Gastronomia din Muntenia si

Dobrogea
Cu un potential imens,asa cum pana si Jacques Yves
Costeau spunea, Gastronomia Romaneasca este un
melanj de savoare si culori , de obiceiuri si
Traditii.Arheologii au descoperit ca in perioada II iHr. ,
strabunii nostrii ,dacii,aveau parte de mese destul de
grugale , unde se servea atat preparate din carne de
vitel fripta pe jaratec , sau porumbei salbatici
rumeniti,ori carde de vnat la tepusa ,precumj si miere
de albine , vinuri aromate dar si fructe precum
strugurii, merele si perele .

Gastronomia din Muntenia si

Dobrogea
Toate aceste mancaruri erau posibile datorita zonei geografice ,
propice pentru cresterea animalelor,cultivarea cerealelor,precum si a
alor indeletniciri care dacii le aveau, printre care si vanatul. Desi,
iscusiti crescatori de vite, si buni cultivatori, dacii nu excelau in
prepararea branzeturilor, preferand sa consume laptele in forma lui
cruda, de oaie sau de vaca. Legumele pe care acestia le cunoasteau
la acea vreme, erau consumate fierte fiertura de mei, crupe fierte
de hrisca, precum si celebrul grau fiert, care cu timpul a devenit
coliva de astazi. Ocupatia romana, a adus cu ea, printre altele,
renumita placinta (lat. placenta), o serie de zmeuri, painea (lipie sau
coptura), ulei de masline presat la rece si pastrat in amfore, precum
si testul, acea oala de pamant cu capac. Tara noastra, a fost tinta
diverselor popoare cotropitoare, fapt ce a pus amprenta vizibil
asupra modului in care gastronomia romaneasca, a evoluat.
Secolele III d. Hr. XII d. Hr., aduc in alimentatia romanilor si
borsurile de legume cu carne, specifice slavilor din sudul Dunarii, si
furculita cu doi dinti, a negustorilor venetieni si folosita in casele
stapanilor autohtoni.

Gastronomia din Muntenia si

Dobrogea
Din sec XIII si pana aproape de 1820, influenta si
ocupatia otomana, greaca, araba, armeneasca si
bizantina, isi pun amprenta pe bucataria romaneasca. In
meniul romanilor apare pilaful, ciulamaua, tocanita,
tuslamaua, musacaua, ghiveciurile, zacusca, sis-kebabul, baclavaua si sarailiile. In aceeasi perioada sunt aduse
la noi vinetele, rosia, ceapa, ardeiul, bamee ,gutuile,
pepenele si porumbul. Influentele fanariote asupra
boierilor, au impins biserica catre mediul rural, ducand la
nasterea si consolidarea calendarului gastronomic al
posturilor bisericesti. Au luat astfel nastere, sarmalele cu
nuci, cu stafide, telina cu masline la cuptor, icrele de
post, saramura de stevie, mamaliga cu mujdei, sau
manastireasca cu ciuperci, icre de fasole, etc.

Gastronomia din Muntenia si

Dobrogea
Dupa anii 1800, tinerii intorsi de la marile universitati din Paris, Viena
sau Berlin, aduc cu ei acasa idei noi, revolutionare, moderniste. In
aceasta perioada apar si primele carti de bucate, scrise in limba
romana, printre pionierii acestor scriei regasinude-se M.
Kogalniceanu si C. Negruzzi cu celebra lor culegere 200 de retete
cercate de bucate, prajituri si alte trebi gospodaresti. Dupa Marea
Unire de la 1918, cand in capitala si in marile orase ale tarii, se
deschid restaurante luxoase, cu bucatari adusi din Occident, putem
vorbi despre o adevarata epoca moderna a bucatariei
romanesti. Venirea comunismului, impune o cenzura in sfera
culinara, eliminandu-se pe cat posibil, retete culinare cu iz de
occident, ajungandu-se incet la o alimentatie stiintifica, rationala.

