REITER STEFAN RARES VI-B

Bucatariile lumi
Bucătări tradiționale Romănesti
Gastronomia romaneasca, la fel ca si cultura, reflecta, prin fiecare fel de mancare, vasta istorie a tarii. Din cele mai vechi timpuri, ocupatiile de
baza ale romanilor au fost agricultura, cresterea animalelor si vanatoarea, astfel ca bucataria romaneasca s-a bucurat mai tot timpul de o gama
variata de produse vegetale, produse din carne si lactate traditionale.

În urma migratiilor si a ocupatiilor altor popoare ce au survenit de-a lungul timpului si prin imbinarea culturilor acestora, bucataria romaneasca a
fost influentata de cea balcanica, turceasca, germana, sarbeasca, italiana, maghiara, iar, in prezent, diversitatea preparatelor occidentale isi pune
amprenta si asupra bucatelor romanesti.

Cultura gastronomica a Romaniei a mostenit numeroase obiceiuri culinare: romanii sunt raspunzatori pentru placinta, turcii pentru ciorba de
perisoare, chiftele si ardei umpluti, grecii pentru musaca, Austria a contribuit cu deliciosul snitel, iar bulgarii cu numeroase feluri de mancare cu
legume, cum ar fi zacusca, intrata cu drepturi depline in iscusinta gospodinelor in fiecare toamna.

Unul dintre felurile de mancare traditionala romaneasca este mamaliga, mult mai cunoscuta in lume sub numele de polenta. Folosita in trecut ca
substitut pentru paine, acest preparat din faina de porumb, apa, sare este des intalnit in restaurantele traditional romanesti, alaturi de preparate
simple din carne de porc sau vita, branzeturi si carnati romanesti, sarmale sau vanat.

Un aport important in cultura culinara romaneasca l-a avut chiar Biserica Ortodoxa, prin praznicele randuite de marile sarbatori religioase, la care
se prepara mancaruri specifice precum piftia, cozonacul sau caltabosii.

