GASTRONOMIA – EXPRESIE A CULTURII ROMANESTI

In cadrul trasaturilor care definesc identitatea etnica, pe langa limba, religie, cultura, este
introdusa si gastronomia.
Gastronomia este studiul relatiei dintre cultura si alimentatie. O mai buna definitie ar fi :
„Gastronomia este o disciplina, o combinatie între arta si stiinta, care studiaza componentele
culturale ale civilizatiei, avand ca ax central mancarea.”
Intrucat gastronomia este una dintre manifestarile culturale cele mai importante ale fiintei umane
si prin acest termen nu trebuie sa se inteleagă numai asa-numita „haute cuisine” (bucataria de
lux), ci si toate expresiile culinare ale diverselor regiuni si paturi sociale, inclusiv cele care au
legatura cu bucataria autohtona.
Obiceiurile alimentare ale popoarelor sunt o mostenire socio-culturala bogata, pe care avem
obligatia de a o transmite din generatie in generatie. Gastronomia contribuie la promovarea
patrimoniului diferitelor regiuni culturale.
„Cultura unui popor poate fi cunoscuta prin fereastra întredeschisa a bucatariei sale.” 
Bucataria traditionala romaneasca este diversa si cuprinde obiceiuri si traditii culinare, mancaruri
specifice provenite din intersectarea cu alte popoare, de-a lungul istoriei. Bucataria romaneasca a
fost influentata de bucatariile vecine:
- de cea maghiara in Transilvania;
- de cea turceasca, bulgara si greaca in Tara Romaneasca si Dobrogea;
- de cea rusa si ucraineana in Moldova;
Spre exemplu: - Ciorba de periosoare ( de la turci )
- Musacaua ( de la greci )
- Zacusca ( de la bulgari )
- Snitelul ( de la austrieci )
Deoarece poprul roman este un popor credincios, nu am putea vorbi despre gastronomia
romaneasca fara influenta bisericilor si a manastirilor. Fie ca este vorba de mancarea de zi cu zi,
sau despre preparatele specifice sarbatorilor: cozonacul, sarmalele, mancarea de urzica, piftia,
borsul, pestele gatit, contributia bisericeasca la cultura gastronomica romaneasca este una
semnificativa.
Diferentele geografice, climatice, culturale dar si divizarea istorica a teritoriilor, au facut ca
regiuniile Romanie sa aiba identitati culinare propria.
TARA ROAMNEASCA

Oltenia și Muntenia sunt cele două provincii care au format în trecut Țara Românească,

vecină cu Bulgaria, Transilvania și Dobrogea. Cele două regiuni au o lungă istorie de producție a
vinului, cu trei regiuni mari viticole împărțite în 13 mari podgorii. Din aceste regiuni provin
mâncăruri precum ostropelul, ciorba de burtă, ciorba de potroace. Oltenia este renumită pentru
cârnații săi. Din Muntenia provin covrigii din Buzău, babicul, cârnații de Pleșcoi, magiunul de
Topoloveni și Salamul de Sibiu (originar, de fapt, din Sinaia).

DOBROGEA

Gastronomia Dobrogeana are influente atat geografice cat si entice, cele mai importante fiind
cele turcesti, care au la baza doua materii prime importante: OAIA si PESTELE.
Cele mai renumite preparate ale zonei sunt : - BATALUL LA PROTAP ( realizat din pulpa de
oaie) , este un preparate turcesc;
- GHIUDEN-UL ( salam crud uscat preparate din carne de oaie, capra sau vaca );
- MUSACAUA ( un preparat cu infuenta greceasca );
- TUSLAMAUA DE BURTA ( preparate cu influente turcesti, realizat din burta si picioare
de vita ).
In Delta Dunarii, traditiile gastronomice s-au pastrat de-a lungul timpului, iar pestele este
alimentul de baza in cele mai renumite si traditionale modalitati de gatire:
- BORSUL DE PESTE;
- SARAMURA DE STURIONI;
- STORCEAGUL;
- PESTELE PRAJIT CU MAMALIGUTA SI MUJDEI DE USTUROI.
De precizat este ca in Judetul Constanta se produce vinul Murfatlar.

