BUCATARIA COREEANA+PARTICULARITATI

De-a lungul secolelor, Coreea a fost in atentia mult mai agresivilor sai vecini, si fiecare dintre ei si-a lasat amprenta pe bucataria sa. BUCATARIA COREANA ( foarte interesant ) Ei au uleiul obtinut din orez si soia . Au taitei nostri traditionali facuti din cartofi . Mananca foarte iute. Daca unii isi imagineaza asiaticii mici si grasi , coreenii , dimpotriva nu sunt grasi , ci mai degraba foarte slabi si Doamne , foarte inalti ... Fetele la 1,75 au cate 48 de kg :LOL: Mananca multe proteine si grasime aproape deloc . Bautura lor specifica este Soju , bautura alcoolica obtinuta din orez . Navigand pe net , am gasit multe despre istoria culinara coreana . Iata : Inconjurati de apa din trei parti, coreenii utilizeaza pestele ca ingredient de baza in bucataria lor. Au la indemana o nesfarsita sursa de peste si fructe de mare red snapper, cambula, peste ac, peste luna, sola, biban de mare, cod, ton, heringi, macrou, stridii, creveti, scoici, midii, melci de mare si castraveti de mare, ca sa numim doar o mica parte dintre ele. Tarmurile sunt si ele o sursa de vegetale marine (alge) pe care coreenii le mananca de secole, de exemplu kelp. Muntii, care ocupa cea mai mare parte a tarii, aduc si ei o gama variata de verdeturi aromate, ciuperci, legume si radacinoase. Campiile sunt destinate agriculturii. Tehnicile moderne au permis Coreei cultivarea unui numar mare de fructe, graunte si vegetale: cartofi, morcovi, fasole soia, ceapa, ardei grasi, mere, prune, piersici, struguri. Insula Cheju care se bucura de o clima tropicala are aportul sau de tangerine si portocale. Cu cat ne aflam mai in sudul peninsului, mancarea devine mai picanta, mai condimentata si mai sarata. Ca un lucru deosebit pentru o tara din Asia, carnea de vita este cea mai populara. Coreea are o clima cu veri fierbinti si ploi indestulatoare (ideala pentru agricultura, in special pentru orez) si ierni foarte reci. S-a nascut astfel o traditie coreeana a conservarii pestelui si legumelor pentru a-si asigura rezerva de hrana pe perioada iernii. Toate felurile de peste si fructe de mare, ca ansoa, creveti, stridii, cod, caracatite sunt murate, sarate si uscate, in timp ce legumele sunt murate si transformate in kimchi. In fiecare toamna, cantitati mari de vegetale sunt recoltate pentru prepararea unei mari diversitati de kimchi. Acestea sunt ambalate in vase de pamant enorme care sunt ingropate in pamant, afara, si lasate acolo pana cand sunt folosite. Fiecare casa coreeana are o terasa numita jang. La tara, aceasta poate fi o zona plina de pietris si bolovani, in apropierea casei, dar pentru oraseni balconul sau un acoperis plat sunt la fel de bune. Pe terasa jang stau uriasele vase de pamant cu ingredientele de baza folosite in fiecare bucatarie coreeana: kanjang (sos de soia), twoenjang (pasta de fasole soia fermentata) si konchujang (pasta de fasole soia si ardei iuti). Festivalurile mancarii Mancarea este asociata cu multe dintre festivalurile coreene. Prajituri elaborate si supa de taro sunt servite de Anul Nou, prajiturile si vinul sunt dedicate celei de-a noua zile a celei de a noua luni. Fructe, vin si prajituri sunt oferite la date speciale, ca ofrande, stramosilor, iar la prima aniversare a zilei de nastere a unui copil, acesta este pus sa sada printre biscuiti, prajituri de orez

