Tradiţii şi obiceiuri de Paşti, în

România şi Franţa
Les traditions de Pâques en
Roumanie et en France
• Pastele reprezinta una dintre cele mai
importante sarbatori anuale crestine,
care comemoreaza evenimentul
fundamental al crestinismului, Invierea
lui Iisus Hristos, considerat Fiul lui
Dumnezeu in religiile crestine, in a treia
zi dupa rastignirea Sa in Vinerea Mare.
• Data sarbatoririi Pastelui are la baza
două fenomene astronomice: echinoctiul
de primavara si miscarea de rotatie a
Lunii in jurul Pamantului. Astfel,
Pastele se serbeaza in duminica imediat
urmatoare primei luni pline dupa
echinoctiul de primavara.
• Pastele crestin are o durata de 40 de zile,
cuprinse intre sarbatoarea Invierii
Domnului (prima duminica de Pasti) si
sarbatoarea Inaltarii Domnului, celebrata
la 40 de zile de la Inviere. Primele 3 din
cele 40 de zile pascale sunt zile de mare
sarbatoare crestina.
• Sarbatoarea Pastelui este precedata de o
lunga perioada de post. Postul Pastelui se
incheie cu Saptamana Mare, a patimilor
lui Hristos. In Romania, in Saptamana
Mare se face curatenie generala in
gospodarii sau locuinte.
• Casele trebuie sa straluceasca de
curatenie. Pana miercuri, inclusiv,
sunt permise muncile agricole. Dupa
aceasta zi, barbatii ar trebui doar
sa-si ajute sotiile la treburile din
casa. In Joia Mare, ultima zi din
Postul Pastelui cand se mai pot face
slujbe dedicate mortilor, fiecare
familie duce la biserica prescuri,
colaci, vin, miere, fructe, pentru a fi
sfintite si apoi impartite de sufletul
mortilor. Joia Mare este si ziua in
care se coc, de obicei, cozonacii si
pasca.
• Ultima vineri din Postul Mare se numeste Vinerea Mare,
Vinerea Neagra, Vinerea Patimilor sau Vinerea Pastilor.
Este ziua in care Iisus a fost rastignit si a murit pe cruce
pentru a mantui oamenii de pacatele lor. Vinerea Mare este zi
de post negru. Traditia spune ca in Vinerea Mare este interzis
a se coace.
• Sambata Mare este ultima zi de pregatire pentru Pasti, cand
femeile gatesc majoritatea felurilor de mancare si finalizeaza
curatenia in casa. De obicei, in Sambata Mare se sacrifica
mielul, din carnea caruia se pregatesc drobul, friptura si
borsul de miel.
• Sambata seara, fiecare femeie
pregateste cosul cu bucate, ce urmeaza
a fi dus la biserica, pentru sfintire.
• In zilele de joi sau sambata ale
Saptamanii Mari, se vopsesc ouale rosii
de Pasti, simbolizand sangele varsat de
Iisus pentru mantuirea oamenilor. In
trecut, culorile folosite se obtineau din
plante, fierbandu-se frunzele, florile,
coaja sau tulpina acestora. In prezent,
ouale se vopsesc si in alte culori (verde,
albastru, galben), folosindu-se vopsele
sintetice.
 TRADIŢII DE PAŞTE LA ROMÂNI
• Pe langa traditionalele oua rosii, cozonac, miel si pasca, obiceiurile
pascale romanesti sunt îmbogatite de traditiile regionale.
• În Banat, în dimineata zilei de Paste, copiii se spala pe fata cu apa
proaspata de la fantana în care s-au pus un ou rosu si fire de iarba
verde. Masa traditionala se serveste doar dupa ce bucatele au fost
tamaiate si include ciolan de porc fiert, oua rosii si friptura de miel.
Tot în Banat, dar si în Muntenia, exista obiceiul ca tinerele fete sa
pastreze în casa lumanarea aprinsa în noaptea de Inviere.
