taiteii sunt fierti, se %otri(este su%a la "ust de sare si se acreste cu borsul fiert se%arat si curatat de s%uma. 6a ser(ire, bucatile de %asare se %un &ntr5un castron, %este ele se toarna borsul si taiteii si se %resara cu (erdeata. .apanasi fierti muntenesti !imp de preparare2 I- min Ingrediente2 # oua, A lin"uri "ris, # lin"uri unt, %esmet destul, 1 lin"urita faina, sare, A-- "r. brin'a de (aci Bscursa bine de 'erC Mod de preparare2 Se %une a%a sarata la fiert. Se amesteca bine brin'a de (aci, faina, ouale, "risul si sarea. Se fac "aluste turtite, se "auresc cu de"etul, se %un in a%a clocotind usor. Se %rajeste %esmetul. <and %a%anasii se ridica la su%rafata se mai lasa sa fiarba molcom Baltfel se sfarimaC inca un sfert de ora. Se scur", se un" cu unt, se ta(alesc in %esmet.Se ser(esc cu 'a)ar si smintina

)cutecele Domnului !imp de preparare2 1 )15 min Ingrediente2 5-- "r. faina, A lin"uri ulei, %utina sare, o ceasca de a%a calduta, siro% %entru foi, nuci tocate Mod de preparare2 Se face un aluat din faina, ulei, sare, a%a. Se framinta bine, a%oi se bate de masa %ina %re'inta "oluri in sectiune. Se lasa 15 minute aco%erit cu un ser(et. Se intind foi subtiri. Se lasa sa se '(inte, a%oi se taie in forme rotunde de marimea unei farfurii. Se coace fiecare foaie %e o ta(a, direct %e foc, %e o %arte si %e alta. Se %re%ara un siro% usor le"at si aromati'at cu a%a de flori. Se asa'a una %este alta foile stro%ite bine cu siro% si %resarare cu nuci. Se taie in felii. Acest %re%arat este o datina a sarbatorilor de iarna. >os%odinele moldo(ence %re"atesc din tim% teancuri de foi coa%te, iar cu o 'i, doua, inainte de sarbatori, definiti(ea'a %re%ararea, asa cum s5a aratat in reteta. Co&onac Ingrediente2 1G" faina, = "albenusuri, I albusuri, A-- " 'a)ar, #5- " unt, # lin"uri de ulei, la%te cit se cereBcirca 1M# lC,1 lin"ura de rom, (anilie, 5- " drojdie, 1lin"urita rasa de sare. Mod de preparare2 Se moaie drojdia cu %utin la%te caldut Bsa nu fie fierbinte, deoarece se o%areste drojdia si nu mai creste aluatulC si o lin"urita de 'a)ar. Se%arat se o%aresc A lin"uri de faina cu %utin la%te clocotit, amestecind bine ca sa nu se faca cocoloase. <ind s5a racorit destul, cit sufera mina, se amesteca cu drojdia si a%oi se bate bine, %ina se fac basici mari. Se %resara %utina faina, se aco%era cu un ser(et si se %une la un loc cald sa creasca. 1n acest tim% se freaca "albenusurile, intii cu sare, ca sa se inc)ida la culoare, a%oi, cu 'a)arul

%isat sau daca este tos, trecut %rintr5o sita fina si turnat cite %utin %este "albenusuri. Se freaca bine %ina ce se fac ca o crema s%umoasa. <ind %lamadeala este destul de crescuta se toarna %este restul de faina, cernuta intr5o co(ata si tinuta la cald2 se amesteca, adau"ind "albenusurile, %utin la%te caldut si albusurile batute s%uma. Se framinta cel %utin o jumatate de ora, aducind aluatul de %e mar"ini s%re mijloc. Se %une uleiul, romul, (anilia, %utin cite %utin unt to%it, cald, iar daca aluatul este %rea tare, se mai adau"a %utin la%te caldut. Se aduna aluatul in co(ata, se aco%era cu o fata de masa, se asea'a la cald, de%arte de a%a sau de fereastra si se lasa sa creasca circa #5A ore. <ind a crescut destul, se un"e mina cu unt, se iau buciti din el, se im%letese %e masa de aluat, %resarata cu faina si se %un in forme unse cu unt. Aluatul nu trebuie sa ajun"a la jumatatea formei. Se mai lasa sa creasca, tot la cald, se un"e cu ou, se %resara cu 'a)ar "run'os si cu nuci sau stafide Se %une la cu%tor la foc %otri(it si se tin cam o ora. <ind sint "ata se scot din forme si se lasa sa se racoreasca, nu insa la loc rece si nici in curent. 6a framintat, se %ot adau"a si stafide, du%a ce au fost alese si sterse intr5un ser(et.

!ort cu smintina ca la Bucovina Ingrediente2 9oi. A %a)are faina, #-- ". unt, 1-- ". 'a)ar Bse %oate folosi 'a)arinaC, 5- ". nuci rasnite, 1 ou intre" Balbus si "albenusC, ce(a 'a)ar (anilat. Mod de preparare2 Din asta se fac I foi si se coc %e rand. ;ltima foaie Bdu%a ce e coa%taC e lasata in forma. ;m%lutura* A-- ". smantana %roas%ata, A-- ". nuci rasnite, 1 %a)ar 'a)ar, si (anilie. Se amesteca, se im%arte in A, se um%le in forma Bbineinteles cand foile s5au racitC si se lasa la racoare %ana in 'iua urmatoare, ca sa se intareasca si sa se %oata scoate %e o ta(a de tort. BAlta (ersiune se numeste tort de miere, in care ca' se foloseste miere in loc de 'a)arC. Nota bene* "ustul cel mai bun il ca%ata abea du%a (reo 5 'ile. $entru cine are (ointa. Aici se intam%la una dintre minunile c)imiei culinare* crema de smantana si nuci se transforma in ce(a nou, cu un "ust cu totul diferit si mult mai fin decat nucile sau smantana ne5ar face sa banuim. Dar trebuie lasata cate(a 'ile...