Desi mai putin cunoscuta in afara granitelor, bucataria romaneasca se bucura intotdeauna de aprecieri sincere si entuziasm in randul turistilor de
pretutindeni, surprinsi sa gaseasca in farfurie un preparat poate cunoscut si, totusi, al carui gust sa fie mult diferit datorita mirodeniilor si
metodelor de gatire romanesti.
Din vasta mostenire culturala a poporului roman fac parte multe traditii si superstitii transmise din generatie in generatie. Iar luna martie nu
se da in laturi de la partea ei de datini stramosesti. Pe langa primavara, luna martie ne aduce si foarte multe obiceiuri si superstitii. Prima
parte a lunii, din prima zi pana pe data de 9, sta sub semnul legendei Babei Dochia sau Legenda Babelor.
“Babele” sunt cunoscute in popor ca vrajitoare, care au puterea de a influenta starea vremii intr-o anumita zi din aceasta perioada. Oamenii
obisnuiesc sa isi aleaga o “baba”, mai precis o zi din aceste 9 ale lunii martie, si in functie de cum va fi vremea in aceasta zi, asa le va merge
tot restul anului.
1 si 8 Martie sunt cele mai importante zile din aceasta perioada. 1 Martie este considerata ca fiind prima zi de primavara, motiv pentru care
obiceiul romanesc indeamna barbatii sa daruiasca femeilor cate un martisor si flori de sezon, in special ghiocei.
Martisorul este un mic obiect de podoaba legat de un șnur impletit dintr-un fir alb, considerat culoarea iernii, si unul roșu, culoarea
primaverii. Femeile il poarta toata luna martie, apoi il prind de ramura unui copac inflorit.
Obiceiul a purta martisorul intraga luna se desprinde din superstitii stramosesti ale poporului roman. Se considera ca astfel femeile sunt
protejate de farmecele rele si atrag belsugul si norocul in casele lor.
Chiar daca nu este o sarbatoare specific romaneasca, pe data de 8 Martie se sarbatoreste Ziua Internationala a Femeii, nascuta din dorinta
si eforturile constante ale femeilor de a fi egale in drepturi cu barbatii, de a avea dreptul la vot si conditii mai bune de munca. In aceasta zi,
femeile primesc flori si aprecieri din partea barbatilor, iar mamele din partea copiilor.
Urmatoarea sarbatoare a lunii martie este sarbatoarea celor 40 de Mucenici. In aceasta zi sunt celebrati cei 40 de Sfinti din Sevastia, care au
refuzat sa se mai inchine idolilor, motiv pentru care timp de 8 zile au indurat numeroase torturi. Potrivit traditiei, in aceasta zi femeile
pregatesc 40 de “mucenici”, in forma de 8, unsi cu miere si presarati cu nuca macinata, pe care ii impart pentru sufletul mortilor. Tot traditia
spune ca barbatii trebuie sa bea 40 de pahare de vin sau tuica, pentru a fi sanatosi si apti de munca tot restul anului.
La Vatra cinstim in fiecare zi traditia romaneasca asa cum stim noi mai bine: cu mancare buna, gatita cu spor dupa retete lasate de mosi-
stramosi, sa nu lasam generatiile ce vin sa uite de obiceiurile romanesti.
Ciorba, in bucataria traditionala romaneasca, reprezinta unul dintre cele mai gatite si consumate feluri de mancare. Saraca in calorii, usoara, proaspata si aromata,
ciorba este considerata in Romania o mancare “de-a noastra”, autentica, nelipsita din alimentatia copiilor sau din dieta si adesea felul care deschide orice pranz
romanesc.
Desi romanii se mandresc cu cateva retete de ciorba ramase din stramosi, care fac adesea deliciul strainilor aflati pe plaiurile mioritice, ciorba nu este, de fapt, o
inventie romaneasca, ci vine de undeva departe, din vechi timpuri, arheologii descoperind vase ceramice de acum 5000 de ani care, se pare, erau folosite la depozitarea
ciorbelor si supelor.
Supele si ciorbele au continuat să fie consumate cu regularitate incepand cu Evul Mediu, mai ales in perioadele in care exista penurie de alte alimente mai satioase. Ba
chiar erau recomandate pentru recuperarea bolnavilor, datorita continutului de vitamine. In timpul perioadei renascentiste, ciorba a inceput să fie servita ca fel
principal, s-au dezvoltat retete noi, mai elaborate, care includeau mai multe ingrediente si condimente. Astfel, pana in zilele noastre, s-a format o adevarata arta
gastronomica in jurul ciorbei. Astazi, ciorba poate fi gasita in aproape orice restaurant, dar si in multe dintre gospodariile lumii, fiind aliment de baza, cu retetele
specifice de pregatire transmise din generatie in generatie.
In meniul romanilor, ciorba a fost introdusa cu ajutorul trupelor Imperiului Otoman, din a carui limba am imprumutat inclusiv denumirea, si, mai tarziu, de cultura
grecilor ajunsi pe meleagurile romanesti. Printre cele mai des consumate feluri de ciorba se numara ciorba de legume, de burta, de perisoare, de fasole, mai ales daca
are in componenta sa si ceva afumatura, supa de pui cu galuste sau taitei si supele crema de broccoli, morcov, rosii sau ciuperci, des intalnite si in bucatariile
internationale.
Mult iubita ciorba cu perisoare, reteta provenita de la greci, se regaseste, bineinteles cu arome specifice, si in gastronomia bulgarilor, a sarbilor, a croatilor sau a
albanezilor. Similaritati intre bucataria romaneasca si cea bulgareasca se regasesc, de pilda, la ciorba de fasole, care se prepara ca si cea romaneasca, dar si la ciorba
de burta, in care bulgarii prefera sa adauge usturoi, branza rasa, dafin si maghiran.
Ciorba clasica este un amestec de apa, legume radacinoase (morcov, telina, patrunjel), legume de sezon (dovlecel, rosii, fasole pastai, varză, cartof) sau leguminoase
(fasole boabe, mazare) şi, optional, proteine animale (carne, peste, ou, smantana). Pentru potentarea aromei si condimentare, se pot folosi bors, hrean, ardei iute. Ca
verdeata, la finalul prepararii ciorbei, se adauga patrunjel, cu excepția ciorbelor ardelenesti la care specific zonei este tarhonul. In ciorba de burtă nu se adauga
verdeata.
O ciorba cu un continut predominant de legume are un continut caloric foarte redus si poate fi un aliment corect pentru orice moment al zilei, inclusiv pentru o cina
usoara. Adaosul de carne, peste, ou si/sau paste fainoase duce la o crestere a aportului caloric si a consistentei acesteia.
Ciorbe la Vatra
Nici din meniul Restaurantului Vatra nu puteau lipsi retetele traditionale de ciorba de fasole, de burta, de perisoare sau de pui “a la grec”, gatite la foc molcom, sa-si
lase ingredientele arome naturale. Va asezam langa si un ardei iute proaspat si o tuica romaneasca, sa va cinstiti cum stiti mai bine comesenii si stomacul
BUCTATRIA INTERNATIONALA

 Oua rosii si painici dulci, traditii universale

 Ouale sunt simbolul fertilitatii si renasterii, asa ca prezenta oualor colorate in cosul de Paste este o obisnuinta nu
numai la noi, dar si in alte tari europene. La fel ca la noi, insa, si alte tari ortodoxe au traditia incondeierii oualor de
Paste.
 La noi pe mese troneaza pasca, dar si alte tarii au variante asemanatoare ei. In Italia se numeste pane di Pasqua, in
Germania si Austria - Osterkranz, in Olanda - paasstol, in Rusia si Ucraina – kulich, in Cehia - babobka , in Grecia -
tsoureki si in Slovenia - potica. In rest, fiecare tara se lauda cu bunatatile ei, gatite dupa retete proprii.