si fructe. Cea de a 61-una aniversare este si ea motivul unei sarbatori. Varsta de saizeci de ani este privita ca una limita, asa ca a supravietui un an in plus reprezinta o realizare ce merita sarbatorita. BUCATARIA COREEANA Ca si in alte tari din Orientul Indepartat, cum sunt China, Thailanda si Japonia, coreenii se asaza in jurul unei mase joase. Fiecare persoana are propriul vas pentru orez, in mod traditional fabricat din bronz, de obicei dotat cu capac. Betisoare lungi, de lemn sau metal, alaturi de lingura, sunt folosite ca tacamuri. Toate felurile unei mese se servesc odata, mai ales seara, cea mai importanta masa a zilei, unde sunt mai multe feluri. O masa simpla, de familie, poate include, de exemplu, 20 de panchan (garnituri) continand o gama variata de namuls (legume crude, sau gatite rapid, asezonate), nibles (cum ar fi legume uscate si creveti, peste sarat, alge fripte), sosuri si kimchi (cel putin unul dintre acestea este esential, cel mai bine este ca trei dintre aceste 4 specialitati sa fie prezente). Supa este si ea un element esential al mesei, ca si jon (legume tavalite prin faina si ou ai apoi prajite). Mai multe tipuri de peste, carne rosie si de pasare sunt servite in cantitati mici dupa standardul occidental. La aceasta mare varietate de alimente, cantitatile mari nu sunt necesare. Pranzul este o masa mai usoara, cu taitei sau orez amestecate cu legume, fasole sau alte boabe bogate in proteine. Micul dejun este, in mod traditional, la fel se complex ca masa de seara, dar in ultimul timp exista tendinta de a-l transforma intr-o masa mai usoara. Chiar si asa, contine orez, supa si kimchi. In zonele urbane, micul dejun in stil occidental a devenit din ce in ce mai popular. Sorbitul zgomotos in timpul mesei este considerat un semn ca mancarea este apreciata, iar un ragait sanatos la sfarsitul ei este un semn ca oaspetele a mancat din plin. Suspect Totusi, suflatul nasului la masa este socotit o impolitete grava. Exclamation Echipamentul Gatitul mancarii traditionale coreene este usor, nu necesita abilitati speciale si se multumeste cu un echipament foarte simplu. Cu toate acestea, mancarea traditionala necesita timpi lungi de gatit pentru simplul motiv ca este formata din foarte multe feluri diferite. Bucatarie traditionala a coreenilor, ca incapere, este situata la nivelul pamantului, sau sub acesta. Se gateste pe un cuptor cu 2 sau 4 ochiuri, care foloseste drept combustibil antracitul. De la acesta pleaca conducte, pe sub podea, pentru incalzitul locuintei. Din cauza cantitatii mari de orez consumate zilnic, orasenii prefera vasele electrice care gatesc perfect de fiecare data si pot mentine orezul la cald. Cutite Preparatul mancarurilor coreene consuma mult timp cu taiatul, feliatul si tocatul ingredientelor, astfel ca un set de cutite ascutite este absolut necesar. Maini Coreenii isi folosesc adesea mainile pentru a amesteca ingredientele, de exemplu pentru o marinata, sau pentru batutul oualelor, metoda care incorporeaza mai putin aer. Gusturile si aromele bucatariei coreene Usturoiul, ardeii iuti, ghimbirul, ceapa verde, uleiul si semintele de susan contureaza caracteristicile esentiale ale bucatariei coreene. Pe langa acestea, alte cateva ingrediente se gasesc aproape zi de pe masele coreenilor. Am citit undeva ca mancarea coreeana nu estea rea, insa trebuie sa ai stomacul tare!!