Lumanarea respectiva este apoi aprinsa pentru cateva momente,
atunci cand are loc un eveniment fericit. Cine urmeaza datina, se
spune ca are noroc în viata personala si este bine vazut de cei din
jur.
 TRADIŢII DE PAŞTE LA ROMÂNI
• În Bucovina, în noaptea de Paste, exista obiceiul aprinderii „focurilor de veghe”.
Pe dealuri si coline sunt aprinse focuri puternice care ard toata noaptea. În jurul
lor, se aduna satenii care povestesc întamplari din viata lui Iisus, iar baietii sar
pe deasupra focului, pentru a îndeparta duhurile rele. Tot în Bucovina, se
obisnuieste ca, în noaptea de Înviere, fetele sa mearga în clopotnita bisericii din
sat si sa spele limba clopotului cu „apa neînceputa”. Apa neînceputa presupune
ca persoana care a scos-o din fantana sa nu vorbeasca pana cand apa va fi
folosita la spalatul clopotului. Apoi, în zorii zilei de Paste, fetele se spala cu
aceasta apa ca sa fie frumoase si atragatoare tot anul.
Tot aici, obiceiul stravechi romanesc al încondeierii oualor este ridicat la rang de
arta. Motivele folclorice folosite sunt cele traditionale (spicul, soarele, frunza si
crucea), dar maiestria cu care sunt pictate aici nu se regaseste în nicio alta
regiune a tarii.
 TRADIŢII DE PAŞTE LA ROMÂNI
• În Transilvania, a doua zi de Paste, tinerele fete sunt stropite
cu parfum de catre feciorii îmbracati în haine traditionale.
Acestea, la randul lor, ofera baietilor de baut si cateva mici
daruri. Se spune ca acele fete vor avea noroc tot anul, iar
barbatii care uita de acest obicei, vor fi urmariti de ghinion.
Mai demult, obiceiul era ca fetele sa fie stropite cu apa de
fantana.
În tara Motilor, în noaptea de Paste, toaca de la biserica este
dusa în cimitir, unde trebuie sa fie pazita de catre feciorii din
sat. Daca nu reusesc sa o pastreze în siguranta si este furata,
paznicii care au dat gres vor oferi, a doua zi, o masa bogata.
Daca aceia care au încercat sa fure toaca nu au reusit, ei vor
fi gazdele ospatului.
TRADIŢII DE PAŞTE LA ROMÂNI
• În regiunea Sibiului, exista obiceiul ca de Paste sa fie
împodobit un pom de dimensiuni reduse, un arbust,
asemanator cu cel de Craciun. Doar ca, de data aceasta, în
locul globurilor se agata oua vopsite, golite de continut.
Pomul poate fi asezat într-o vaza si pastrat ca si podoaba a
casei.
• În Maramures, traditia spune ca în prima zi de Paste, e bine
ca prima persoana care îti intra în casa sa fie un barbat.
Altfel, va fi discordie în casa în acel an. Dimineata devreme,
copiii merg la prieteni si la vecini sa anunte Învierea
Domnului, iar gazda îi întampina cu oua încondeiate.
IN GERMANIA DE PASTI SE IMPODOBESTE
UN COPAC CU OUA VOPSITE
TRADIŢII DE PAŞTE LA ROMÂNI
• În nordul Sucevei se pregatesc diferite dulciuri speciale cum
ar fi „Babele“ simbolul
vietii cumpatate. Prajitura este facuta din nuca, rahat si
stafide, asemenea cozonacului, doar ca aceasta compozitie se
toarna în forme speciale. „Babele” – sunt duse la slujba de
Înviere, alaturi de bucatele traditionale din cosul pascal.
Se stie ca in traditia romaneasca populara ouale vopsite au
puteri miraculoase:
Te apara de rele, vindeca bolile si protejeaza gospodaria.
 TRADIŢII DE PAŞTE LA ROMÂNI
• O traditie de import
Desi nu e autohton, iepurasul de Paste a fost primit cu
bratele deschise de toti copiii, pentru ca este aproape la fel de
generos ca Mos Craciun!
