Dobrogea

Traditii si obiceiuri

Dobrogea este tinutul cuprins intre Dunare si Marea Neagra si cuprinde

judetele Constanta si Tulcea pe teritoriul Romaniei si regiunile Dobrici si Silistra
din Bulgaria.Istoria ei a fost marcata de dominatia mai multor civilizatii, intre
care grecii, persii, geto-dacii, Imperiul bizantin, Imperiul vlaho-bulgar, Imperiul
otoman. In prezent, zona sud-estica a tarii este locuita in majoritate de romani,
dar si de grupuri etnice: aromani, turci, tatari, rusi lipoveni, greci, bulgari,
ucraineni. Fiecare comunitate si-a pastrat traditiile caracteristice marilor
sarbatori religioase si momentelor importante din viata oamenilor, influentand
totodata unele dintre obiceiurile locului.

Traditii de iarna. Craciunul si Anul Nou in Dobrogea

Obiceiurile dobrogene specifice sarbatorilor de iarna sunt asemanatoare
celor practicate in alte zone ale tarii. Pe 6 decembrie se celebreaza ziua
Sfantului Nicolae, sarbatoare mult asteptata de catre copii. Acestia isi curata
ghetutele si le asaza aproape de usa, sperand ca Mosul sa vina si sa le aduca
dulciuri. Se spune ca doar copiii cuminti sunt rasplatiti cu daruri iar cei
neascultatori primesc o nuielusa
In Ajunul Craciunului, cetele de tineri pornesc la colindat. La Adamclisi,
obiceiul colindatului este insotit de jocul caprei, denumit si ţurca. Unul dintre
tineri poarta un costum care infatiseaza o barza cu coarne de cerb sau un cerb
cu cioc de barza si joaca alaturi de colindatori un dans scurt. In schimbul
urarilor de belsug si sanatate, colindatorii primesc colaci, cozonac, fructe, tuica
fiarta si bani. De asemenea, fetele nemaritate daruiesc flacailor coronite
impletite din flori.

In dimineata zilei de Craciun, crestinii imbraca haine de sarbatoare si

merg cu mic, cu mare, la biserica. De pilda, rusii lipoveni au un costum
traditional pe care il folosesc doar la slujbele religioase. Barbatii poarta camasa
fara guler (rubasca) legata cu un brau din lana si pantaloni negri, largi. Tinuta
femeilor este compusa din fusta lunga numita iubca, rubasca si brau.

Sarbatoarea nasterii Domnului si anul nou sunt prilejuri de veselie si de

intalnire cu cei dragi. După „cina sfântă“, lipovenii se îmbracă în straie de
sărbătoare şi merg la biserică, iar copiii cu colindul. De Crăciun, ucrainenii pun
paie în casă, în amintirea locului unde a fost născut Iisus. Gospodinele coc
Crăciunelul, o coptură în formă de opt, care este ţinut la icoană până de
Bobotează.

Boboteaza este o sărbătoare creștină care se celebrează anual la 6

ianuarie, înaintea sărbătorii Sfântului Ion si marchează încheierea sărbătorilor
de iarnă dedicate Crăciunului. Boboteaza reprezintă, de fapt, sărbătoarea
dedicată botezului Domnului în apa Iordanului. Această sărbătoare, a Bobotezei,
mai este cunoscută și sub numele de “Epifanie”, “Teofanie”, “Arătarea
Domnului” sau “Descoperirea cuvântului Întrupat”.De obicei, în această
perioadă în țara noastră este foarte frig, de unde și expresia “gerul
Bobotezei”.În această zi, de Bobotează, există tradiția conform căruia preoții
sfințesc toate apele din care oamenii vor lua, mai apoi, pentru a stropi
gospodăriile, casele și animalele, păstrând restul apei în sticle, pentru leac.
În satele și orașele traversate de râuri există obiceiul ca preoții să arunce
crucea în apa înghețată, iar tinerii curajoși au datoria de a o scoate la mal. Se
spune, conform tradiției și credinței, că cel care va face asta va avea parte
numai de bine și va fi ferit de toate bolile.
 În fiecare an, lipovenii si ucrainienii, ortodocşii de rit vechi, numiţi şi
„staroveri”, ori „starobreadţî” celebrează Crăciunul conform calendarului iulian,
pe 7 ianuarie, cu 13 zile mai târziu faţă de calendarul oficial. Cu o zi înainte,
credincioşii ţin post negru până spre seară, când se încheie liturghia din Ajun.
Crăciunul începe la miezul nopţii cu o slujbă ce se termină dimineaţa, o liturghie
tainică şi plină de semnificaţii. În mod tradiţional, toată lumea se îmbracă în
haine bisericeşti, pregătite anume pentru această sărbătoare.

Slujbă în biserica din Sarchioi.