Citat: Mancarea coreeana este speciala, exotica si are un gust inconfundabil. Savoarea care o face sa urce pana si in topul preferintelor celor mai exigenti degustatori este data de condimente si de legume fermentate. Sosul de soia, ardeiul rosu, ceapa verde, pasta de fasole, usturoiul, ghimbirul, susanul, mustarul, otetul sau vinul sunt combinate, parca, dupa formule magice, reusind sa ridice comuna operatiune de gatit la rangul de arta culinara. Coreenii mananca foarte multe legume si evident orez. Mancarea facuta exclusiv din legume se numeste namool si este de doua feluri: saengche (preparatele crude si reci) si bok-eum (preparatele fierte si calde). In mod traditional, o masa la coreeni contine orez, supa, tocana, friptura, salata, legume sau carne fierte, peste marinat, Doenjang (paste fermentate de soia) si Gochujang (paste groase din soia cu ardei iute). Mesenii au de unde alege Stiu ca ti s-a facut pofta de aceste feluri exotice de mancare. Ei bine, nu ar trebui sa iti faci griji ca nu mai ai voie sa mananci doua zile dupa o masa in stil coreean, pentru ca mancarea este foarte sanatoasa, moderata in calorii si are putine grasimi. Totusi, aceste bunatati sunt oarecum umbrite, cand vine vorba despre preparatele bazate pe legume fermentate. Mancare fermentata Pentru noi, europenii, nu suna prea bine alaturarea celor doi termeni mancare fermentata, dar in realitate aceste merinde nu sunt decat legume murate intr-un alt mod. Kimchi este una dintre mancarurile coreene fermentate, cu vechime de peste trei milenii. In general, legumele si pestele sunt conservate cu sare. Principiul fermentarii este similar murarii, doar ca muraturile, de exemplu, contin multe acetobacterii, iar kimchi are mai multe bacterii acidolactice, care au un alt gust. Sunt aproape 200 de tipuri de kimchi, care difera in functie de materia prima: varza, ridichi albe, castraveti, alge, praz si de modul de preparare: saramura, sos de soia, otet, drojdie sau lichior de orez. Legumele sunt stocate sub pamant in vase de ceramica. Varza kimchi este cel mai cunoscut fel de mancare coreean la nivel mondial. La aceasta extraordinara publicitate au contribuit atat gustul distins, cat si coreenii care au dedicat un intreg muzeu varzei kimchi si a mancarii fermentate, in Seul. Kimchi este asezonat cu piper sau usturoi. Este servit cu orice ocazie, cu muraturi. Kimchi nu este doar gustos, ci si foarte sanatos, pentru ca este plin de fibre si de vitamina C. Supe, fripturi si bauturi Supa nu a fost agreata de stra-stra-stramosii coreenilor, dar, de-a lungul timpului, a inceput sa fie consumata mai ales in perioadele de foamete si vreme rece. Initial se facea din oase de vita si legume, dar cu timpul s-a transformat intr-un fel obligatoriu la masa de pranz. Maeuntang este o supa de peste si legume foarte condimentata. Twoenjang-guk este o supa-pasta fermentata de pastai de soia cu pui de molusca si sos de rosii. Alte supe consacrate sunt: miyok-guk si kimchi-chigue. O alta savoare orientala care face furori in Occident este pulgoki cunoscut si ca barbecue coreean. Acesta este marinat intr-un sos facut cu soia, usturoi, zahar, ulei de susan si alte mirodenii si fript la rotisor. Daca la o sindrofie lipseste pulgoki, cu siguranta kalbi, mai pe romaneste costite (de porc sau de vita) la rotisor condimentate, sunt prezente. Coreenii nu prea se dau in vant dupa bauturi alcoolice, beau in general ceai de orz. Insa, bautura cea mai populara este soju urmata de makgeolli si dong-dong-ju (facute din orez si cartofi). Codul bunelor maniere la masa Fie ca sunt mici amplasamente stradale ale vanzatorilor ambulanti pojangmachas sau shikdang (mici restaurante), fie ca sunt restaurante de lux, obiceiul de a lasa si primi bacsis nu este incetatenit. Asa ca nu insistati! In aceasta zona nu se mananca oricum, ci trebuie respectate niste reguli. Iata doar cateva dintre ele: mai intai se gusta supa si apoi orezul; bolul cu mancare nu se ridica in timpul mesei; a nu se citi sau viziona ceva; la sfarsitul mesei se bea ceai de orez sau apa in care a fost fiert orez. Daca esti invitata la o cina in Coreea, trebuie sa stii ca mancarea

fierbinte este plasata in partea dreapta, iar cea uscata este asezata in stanga, iar bolul pentru orez se afla in stanga, cel de supa in dreapta. Dar ce mai conteaza cateva reguli, la cata delicatete si exotism ascunde mancarea lor! Avand atatea calitati, preparatele traditionale coreene au depasit granitele si sunt foarte apreciate de connaisseurs, in special in America, unde s-au dezvoltat numeroase lanturi de restaurante coreene.