 Miel cu menta si supa Mayiritsa - traditii culinare de Paste in Grecia

 De Paste, grecii sarbatoresc cu miel indiferent in ce colt de lume se gasesc. Pregatirile le incep din Saptamana Mare in
care inrosesc oua, framanta painicile dulci numite tsoureki aromate cu esenta de portocale si Mahlab (un condiment
obtinut din semintele fructelor ciresului St. Lucia) si pregatesc lumanarile speciale pe care le fac cadou in ziua de
Paste.
 Vedeta meselor grecesti este, insa, mielul, rumenit in cuptor la foc mic, pe un pat de ierburi aromatice si ulei de
masline. Il servesc langa un pahar de vin rosu, sos de menta sau salate proaspte si o supa din maruntaie de miel numita
Mayiritsa. Prajitura preferata nu e cozonacul, ci niste panici impletite facute cu suc de portocale si seminte de susan
numite Koullourakiak, dar si celebrele baclavale cu multa nuca.
 Colomba Pasquale si miel marinat - traditii culinare de Paste in Italia
 Italienii obisnuiesc sa iasa la picnic (Pasquetta) in a doua zi de Paste, dar de Inviere stau acasa si iau masa in familie. Rasfatul culinar e facut din
legume de primavara - anghinare, sparanghel, fasole verde, spanac, salata verde - oua rosii, miel si dulciuri traditionale. Chiar si de Paste, pe mesele
italienilor poti gasi paste sau orez. In regiunea Venetiei, de Paste se gateste Risi e bisi (orez cu mazare de primavara).
 Totusi, de secole, mancarea care nu lipseste niciodata de pe masa pascala este mielul, gatit dupa retete traditionale in fiecare regiune. In Roma vei gasi
miel marinat cu lamaie si rozmarin sau Abbacchio alla scottadito (coaste de miel la gratar servite cu garnitura de cratofi sau anghinare). In Toscana
carnea de miel este fiarta inabusit cu ceapa si morcovi si servita cu fasole alba condimentata cu salvie, rozmarin, patrunjel si capere. Tot in aceasta
regiune pe masa de Paste se pun si lasagna sau pateu din ficat de pasare.
 Deserturile au si ele o aroma aparte. Ouale din ciocolata sunt preferatele copiilor si contin intotdeauna inauntrul lor o surpriza. Pane di Pasqua este
insa prajitura traditionala, asemanatoare cu pasca sau cu cozonacul nostru, in functie de regiunea in care este pregatita. Cel mai faimos desert pascal
este Colomba Pasquale – un cozonac cu coaja de portocala confiata si migdale, copt in forma de porumbel care simbolizeaza pacea.
 Omleta si frigarui de miel - traditii culinare de Paste in Franta

 Intr-o tara majoritar catolica, Pastele e o sarbatoare importanta pe care francezii o celebreaza cu mancare fina, asa cum numai bucataria franceza stie
sa pregateasca. Mielul nu lipseste de pe mesele lor fie la cuptor fie pe frigarui- "les brochettes d'agneau". In unele case se pregatesc si tocanite de miel
numite "navarin". Dulciurile imbraca formele delicate ale patiseriei franceze, asa ca de Paste se manca tarte si multa ciocolata.
 Un meniu aparte se pregateste in sudul Frantei, in orasul Bessières, unde se coace in centrul orasului o omleta gigant, facuta din 4.500 de oua din
care se infrupta pana la 1.000 de oameni. Traditia acestei omlete a inceput de pe vremea imparatului Napoleon. Acesta a ramas peste noapte in micul
oras si dupa ce a gustat omleta locala le-a cerut oamenilor sa pregateasca una similara pentru armata lui in urmatoarea dimineata.