Masa este acoperită cu o năframă albă, ce aminteşte de scutecele

Pruncului Iisus, iar pe masă se aşază o lumânare mare, albă, alături de care se
pune o pâine nedospită. Felurile de mâncare sunt în număr de 12 (după
numărul celor 12 apostoli). Apoi se cântă cântece bisericeşti / calida: Hristos
rajdaetsja (Hristos se naşte) sau Hristos Slavie.
Colindătorii, copii şi adulţii, primesc de la gazde fructe uscate şi simit. De
remarcat este faptul că la lipoveni nu există tradiţia împodobirii bradului,
Crăciunul fiind doar o sărbătoare religioasă. Paie în toată casa în amintirea
staulului în care s-a născut Iisus Sărbătorile de iarnă pe stil vechi la ucrainenii /
haholii din Letea. Înainte de Crăciun, de Svatâi Vecer (Seara Sfântă), musafirii
primesc kukea (grâu fiert, cu miere), osvar (compot din gutui uscate, prune),
fel de fel de plăcinte de post (cu cartofi, cu dovleac, cu varză), pampuşche (se
rupeau cu mâinile şi se serveau cu pastă de mac, cu usturoi pisat, cu ceapă
prăjită, cu zeamă de sfeclă) şi varenichi. De Crăciun, se puneau paie în casă,
dar şi în colţul unde este icoana.

Traditii de Paste in Dobrogea

Pentru romanii din toata tara, dar si pentru celelalte grupuri etnice,
Pastele este cea mai mare sarbatoare crestina. In perioada premergatoare
Invierii, credinciosii fac curat in gospodarii si isi innoiesc hainele, pregatindu-se
astfel sa-i primeasca pe musafiri. Inaintea Postului mare, in Dobrogea se
practica obiceiuri care au ca scop purificarea naturii. Unul dintre acestea este
Olaria sau Hurhumbalul, care consta in aprinderea unui foc din resturi vegetale.
Se considera ca in acest fel natura este curatata, facandu-se loc noii vegetatii.
De asemenea, satenii urca pe un deal de unde dau drumul unei roti infasurate
in paie, simbolizand astfel cursul soarelui pe cer.

In ziua de Lasatul secului, copiii si tinerii participa la baterea alvitei, un

obicei prin care isi afla norocul. De grinda casei se prinde o bucata de alvita, iar
cei care iau parte la ritual trebuie sa o prinda cu gura, fara ajutorul mainii. Cei
care musca din ea isi pun o dorinta.
In Joia mare, femeile vopsesc ouale si prepara pasca, iar vineri participa
la slujba. In noaptea de Inviere, credinciosii merg la biserica si iau lumina
sfanta.
In prima zi de Paste are loc sfintirea bucatelor -pasca si ouale rosii-,
acestea simbolizand trupul si sangele Mantuitorului. Apoi toata familia se asaza
la masa, savurand preparatele traditionale: ciorba de miel, drobul, cozonacul.
In cea de-a treia zi a sarbatorii pascale, in comunitatile de rusi lipoveni se
practica Paparuda. Un alai compus din fete sau femei in varsta, impodobite cu
flori si ramuri verzi; doua dintre ele poarta masti. Grupul merge din casa in
casa, danseaza si canta pentru a chema ploaia. Gazda le stropeste cu apa,
imitand astfel fenomenul meteorologic. Un alt obicei cunoscut este Caloianul,
dedicat fertilitatii pamantului si recoltelor. In a treia zi de miercuri dupa Paste,
satenii fabrica o papusa din lut pe care o ingroapa apoi pe camp; dupa o
perioada cuprinsa intre 9 si 40 de zile o dezgroapa si o rup in bucati pe care le
arunca peste holde.  
Muzeul de Etnografie Tulcea: Muzeograful spune că oamenii nu aruncau cojile
de la ouăle roşii, pentru că era păcat, ele fiind sfinţite. Ele se îngropau în
pământ sau se dădeau la animale pentru ca acestea să fie ferite de rele. Alţii
obişnuiau să dea drumul la cojile sfinţite pe o apă curgătoare, pentru ca ele să
ajungă pe Apa Sâmbetei şi astfel morţii să ştie că se apropie Paştele Blajinilor.

Toate sărbătorile sunt însoţite de datini care pot fi laice sau păgâne (Anul
Nou), ce reflectă obiceiurile de muncă sau ţin de relaţia om - natură, dar şi de
datini creştine şi reprezintă relaţia dintre om şi divinitate (spre exemplu:
Crăciunul, Boboteaza, Pastele, etc.) Traditiile intalnite in Dobrogea sunt adaptari
ale obiceiurilor originare din folclorul etniilor turce, tatare, lipovene, grecesti,
ucrainiene, bulgare sau aromane. Cu asa un mozaic etnic, zona adaposteste
obiceiuri specifice pastrate in aceste comunitati .

Bibliografie: lumeasatului.ro
romania-travel-guide.com
info-delta.ro
acasalaromani.ro

Zamfir Matei,
Cls.a IV-a B