www.danylor.multiply.com www.mysoju.com a_lady Senior

Mesaje: 772 Inregistrat: 15-1-2006 Localitatea: Portimao Status: Offline Dispozitie: visatoare posted on 29-12-2009 la 18:18

FELURI DE MANCARE : Kimchi este emblema bucatariei coreene, reprezentand o garnitura extrem de iute, facuta din varza murata si ardei iute, in principal, si tinuta la fermentare mai multe luni, sub pamant, in vase de lut; este bogata in fibre si in vitamina C; uneori se mai folosesc si ridichii, ceapa verde si castraveti; kimchi difera in functie de zona geografica (nord-sud), dar si de sezoanele in care este preparata; este considerata si una dintre cele mai sanatoase feluri de mancare coreene; un lucru haios asa cum englezii si americanii spun cheese inainte de a face poze, la fel si coreeni spun kimchi inaintea fotografiilor; Naengmyeon este un fel rece de mancare, pe baza de taitei subtiri, serviti intr-un vas de metal alaturi de vegetale, felii de pere si de un ou fiert; Gaejang-Guk este o supa pe baza de carne de caine, facuta alaturi de legume, usturoi, ghimbir si ardei iute; este fiarta mult timp la foc mic; traditia spune ca aceasta supa ofera virilitate barbatilor; Bulgogi este o specialitate pe baza de muschi de vita marinata in sos de soia, sos de susan si usturoi, si apoi facuta pe gratar; este servita alaturi de salata sau de alte vegetale; Tteok este un desert facut din faina de orez gatita la abur, servita in mod special de Anul Nou..

In fine, daca ajungeti in Coreea si va tine buzunarul, avand chef de experimente, cereti Hanjoungshik care reprezinta masa completa coreena, de la supe la kimchi, de la salate la orez, de la preparatele din carne pana la dulciurile pe baza de orez. CONCLUZIE: Bucataria coreeana este una care poate fi prietenoasa cu vegetarienii (exista chiar si retele intinse de lanturi de restaurante vegetariene in toata Coreea de Sud) , dar si cu cei care tin regimuri dietetice. Este o bucataria insa iute si acest lucru poate pune probleme celor cu stomacul sensibil. Partea pozitiva o constituie abundenta de supe (exista peste 150 de feluri diferite) sanatoase si naturale. Eu personal ador sa mananc RAMEN . La noi se gasesc de multe feluri . Eu o prefer pe cea de pui sau gaina si in special cea prefabricata de catre rusi ( nu stiu cea originala cum e la gust ) dar dupa cum arata - se pare ca e acelasi lucru . Noodle - se gasesc aceste paste in magazine , dar de obicei sunt japoneze - si nu poate nu e acelasi cu cel corean , pentru ca si orezul am auzit ca e diferit cel corean fata de cel japonez . Arome caracteristice Buctria coreean este una dintre nestematele nc nedescoperite ale gastronomiei asiatice. Aromele i gusturile ingredientelor cheie (cela mai des folosite fiind usturoiul, ghimbirul i sosul de soia) i dau mna cu tehnici culinare specifice (murarea i frigerea pe grtar) pentru a crea capodopere ca kimchi, bulgogi i namul. n ciuda influenelor culturale exercitate de China i Japonia, gastronomia coreean i-a pstrat personalitatea. Buctriile acestor ri mprtesc echilibrul celor cinci gusturi de baz (srat, amar, iute, dulce i acru), dar tehnicile de gtit i ingredientele creeaz diferene clare ntre cele trei culturi. Ne-am putea atept ca n Coreea s se foloseasc tehnica stir-fry, ntr-un wok, ca n multe pri din China, sau s se consume ingrediente crude, ca n Japonia, cci aceste caracteristici ar fi n armonie cu asemnrile de relief i clim. Cu toate acestea, coreenii i-au dezvoltat propriile metode de a gti i de a conserva alimentele, buctria lor oferind o gam unic de arome. Ca i n Japonia, orezul, murturile i petele sunt baza