Pastele in Corfu este considerat a fi cea mai magnifica sarbatoare din grecia.

mii de turisti (straini sau greci) se aduna in fiecare an pentru aceasta experienta unica, o combinatie intre istoria din corfu si obiceiurile religioase traditionale Duminica dinaintea pastelui - prima ceremonie a perioadei pastelui incepe la ora 11 duminica dimineata cand trupul sf. spiridon, protectorul insulei corfu, este purtat pe strazile din vechiul oras.aceasta mentine o traditie inceputa in anul 1630 pentru a comemora foametea, care in anul 1629 a ucis un mare numar de oameni.este ceremonia cea mai mare si toate cele 14 orchestre simfonice din corfu sunt prezente.

Lunea mare - pe timpul zilei oricine face cumparaturi iar seara toate bisericile din insula celebreaza deniile.

Martea si miercurea mare - toate bisericile din corfu sunt pline de oameni iar preotii recita pasaje din biblie.

Vinerea mare -slujba de inmormantare incepe dimineata devreme purtand sf. epitaf. la ora 4 dupaamiaza un mare epitaf (procesiune) porneste de la biserica sf. george ( in vechea fortareata).aceasta continua pana noaptea cand fiecare biserica din oras, cu exceptia bisericii sf. spiridon, incepe propriul prohod acompaniata de formatia sa.la ora 9 seara ultima si cea mai magnifica procesiune incepe de la biserica metropolitana din corfu. orchestrele filarmonice interpreteaza melodii de doliu cum ar fi adagio de albinoni. corul bisericii metropolitane, acompaniat de scolile reprezentative si cercetasii din corfu merg impreuna la aceasta procesiune.

Sambata mare - ziua incepe in biserica sf. maria unde adevaratul cutremur este simulat la ora 6 dimineata.acesta reprezinta cutremurul descris in biblie dupa invierea lui isus.la ora 9.00 epitaful porneste de la biserica sfantul spiridon, in centrul orasului vechi.in anul 1574 venetienii au interzis locuitorilor sa participe la aceasta procesiune in vinerea mare.de aceea ea se tine in sambata mare.cortegiul se misca ritmic pe muzica celor mai bune trei orchestre filarmonice.prima orchestra , old philharmonic (1840), porneste de la vechiul city hall si interpreteaza hamlet de compozitorul italian faccio.a doua filarmonica, mantzaros philharmonic (1890) interpreteaza galde la crime (lacrimi fierbinti) de michelli si ultima filarmonica, capodistrias philharmonic (1980) interpreteaza eroica de beethoven. de la 11.00 dimineata multimea asteapta pentru asa numita prima inviere.cand slujba se termina la ?metropolis? (catedrala principala) clopotele tuturor bisericilor din corfu incep sa bata.in timp ce clopotele bat, mii de vase ceramice umplute cu apa sunt aruncate de la balcoanele care au vedere la strazile din vechiul oras.aceasta traditie vine de la un pasaj biblic.mai tarziu, catre seara, la ora 23.00

toata lumea se aduna in piata mare unde are loc sfanta slujba.toata lumea tine in mana o lumanare, care a fost aprinsa de la flacara sfanta.catre sfarsitul slujbei oricine din piata are o lumanare aprinsa.mai mult, fiecare casa din orasul vechi are duzini de lumanari, arzand la balcoane.acesta creeaza o atmosfera unica si de neuitat in oras.la miezul noptii, exact cand incepe a doua inviere si indata ce preotul rosteste "hristos a inviat", se aprinde un magnific si urias foc.toata lumea isi strange mainile si ureaza paste fericit oricui din jur.

Traditia spune ca fiecare familie trebuie sa fiarba cateva oua si sa le vopseasca in rosu, la fel ca in biblie.fiecare membru al familiei are propriul ou si incearca sa sparga ouale celorlalti membrii ai familiei.cel al carui ou le sparge pe celelalte va avea noroc tot anul.

Duminica Mare - la 7.00 dimineata enoriasii fiecarei biserici din vechiul oras ies afara, pe strazi, cu un simbol al invierii, impreuna cu elevii, filarmonicile si corurile.dupa amiaza la baza navala din noua fortareata, urmand traditia se ofera "meze" (un amestec de carne) oamenilor, in timp ce grupuri de artisti danseaza.aceasta zi este ultima din cele 40 zile de sarbatoare si de aceea duminica dupa amiza oricare familie greaca prepara un miel intreg la protap si participa la un mare festin, serband invierea domnului.