Gastronomia din Muntenia si

Dobrogea

Preferintele oamenilor pentru diferite preparate culinare sunt extrem de

variate si caracterizeaza uneori grupuri relativ mici de indivizi sau zone
geigrafice restranse. In tara noastra, cat este ea de mica, diverse regiuni au
specificul lor. Bucataria dobrogeana sau cea din Delta, in care ponderea
mare o au pestii, difera sensibil de cea ardeleana, in care predomina untura
de porc si mancarurile cu rantas, sau cea din tinuturile sudice, bazata pe
untdelemmn si ciorbe, borsuri. Moldovenii au si ei specialitatile lor, cum ar fi
tochitura, poale-n brau sau parjoalele. Totusi, se poate spune ca unele
mancaruri sunt la fel de populare in toate regiunile, cum ar fi mamaliga,
gratarele, mititeii, piftiile de porc, sarmalele, iar printre acrituri, castravetii
murati si varza murata, fara a mai vorbi despre faptul ca baza alimentatiei o
constituie la ora aceasta painea in toate regiunile. Pe masura ce se
intensifica legatura dintre diferite regiuni ale tarii, se regasesc numeroase
preparate care inainte erau specifice unei anumite zone, pe tot teritoriul
Romaniei. Mai mult decat atat, globalizarea se simte si in gastronomie,
schimbul de retete si obiceiuri culinare intre diferitele zone ale lumii fiind tot
mai intens.. Sa vedem totusi o harta gastronomica a Romaniei

Gastronomia din Muntenia si

Dobrogea
Bucataria din Muntenia si Oltenia - Bucataria
munteneasca este marcata de influenta bucatariei
frantuzesti dar si de cea a celei turcesti. In general este
rafinata si subtila, simtindu-se amprenta capitalei.
Bucataria olteneasca se caracterizeaza prin
condimentarea puternica a preparatelor dominand
ardeiul iute si prin simplitatea operatiilor culinare. Cel
mai des utilizat tratament termic este fierberea. In
ambele regiuni se regasesc insa numeroase preparate
asemanatoare sau identite, cum ar fi ciorbele, borsurile,
fripturile la gratar sau mititeii

Gastronomia din Muntenia si

Dobrogea

Dintre borsuri se pot aminti cel de loboda, de stevie, de urzici, de

manatarci cu fasole, si clasicul bors de perisoare, iar dintre ciorbe,
cea de cartofi ca la Campulung, cea de bob, cea de oase de porc,
ciorba de dovlecei umpluti cu carne si ciorba taraneasca de pasare.
Se prepara si supe, cum ar fi supa de rosii si cea de linte. Printre
salate se pot enumera in primul rand salata de vinete, apoi salata
de fasole verde cu usturoi, cea de castraveti, de bureti. Se gatesc
diverse mancaruri: pilafuri, musicale, ciulamale, cu diferite legume
sau cu ciuperci, sarmalute, de asemenea o gama larga de
preparate de peste (scrumbie de Dunare, crap), de pui (cu diferite
legume), mancaruri de carne de vita si carne de porc, printre care
diverse legume umplute cu carne (dovleci, vinete, cartofi). Ghiveciul
national este tot o specialitate din partea de sud a tarii. Mai ales in
Oltenia este la loc de cinste prazul, care se pregateste sub cele mai
diverse forme. De asemenea, intalnim maslinele in numeroase
preparate. Printre deserturi se numara gogosile, budincile, clatitele.

Mancare specifica

1 kg peste mic (eu am folosit 2 dorade foarte mici si 2 carasi)

1 kg de peste mare (crap)
2 cepe medii-mici
2 ardei grasi curatati si taiati pe jumatate
1/2 telina mica
1 pastarnac
2 rosii medii
6 linguri suc de rosii
600-700 ml apa
1 l bors
2-3 ramurele leustean
sare
piper
1 radacina de hrean
1 legatura patrunjel verde
Curatam pestele bine de solzi si il spalam sub jet de apa. Taiem pestele mare in bucati si il lasam
sa astepte pe o farfurie, in frigider. Dam prin sita carnea pestelui mic. Carnea foarte moale de pe
fundul sitei o culegem cu o lingura si o adaugam in supa. Punem iar la fiert carnea impreuna cu
sucul de rosii si zarzavatul curatat si spalat. Zarzavatul il punem in bucati intregi, sau cat mai
mari, pentru a le scoate apoi usor din supa. Dupa ce s-au fiert legumele, le scoatem din supa, si
adaugam in oala bucati cat mai mari din pestele mare, cateva boabe de piper si borsul fiert in
prealabil. Verificam dupa 10 minute daca pestele este fiert. Cu 2 minute inainte de a lua oala de
pe foc, asezonam cu sare, punem leusteanul si patrunjelul verde proaspat tocate. Acoperim cu
un capac si lasam sa fiarba.