dietei. Totui, condimentele i marinadele sunt diferite n Coreea. Mncarea este asezonat predominant cu tradiionalele usturoi, ghimbir, sos de soia, ceap verde i ulei de susan, plus un dozaj atent de zahr i oet de orez. Baza multor mncruri sunt delicioasele paste de condimente: doenjang, preparat din fasole soia fermentat, i atotprezenta kochujang, preparat din ardei iui. n mod tradiional, fiecare familie i prepara propriile produse: sos de soia, doenjang i kochujang, pstrndu-le n vase de pmnt ars, inute de obicei n spatele casei, n curte. Prepararea acestor trei ingrediente cheie era un eveniment important n calendarul culinar al fiecrei familii, cci, fr ele, gtitul devine aproape imposibil. Tehnicile de preparare a mncrii sunt, de asemenea, diferite de cele din China i Japonia. Coreenii tind s prepare o combinaie de alimente proaspete i conservate, care se poate pstra mai mult timp, dect s prepare masa zilnic. Gustul puternic al mncrii coreene se datoreaz dragostei pentru arome iui, ca cea a ardeiului iute, i tehnicilor de conservare care permit acestor gusturi i arome s se dezvolte i s se intensifice. n plus, coreenii folosesc ingredientele n mod diferit de vecinii lor: de exemplu, seminele de susan sunt ntotdeauna prjite nainte de a fi adugate n mncare, pentru a li se intensifica aroma. Potennd unele arome i amestecnd ingredientele proaspete cu cele conservate, Coreea i-a furit o identitate culinar proprie, unic n Asia.

O mas coreean tipic este mai curnd o selecie de mici porii din mncruri diferite, dect un singur fel principal pentru fiecare persoan. Carnea, sau petele, fripte pe grtar sunt acompaniate de orez, sup i salat i de o selecie de legume murate. Aceste legume murate, sau kimchi, sunt alimentul naional al Coreei i, totodat, cel mai faimos aliment pentru export. Dei orice legum murat poate fi numit kimchi, cea mai cunoscut varietate este cea din varz napa, iar prepararea ei este considerat o art strveche i sacr. Vegetalele sunt amestecate cu o mixtur ce include de obicei ardei iute, usturoi, sos de soia i past de pete, dup care sunt nchise ermetic n vase de pmnt i lsate s fermenteze. Coreenii mureaz n aceast manier aproape toate vegetalele; cele mai populare sunt ridichile, castraveii i vinetele, ca i petele, crustaceele, fructele i orice alt ingredient. Este adevrat c, n timpul procesului de fermentare, legumele i pierd cea mai mare parte din aromele i gusturile lor naturale, adoptndu-le pe cele ale condimentelor, dar textura se mbuntete semnificativ. Coreenii mnnc kimchi practic n orice zi a anului i prepar cantiti mari n kimjang, sezon care coincide cu recolta de toamn. Este un important eveniment social atunci cnd ingredientele pentru kimchi sunt amestecate mpreun, n cantiti pantagruelice, i ngropate n vase de pmnt ars, pstrate la rece ct timp fermenteaz n lungile luni de iarn. Cnd vasele sunt deschise, aerul se umple de arome picante, iui i acre. Un alt fel caracteristic buctriei coreene este bulgogi. Este o carne de calitate foarte bun, de obicei vit, tiat felii subiri ca hrtia i marinat ntr-un amestec de sos de soia, semine de susan, ceap verde i ghimbir. Dup ce aromele au ptruns carnea, feliile de vit sunt gtite ntro crati cu form de dom, peste un foc de crbuni. Cratia are un canal care prinde delicioasele sucuri produse n timpul gtitului, mncate apoi cu orez i legume. Gtindu-se, marinada formeaz o glazur apetisant ce acoper carnea; feliile de vit sunt mncate cu un sos picant, sau nvelite n foi de salat, mpreun cu usturoi i ardei gras proaspt. Grtarul este cea mai popular metod de gtit n Coreea, provenite din tehnicile