Pastele este una dintre cele mai importante sarbatori din cadrul Bisericii Ortodoxe din Grecia, care nu urmeaza aceleasi canoane ca si Biserica Ortodoxa din Est. In sambata dinaintea primei zilei de Paste, Patriarhul ortodox deschide sigiliul usii de la mormantul lui Isus Hristos, care se afla in Biserica Sfantului Mormant din Ierusalim si iese cu Focul Sfant. Flacara pazita de inalte fete bisericesti si oficialitati ale guvernului grec este dusa cu avionul la Atena si apoi este transportata la o biserica mica din Agia Anargyroi in Plaka. De aici &bdquo;iau lumina&rdquo; toate bisericile din Attika si tot restul Greciei.<br /><strong><br />Pastele in Grecia: traditii</strong><br />Sambata seara, oamenii se aduna la biserici aducand cu ei lumanari stinse. La miezul noptii, preotul anunta Invierea Domnului Isus Hristos (&bdquo;Hristos a inviat!&rdquo;- &quot;Xristos Anesth &quot;) si le permite credinciosilor sa-si aprinda lumanarile din Flacara Sfanta care a fost adusa tocmai din Ierusalim. Dupa ce au fost indeplinite ritualurile, preotul binecuvanteaza mancarea pe care credinciosii au adus-o la biserica si care va fi servita la masa de Paste. <br /><strong><br />Masa de Paste la greci</strong><br />Dupa slujba de Inviere, grecii servesc un fel de supa numita numita <a href="/articole/Gastronomie/Retete-grecesti-de-PasteMagiritsa.html" title="retete de Paste">&bdquo;magiritsa&rdquo;</a>, un fel de drob lichid. In schimb, la masa din prima zi de Paste, friptura de miel pe gratar, &quot;kokoretsi&quot;, este nelipsita. Dis-dedimineata carnea de miel este pusa pe gratar pentru a se frige incet, in timp ce aroma fripturii starneste apetitul mesenilor. Christopsomon (&quot;painea lui Hristos&quot;) este o alta delicatesa greceasca constand intr-o bucata de paine rotunda care este decoarata cu o cruce si oua rosii.<br />Apokries este

o alta traditie greceasca, care se aseamana cu carnavalurile tinute de catolici. In Atena, in ultimele doua week-end-uri de Apokries oamenii imbraca diverse costumatii si merg la Plaka, lovindu-se unii pe altii cu niste bete din plastic care chitaie si aruncand cu confetti. In Tracia si Macedonia, tinerele imbraca un port traditional denumit Lazarins si colinda satele cantand piese cu o tematica religioasa.

Paste din Romania

Pastele se serbeaza cu mult entuziasm in intreaga lume. In aceasta sarbatoare crestinii comemoreaza ziua Invierii lui Iisus Hristos, care a fost crucificat.

Oamenii merg la biserica pentru slujba de dimineata, iar seara toata familia se aduna la masa. Sarbatorile de Paste sunt aproape la fel, in majoritatea tarilor din lume. Traditiile specifice de Paste difera insa de la o tara la alta, iar in acest articol, vei afla cate ceva despre felul in care sarbatoresc romanii Pastele.

In Romania, Pastele este sarbatorit dupa ritualurile Bisericii Ortodoxe de Est. Sarbatorile pascale incep cu mult inainte de duminica de Paste, astfel ca romanii au si alte traditii si obiceiuri, cum ar fi: Sambata lui Lazar, Floriile, Joia Mare, Vinerea mare si duminica de Pasti. Fiecare din aceste zile de sarbatoare are propriile ritualuri interesante. Sarbatorile pascale dureaza o saptamana intreaga si se incheie cu Pastele Mortilor, zi dedicata sufletelor celor morti.

Vinerea de dinainte de Paste se numeste Vinerea Mare sau Vinerea Patimilor si reprezinta ziua in care Iisus a fost crucificat. Sambata, oamenii merg la biserica pentru slujba de la miezul noptii, sau Invierea, luand cu ei un bol de pasca, oua fierte si sunca. La biserica, parintele binecuvanteaza alimentele. Cand se intorc de la biserica, oamenii mananca intai din hrana sfintita si abia apoi se odihnesc.

Incepand cu Joia Mare, oamenii vopsesc ouale in diferite culori. Cel mai mult se foloseste culoarea rosie, dar unii vopsesc ouale si in galben, verde, albastru si chiar negru. Ouale incondeiate sunt o traditie specifica romanilor. Ouale sunt decorate folosind o unealta speciala, numita chisita.

Prajitura specifica de Pasti este pasca. Aceasta este pregatita inca de joi. Pasca poate fi rotunda sau patrata, iar cojile oualor folosite la pasca sunt aruncate in rau. Se crede ca acestea sunt purtate de apa in tinutul Blajinilor, pentru a le da de stire ca au sosit Pastile.