Peste si bere buna - traditii de Paste in Scandinavia. Tarile scandinave au meniuri speciale pentru zilele de Paste. Heringul e vedeta meniului, in
locul fripturii de miel. Si nici nu poate fi altfel intr-o regiune inconjurata de ape. Pestele proaspat, marinat sau afumat este o delicatesa care nu
lipseste de pe mese. Este servit pe o chifla proaspata sau cu paine de secara, cartofi si smanatana. De altfel, felul de mancare traditional in Suedia
- Jansson's Temptation – este pregatit din cartofi, ceapa, sardine marinate rumenite la cuptor sub o crusta de samnatana. Un pahar de akvavit e
intotdeauna la indemana. Acesta este o bautara spirtoasa specifica tarilor nrodice facuta din cereale sau cartofi.
 In Norvegia, bautura traditionala de Paste este berea numita Paskelbrygg. Este un amestec al celor mai bune beri locale care a aparut in urma cu
30 de ani si care difera de la o regiune la alta a tarii. Acum se poate gusta la toate targurile traditionale care se organizeaza in preajma Pastelui. Si
tot in Norvegia mai exista o traditie speciala in preajma Pastelui. In aceasta perioada norvegienii obisnuiesc sa citeasca romane politiste si sa
urmareasca la televizor filme politiste. Traditia a inceput in anul 1923 cand o editura si-a promovat cea mai noua carte politista in preajma
Pastelui. Budinci cu orez si paine cu carnati - traditii culinare de Paste din Spania
 Spaniolii au o multime de bunatati pentru masa de Paste: de la painici speciale cu diverse umpluturi pana la feluri de mancare fara carne.
Spaniolii savureaza Hornazo – o paine cu umplutura de carnati, bacon si oua fierte si se indulcesc cu Torrijas – asemanatoare friganelelor
noastre, facute din felii de paine inmuiate in ou batut si prajite in ulei de masline, unse cu miere si presarate cu scortisoara sau zahar. Tot de Paste,
spaniolii gatesc Arroz con leche - o budinca de orez cu lapte, vanilie, scortisoara si coaja de portocale.
 Felurile principale constau in preparate din peste si legume. Supa de peste si sparanghelul cu maioneza si usturoi sunt intotdeauna in meniul de
Paste. O alta traditie spune ca de Paste se dau cadou copiilor mici figurine sculptate in ciocolata. Traditia a pornit in secolul XV in Catalonia, iar o
serie de astfel de figurine si scene sculpate in desertul dulce pot fi vazute la muzeul ciocolatei din Barcelona.
 Cozonac, pasca si sunca in aluat - traditii culinare de Paste in Rusia
 La fel ca in celelalte tari ortodoxe, Pastele e sarbatorit cu mare fast in Rusia. In multe tari slave vei gasi feluri de mancare asemanatoare cu cele de la
noi, dar si rusii, ca si slovenii sau cehii au adus cate un ingredient surpriza cozonacului sau pascai. La rusi, cozonacul se numeste Kulich. E copt in
tavi rotunde si inalte si are umplutura cu stafide, fructe confiate si nuci. Deasupra e decorat cu o glazura de zahar si are scris cu litere chirilice
mesajul "Hristos a inviat!".
 Pasca rusilor e la fel de gustoasa ca aceea pe care ai gustat-o in Bucovina sau Maramures, dar arata altfel decat te asteptai. Are forma unui un trunchi
de piramida de culoare alba. In mod obisnuit se serveste alaturi de Kulich. Pe mesele rusilor isi gaseste loc si o placinta cu pui, orez si ciuperci numita
Kurnik, supe, borsuri sau rasoluri, salate de sfecla, castraveti sau ou servite cu mult hrean, usturoi, maioneza si marar.
 Doua specialitati rusesti iti mai pot face cu ochiul: sunca la cuptor coapta in aluat si draniki- clatite cu cartofi, ceapa si usturoi.
 Cursa de oua si sunca afumata - traditii culinare de Paste in SUA
 America e un mix de culturi si ingrediente, asa ca Pastele nu putea fi o sarbatoare obisnuita din punct de vedere culinar. Mielul pe care europenii il au
pe masa de Paste a fost inlocuit peste ocean de sunca sau carne de porc afumata, servita langa fasole vrede sau sparanghel.
 Ouale sunt vopsite in culori vii si sunt la fel de apreciate precum cele din ciocolata sau jeleu. Obiceiul spune ca trebuie ascunse de catre adulti pentru
ca micutii sa le gaseasca. O alta traditie in SUA este cursa cu oua vopsite din a doua zi de Paste in care copii imping cu ajutorul unei linguri de ouale
fierte si colorate. Desi este un obicei pe care si britanicii, si nemtii il practica, in America a devenit celebru odata cu promovarea lui chiar pe peluza
Casei Albe. De aproape 130 de ani, familia prezidentiala ii invita pe copii si pe parinti sa ia parte la acest eveniment.
BIBLIOGRAFIE

 https://www.culinar.ro/articole/culinar-prin-lume/obiceiuri-culinare-ciudate-din-bucataria-
internationala
 https://vatra.ro/blog/ciorba-romaneasca/
 https://www.maracatplace-andrttibalanm.ro