de frigere aduse de mongoli. Alte tehnici de gtit sunt similare cu cele gsite n lumea ntreag: fierbere, sotare, gtit n aburi, prjire etc. O excepie este faptul c rareori se prepar mncruri gtite n cuptor; motivul este c buctriile coreene sunt dotate cu plite nclzite, cu lemne, care nu au cuptor. Supele i tocanele, extrem de variate, sunt o parte important a dietei coreene. Multe dintre ele sunt simple, trgmdu-i rdcinile din vremurile recoltelor slabe, cnd se gtea cu ceea ce era disponibil; altele sunt sioase, cu mult carne i legume, sau pe baz de tiei locali, preparai din cartofi dulci, numii dangmyun. Tocanele, numite chige, sunt gtite mai ales ntr-o oal de pmnt ars, numit tukbaege. Gtitul ndelungat i ncet permite amestecarea aromelor i produce caserole formidabile. Aduse la mas cnd nc clocotesc, acestea combin carnea, sau petele, cu legume, alge i tofu. Rolul orezului Orezul preferat este cel cu bob mediu, aa-numit lipicios, deosebit de varietile de orez cu bob lung sau scurt, sau de cele lipicioase gsite n restul Asiei. Acest orez s-a aclimatizat mult mai bine n climatul fluctuant al Coreei (cu sezon cald mai scurt i cu vreme mai rece) dect varietile cultivate n climatul tropical. Este uneori amestecat cu orz, sau fasole soia, pentru a i se potena gustul i proprietile nutriionale. Din orez se obin i tieii care joac un rol central n buctria coreean, i tot el este fermentat pentru a prepara buturi alcoolice. Armonia contrariilor Unul dintre principiile fundamentale ale filozofiei orientale este al celor dou principii universale i opuse, yin i yang. Acest concept are un puternic impact asupra gndirii coreene i a influenat i felul de a gti, reflectndu-se n alegerea ingredientelor pentru mncruri; orice buctar va cuta sa ating armonia n arome, gusturi, culori i texturi. Buctria coreean tradiional folosete,

ncantiti egale, ingrediente verzi, roii, galbene, albe i negre, pentru a asigura echilibrul dietei i pentru a aduce omagiu teoriei celor cinci elemente din filozofia tradiional chinezeasc: lemn, foc, pmnt, metal i ap. Mncrurile vor avea i valori ying i yang armonios echilibrate: alimentele yang, iui i picante, stimuleaz organismul, n timp ce alimentele yin, rcoroase, l calmeaz i l hrnesc. Alimentele neutre menin echilibrul ntre yin i yang. O mas perfect va conine alimente ying care vor ncli corpul i yang care vor rcori mintea. Buturile La mas, coreenii beau cel mai des ap, sau boricha, un fel de ceai preparat din orz prjit. Ceaiul verde este, de asemenea, o butur popular, consumul lui fiind introdus odat cu dezvoltarea budismului, n secolul VII, ca parte indispensabil a ritualurilor. n timpul dinastiei Koryo, ceaiul a devenit popular n rndul nobilimii, al claselor superioare i al curii regale. Exist, desigur i buturi alcoolice, inclusiv vin, chungju, o varietate de bere de cas i magkoli, o butur tare, de culoare alb, preparat din orez. Totui, cea mai faimoas butur alcoolic este soju, un lichior tare, din cereale, care era distilat, iniial, n mnstirile budiste. Popularitatea lui este att de mare, nct nicio mas nu este complet fr un paharel de soju. n trecut, butul era mbrcat n convenii i ceremonialuri, mai ales pentru a arta respect tovarilor de butur. n timp, aceste tradiii s-au mai relaxat, dei exist nc unele reguli de la care coreenii nu au abdicat. Una dintre acestea, este de a permite persoanelor mai vrstnice de a se aeza n cel mai respectat scaun, acela care este cel mai aproape de cmin, sau cu cea mai bun vedere spre intrare. Coreenii nu-i vor turna singuri de but, dar este politicos s torni de but companionilor de la mas. Butura