In unele regiuni (Bucovina sau Transilvania), se practica stropitul. Luni dimineata, tinerii iau o galeata cu apa si se duc pe la casele in care locuiesc fete nemaritate. Daca le gasesc dormind, baietii arunca apa pe ele. Pentru ca fetele se vor marita in curand, ele ii recompenseaza pe tinerii care le-au stropit cu cel mai frumos ou vopsit si cu pasca sau prajituri. Traditii pascale in Romania

Un obicei care se practica numai in Bucovina in noaptea de Inviere este acela ca fetele sa se duca in clopotnita si sa spele limba clopotului cu apa neinceputa. Apa neinceputa inseamna ca persoana care a scos-o din fantana sa nu vorbeasca pana cand va fi folosita la spalatul clopotului. Cu aceasta apa se spala apoi fetele in zorii zilei de Paste ca sa fie frumoase tot anul si sa alerge feciorii la ele.

In trecut, feciorii isi alegeau un crai dintre cei mai harnici pentru a le judeca si pedepsi toate greselile facute de-a lungul anului. Cei gasiti vinovati erau purtati in jurul bisericii si la fiecare latura erau loviti cu vergele de lemn la talpi pentru a nu mai repeta greselile in anul viitor.

In zona Campulung Moldovenesc, datina se deosebeste prin complexitatea simbolurilor, a credintei in puterea miraculoasa a rugaciunii de binecuvantare a bucatelor.

In zorii zilei de duminica, credinciosii ies in curtea bisericii, se asaza in forma de cerc, purtand lumanarile aprinse in mana, in asteptarea preotului care sa sfinteasca si sa binecuvanteze bucatele din cosul pascal. Fiecare gospodar pregateste un astfel de cos acoperit cu un servet tesut cu model specific zonei, dupa oranduiala stramosilor. In cos sunt asezate, pe o farfurie: seminte de mac (ce vor fi aruncate in rau pentru a alunga seceta), sare (ce va fi pastrata pentru a aduce belsug), zahar (folosit de cate ori vitele vor fi bolnave), faina (pentru ca rodul graului sa fie bogat), ceapa si usturoi (cu rol de protectie impotriva insectelor). Deasupra acestei farfurii se asaza pasca, sunca, branza, ouale rosii, dar si ouale incondeiate, bani, flori, peste afumat, sfecla rosie cu hrean si prajituri.

Dupa sfintirea acestui cos pascal, ritualul de Pasti se continua in familie. In partile Sibiului, exista obiceiul ca de Pasti sa fie impodobit un pom (un arbust) asemanator cu cel de Craciun. Singura deosebire consta in faptul ca in locul globurilor se agata oua vopsite (golite de continutul lor). Pomul poate fi asezat intr-o vaza frumoasa si farmecul sarbatorii sporeste cu o podoaba de acest fel.

La Calarasi, la slujba de Inviere, credinciosii aduc in cosul pascal, pentru binecuvantare, oua rosii, cozonoc si cocosi albi. Cocosii vestesc miezul noptii: datina din strabuni spune ca, atunci cand cocosii canta, "Hristos a inviat!", - cel mai norocos este gospodarul al carui cocos canta primul. Este un semn ca, in anul respectiv, in casa lui va fi belsug. Dupa slujba, cocosii sunt daruiti oamenilor saraci.

In Maramures, zona Lapusului, dimineata in prima zi de Pasti, copiii (pana la varsta de 9 ani) merg la prieteni si la vecini sa le anunte Invierea Domnului. Gazda daruieste fiecarui urator un ou rosu. La plecare, copiii multumesc pentru dar si ureaza gospodarilor "Sarbatori fericite". La aceasta sarbatoare, pragul casei trebuie trecut mai intai de un baiat, pentru ca in acea gospodarie sa nu fie discordie tot restul anului.

In Arges, printre dulciurile pregatite de Sfintele Pasti se numara covrigii cu ou (numiti asa pentru ca in compozitia lor se adauga multe oua, 10-15 oua la 1 kg de faina). Fiecare gospodar se straduieste sa pregateasca o astfel de delicatesa, care este si simbolul belsugului.

In Banat, la micul dejun din prima zi de Pasti, se practica traditia tamaierii bucatelor. Apoi, fiecare mesean primeste o lingurita de pasti (vin+paine sfintite). In meniul acestei mese festive se include ciolanul de porc fiert, oua albe si mancaruri traditionale, dupa acestea se continua masa cu friptura de miel.

In dimineata zilei de Paste, copiii se spala pe fata cu apa proaspata de la fantana in care s-au pus un ou rosu si fire de iarba verde.

In Tara Motilor, in noaptea de Pasti se ia toaca de la biserica, se duce in cimitir si este pazita de feciori. Daca nu au pazit-o bine si a fost furata, acestia sunt pedepsiti ca a doua zi sa dea un ospat, adica mancaruri si bauturi din care se infrupta atat "hotii", cat si "pagubasii". Daca aceia care au incercat sa fure toaca nu au reusit, atunci ei vor fi cei care vor plati ospatul.

Pe Valea Crisului Alb, la Almas, toata suflarea comunei se aduna in curtea bisericii. Femeile si fetele din localitate se gatesc in straie de sarbatoare si vin in curtea bisericii unde vopsesc si "impistritesc" (incondeiaza) oua.