MOLDOVA

Bucataria moldovenească este un amestec de arome acide si texturi cremoase, cu o mai

abundenta utilizare a verzei, a cartofilor și a cepei. Printre specialitătile locale se numără:
- CIULAMAUA 
 - TOCHITURA MOLDOVENEASCA ( are în compozitie carne de porc, carnaciori
afumati, costită si slanina afumata. Se serveste cu mamaligută ce are in compozitie cartofi
fierti, oua ochiuri si branză de burduf deasupra )
- PARJOALELE MOLDOVENESTI ( chiftelute tocate la gratar, cu usturoi si ierburi
aromatice )
In aceste regiuni, sarmalele se prepară si cu frunze de vită de vie. 

TRANSILVANIA, BANAT SI CRISANA

In Transilvania, Banat si Crișana, influenta germana se face simtita prin varietatea de carnați si

mezeluri, cum ar fi virșli sau cașul de cap de porc, dar si în consumul de ciorbe groase si varza. 
Cele mai renumite preparate gastronimice ale acestor zone sunt:
- BRANZA DE BURDUF este una dintre specialitățile acestei regiuni;
- CASUL DE NASAL, o altă branză, maturata intr-o pesteră din Țaga, Cluj;
- VARZA “ A LA CLUJ”.
Influențele bucatariilor maghiare și sarbe sunt și ele simțite prin prezența:
- COZONACULUI SECUIESC;
- GULASULUI.
Sau a diferitelor bauturi tari, cum ar fi:
- PALINCA;
- HORINCA;
- SLIBOVITA.
Acestea se prepara din prune, piersica, caise, etc., care se lasa la fementat si sunt nelipsite de pe
mesele romanilor.

MARAMURES

Bucataria maramureseană traditionala poate fi considerata o bucatarie rustica pastorala, relativ

simpla, care foloseste un numar mic de ingrediente de baza (lapte de oaie, cas, urda, jintita,
malai, carne de porc sau de oaie, jumari, oua, cartofi, varza, miere si prune) si care
impresioneaza mai ales prin calitatea produselor finale.
Cele mai renumite preparate maramuresene ar fi:
- STOLNICUL ( un colac mare impletit );
- TALPOUL ( o painisoara servita la nunta );
- HREMZLI ( un tip de chiftele din cartofi cu ou, specifice Sighetului );
- MAGIUNUL DE PRUNE.

Mancarea aduna oamenii si reuneste familii. Mancarea este elemental cheie dintr-o sarbatoare,

un motiv de inatalnire si celebrare, acompaniaza principalele evenimente din viata umana:
botezul, logodna, nunta, aniversarile sau onomasticile, sarbatorile religioase si inmormantarile.
Multe sărbători au preparate definitorii. La noi, cozonacul e specific pentru Paște și Crăciun.
PATELE

Pastele este o sarbatoare culinara, pregatita in mod traditional in jurul carnii de miel. Printre
mancarurile traditionale pe care gospodinele le pregatesc pentru masa de Paste se numara:
- borsul de miel,
- friptura de miel,
- stufatul,
- sarmale,
- drob
- ouă vopsite.
Cozonacul sau pasca sunt deserturile traditionale la masa de Paste.
CRACIUNUL

In traditia romaneasca, in luna Decembrie se sacrifica porcul. Carnea de porc este principalul
ingredient al preparatelor traditionale pentru masa de Craciun:
- ciorba de oase;
- sarmalele;
- raciturile;
- caltabos;
- toba;
- carnati.
Desertul traditional nelipsit pe masa de Craciun este cozonacul.

INMORMANTAREA

Inmormantarea este un prilej de reuniune sociala, mancarea fiind un element indispensabil în

aceste ceremonii, consumata la praznicul ritualic pregatit de cei apropiati in amintirea celui mort
sau oferita periodic sub formă de pomeni.
La inmormantari, fara exceptie, se prepară coliva. 

SARBATOAREA CELOR 40 DE MUCENICI

Este o sarbatoare care merita amintita in gastronomia romanesca, deoarece cu ocazia sărbătorii
creștine a Sfinților 40 de mucenici din Sevastia, se prepara un soi de prajituri
numit sfințisori sau mucenici, in cinstea martirilor.
Traditia difera de la regiune la regiune, in sudul tării prin numele de mucenici putandu-se
ințelege fie un fel de colac cu miere si nuca, fie o supa cu nuca, scortisoara si mici galusti în
forma cifrei 8.