este primit folosind ambele mini, i este mai important s se accepte bputura, dect s se bea cu adevrat. A refuza primul pahar oferit este o ngrozitoare impolitee i este mult mai bine s se accepte primul pahar i s fie doar atins cu buzele, dect s fie refuzat. Cantitatea care trebuie but la mas eeste nc un subiect de dezbatere. Exist, ns, n Coreea, o vorb din btrni:Nu te opri dup primul pahar, trei pahare sunt cam puine, cinci pahare este exact ct trebuie, iar apte pahare sunt deja un exces. Aranjarea mesei Mesele clasice, coreene, sunt de form rotund, simbolizeaz soarele i este legat de yang, n timp ce cele patru picioare ale mesei sunt legate de pmnt, legat de yin. Aceste aranjamente ii au originea din timpul dinastiei Chosun. Aranjarea mesei este unul dintre cele mai impresionante aspecte ale buctriei coreene i este unic att ca selecie a felurilor de mncare, ct i ca form de prezentare. Ca i n alte ri asiatice, un vas cu sup i un fel cu orez sunt obligatorii pentru fiecare persoan. Ceea ce face ca masa coreenilor s fie diferit de cea a vecinilor lor este faptul c mncrurile sunt servite simultan, nu consecutiv. Meniul tradiional, numit hanjungsik, conine un mare numr de feluri, servite simultan, att de multe nct masa aduce mai curnd a banchet. Masa este att de plin, nct pare s se prbueasc sub greutatea farfuriilor, iar acest exces este caracteristic coreenilor. O mas trebuie s incorporeze o mare varietate de ingrediente, arome i gusturi, ca i metode diferite de a gti. Mesele sunt aranjate diferit, funcie de ingredientul care este baza felului principal al mesei. Masa bansang Cel mai obinuit aranjament se bazeaz pe un bol cu orez, ca fel principal; acesta se numete bansang, sau bapsang. Ban, sau bap, nseamn orez gtit, iar sang nseamn mas. Dac felul principal este bazat pe tiei, numii myun n coreean, atunci aranjamentul mesei se va numi myunsang. La un aranjament clasic, de tip bansang, felul principal din orez va fi acompaniat de o sup, o farfurie cu kimchi i o selecie de garnituri, numite chup. Numrul acestora se reflect n numele

dat aranjamentului, cu trei, cinci, apte, nou sau 12 chup. n vechime, aceste cifre erau o reflectare a statutului social: trei sau cinci chup semnifica o stare sociala umil, n timp ce nou chup erau rezervate nobilimii. O mas cu 12 chup, sau surasag, era ngduit doar regelui. Aceste meniuri luxoase i ostentative necesitau, de multe ori, cteva zile ca s fie preparate i ofereau un amestec complex de feluri calde i reci, cu ingrediente aromate, sau neutre, i cu o armonie de texturi i culori. Indiferent cte chup erau aduse la mas, noiunea de echilibru i armonie era reflectat n alegerea mncrurilor. Mncruri fierbini erau alturate celor reci, ingredientele neutre, sau aromate erau alese ca s se completeze unele pe celelalte. Legumele crocante erau alturate tocanelor, sau budincilor catifelate, n aceeai msur fiind echilibrate i carnea, fructele de mare i legumele. Punerea mesei n timp ce unele subtiliti ale acestui ceremonial s-au pierdut, lucrurile de baz sunt nc aplicate. Punerea mesei cere ca pentru fiecare persoan s existe un vas cu orez n stnga, i unul cu sup n dreapta. Un al doilea rnd este format n spatele acestora, i conine sosuri i kimchi, n timp ce garniturile sunt aezate pe lateralele acestui aranjament. Cele fierbini stau pe flancul drept, cele reci pe cel stng. Felurile comune, ca tocanele, sau tieii, erau aranjate n centrul mesei, ca fiecare s poat ajunge la ele. Coreenii cred cu trie c mncatul din aceeai farfurie, sau bol, strnge relaiile ntre oameni. Nu este considerat o impolitee dac se cere gazdei o