 TRADIŢII DE PAŞTE LA ROMÂNI
• Si iepurasul de Paste are o poveste
Se pare ca iepurasul de Paste îsi are originea în credintele
precrestine ale fertilitatii, cand era vazut ca un simbol al
renasterii întregii naturi în perioada primaverii. Iepurele este
un mesager sacru al divinitatii în multe culturi, dar prezenta
lui în traditia pascala a fost atestata pentru prima oara în
Germania, în anul 1500. Germanii sunt si cei care au inventat
dulciurile în forma de iepurasi, din aluat si zahar, în anul 1800.
În aceeasi perioada, în Franta, au aparut primele oua din
ciocolata. În Statele Unite ale Americii, traditia iepurasului de
Paste care aduce cadouri copiilor cuminti a fost adusa de
emigrantii germani. Acum, alaturi de mos Craciun, iepurasul de
Paste cel darnic este prezent în toate tarile crestine.
 Cum se sãrbãtoreşte Paştele în Franţa
• Ca si in Romania, in
Franta Pastele reprezinta
cea mai importanta
sarbatoare a crestinilor,
fiind sarbatorit cu foarte
mult fast. Magazinele si
casele sunt frumos decorate
cu iepurasi, pui, oua
colorate, pesti si clopotei
din ciocolata.
 PAŞTELE ÎN FRANŢA
• Potrivit unei traditii
incepute in secolul XII, in
fiecare an, incepand cu Joia
Mare, clopotele bisericilor
din orasele si satele din
Franta amutesc in semn de
respect pentru jertfa lui
Iisus pe cruce. Legenda
spune ca atunci clopotele
tuturor bisericilor din
Franta isi iau zborul catre
Roma.
PAŞTELE ÎN FRANŢA
• Duminica, ziua invierii
lui Iisus , clopotele de
Pasti revin in biserici si
catedrale si, in drumul lor
de reintoarcere de la
Roma, lasa sa cada din
cer oua, ciocolata si alte
bunatati.
 PAŞTELE ÎN FRANŢA
• In prima zi de Pasti, copiii se trezesc devreme, nerabdatori, sa
caute ouale pascale ascunse prin casa sau in gradina. Ouale
decorate, alaturi de iepurasi si puisori, reprezinta simbolurile
specifice Pastelui din Franta. Un alt obicei raspandit printre
copii este sa se angajeze intr-o competitie in care ouale de
Pasti sunt lasate sa se rostogoleasca de-a lungul unui mic
plan inclinat. Singurul ou care "supravietuieste" este declarat,
la fel ca si proprietarul sau, drept invingator. Acest joc
porneste de la asemanarea intre rostogolirea oului si
pravalirea stancii ce inchidea mormantul lui Iisus.
 PAŞTELE ÎN FRANŢA
• Intrucat Pastele si invierea lui Cristos se sarbatoresc
odata cu sosirea primaverii, simbolurile renasterii si
vietii au ajuns sa fie sinonime cu Pastele. Intrucat
francezii iau in serios gastronomia, mancarurile lor
traditionale de Pasti incorporeaza acest simbolism,
mai ales cu ocazia pranzului din duminica
Pastelui. Mielul (un important simbol al Pastelui)
este gatit in diverse variante, dar cel mai adesea
potrivit unei retete traditionale numita "Gigot
D'agneau".
 Bibliografie :
• http://www.azurworld-
romania.ro/general/traditii-si-obiceiuri-
de-pasti-in-romania-si-franta-
%E2%80%93-les-traditions-de-paques-
en-roumanie-et-en-france
• http://gatindcumira.blogspot.com/201
0/04/traditii-de-paste-la-romani.html
• www.google.images.fr
• Material folosit in cadrul
saptamanii “Scoala altfel”
pentru activitatea “Traditii si
obiceiuri de Paste in Romania si
in Franta”
• Prof. Stoica Iulia-Maria
• C.N. “Grigore Ghica”
• Dorohoi, Botosani