farfurie separat, dar acest lucru se ntmpl rar. O lingur i o pereche de beioare se aaz lng fiecare bol cu sup. Spre deosebire de cele mai multe ri asiatice, tacmul cel mai folosit la mas este lingura, i nu beioarele. Orezul, supa i tocanele se mnnc cu lingura, n timp ce beioarele se folosesc pentru a mnca garniturile fr sosuri; nu se utiulizeaz simultan lingura i beioarele. Acest uz al lingurii, este o diferen marcant fa de China i Japonia, unde vasele sunt mici, ca s fie apropiate de gur n timp ce se mnnc. Mncarea coreean este servit n vase mai mari i mai grele, iar ridicarea vaselor de pe mas, n timp ce se mnnc, este considerat un lucru nepoliticos. Selecia felurilor de mncare Dei nu este prestabilit vreo ordine special n mncarea felurilor servite la o mas tradiional, cei mai muli coreeni ncep cu puin sup, i abia dup aceea trec la celelalte bucate. n mod normal exist o selecie care reflect mai multe tehnici de preparare, ca i o varietate de ingrediente. Legumele asezonate sunt populare, aa cum sunt tocanele groase i sioase, numite chige. Pot fi puse pe mas i mncruri fierte, sau gtite n aburi, cu fructe de mare i tofu. Carnea este fript, iar bulgogi este gtit de obicei chiar de mesean, pe un mic vas cu crbuni aprini, care se pune pe mas. Ocazional, se poate servi pete crud, foarte asemntor cu sashimi-ul japonez. Alegerea meniului depinde de numrul de feluri servit, iar ocaziile festive sunt un pretext pentru a se gti feluri mai luxoase. Srbtori Ca i n multe alte ri asiatice, n timpul srbtorilor se gtesc i se servesc feluri de mncare i buturi speciale. Sociatatea tradiional, agrar, punea mare pre pe succesiunea anotimpurilor, aceast tradiie fiind nc reflectat de srbtori dedicate acestei tranziii a naturii. Anul Nou Coreenii srbtoresc Anul Nou n februarie, cnd se bucur de sujjungwa, un punch condimentat, preparat din fructe uscate de persimmon si scortisoara. Masa tradiional pentru aceast zi este format dintr-o sup numit tteoguk, in care fasii lungi de turta de orez (aromate cu verdeuri) sunt imersate ntr-o sup clar, de vit. Se spune c nu poi mbtrni nc un an

dac cu mnnci un bol cu tteoguk. Un alt fel tradiional, este o tocan aromat, numita gabi tang. Prima Lun Plin Primvara, coreenii srbtoresc ziua primei luni pline, zi n care se desfoar o serie de ritualuri ndreptate mpotriva ghinionului din urmtoarele 12 luni. n aceast zi se servesc dou mncruri foarte populare, ogopkap, orez gtit n aburi amestecat cu alte cinci tipuri de cereale, i mugeun namul, un potpuriu de feluri preparate din legume, cum sunt ciuperci, ridichi si muguri de bambus. Sambok n timpul celor mai calde trei zile ale anului, se srbtorete sambok-ul. Aceste trei zile sunt numite chobok, jungbok i malbok. Mncarea tradiional asociat cu sambok este samgyetang, o sup ce conine un pui ntreg, umplut cu orez, ginseng i curmale roii. Se consider c aceste ingrediente cresc fora i energia. Chuseok Aceasta este o srbtoare asemntoare lui Thanksgiving, i are loc toamna. Se viziteaz mormintele strmoilor i se fac rugciuni pentru ei. Se mnnc prjituri de orez n form de semilun, numite songpyeon, cu o sup de taro, numit torantag. Songpyong sunt umplute cu fasole, alune i semine diverse. Donji Este srbtoarea solstiiului de iarn i are loc n ultima parte a lunii decembrie. Este cea mai scurt zi a anului i anun vremea rea i rece din lunile urmtoare. n aceast zi se mnnc patjuk, un terci de fasole roie care conine bilue de orez. Pentru coreeni, culoarea acestui fel este semnificativ, roul alungnd spiritele rele i neansa. Mncnd acest terci, familia se pune n siguran pentru lunile reci care urmeaz.