CAPRA

De-a lungul anilor, evolutia a schimbat omul atat prin modul sau simplu de a convietui cat si prin traditiile trimise mai departe de la o generatie la alta. Una din traditiile care se confunda cu spiritul sarbatorilor de iarna este, fara doar si poate, mersul cu capra. Aceasta traditie dateaza de la inceputurile secolului XIX, cand, in toata tara s-a raspandit un joc de sarbatoare creat de simpli oameni din popor. Acest joc al caprei nu a fost insa agreat de Biserica si de slujitorii acesteia, care au refuzat sa impartaseasca aceasta experienta si sa ia parte la ceremonialul considerat de ei a fi unul pagan. Initial, mersul cu capra a luat nastere sub forma unui element cult si avea rolul de a stabili daca vremea va fi buna in anul ce va urma sau daca vor urma zile ploioase si friguroase. Acest ritual se manifesta de obicei in preajma Anului Nou, incepand cu o saptamana inaintea acestuia si incheiindu-se la cateva zile dupa intrarea in noul an. Pentru romani insa, data de 31 decembrie este considerata a fi cel mai reprezentativ si cel mai oportun moment in care poate avea loc jocul caprei, acesta nefiind limitat la aceasta zi, intocmai pentru a aduce bucurie, noroc si sanatate in fiecare casa pentru o perioada mai lunga. Desi mersul cu capra a fost creat pentru a prognoza viitorul meteorologic sau pentru a reprezenta un obicei cult, odata cu trecerea anilor, acest ritual a devenit extrem de semnificativ pentru agricultorii romani. Acestia considerau ca, prin jocul caprei avea loc o chemare a fortei divine pentru a aduce odata cu venirea noului an succes in toate domeniile de seama ale agriculturii: loturi de pamant mult mai fertile si rodnice, o recolta foarte bogata (invocata de primitorii caprei prin aruncarea mai multor seminte si boabe in dreptul caprei, in timp ce aceasta juca) si sporirea numarului de animale din turmele ciobanilor.

In prezent, mersul cu capra a ramas o traditie ce are principala menire de a aduce voie buna in casele tuturor oamenilor, prin manifestari artistice, prin costumarea in diverse personaje si crearea unor scene si ritualuri traditionale folosind masti, culorii vii, stridente si prin scoaterea diverselor sunete, a chiotelor, pentru a spori umorul acestui obicei. De asemenea, traditia are rolul de a transmite diverse mesaje si urari pentru noul an, neavand insa nicio legatura stransa cu sarbatorile crestine. In fiecare regiune a tarii, capra este celebrata intr-un mod aparte, in Hunedoara este inlocuita de Cerb, in Muntenia si in Oltenia poarta numele de Brezaie, in timp ce in Transilvania este cunoscuta sub numele de Bourita. In partea estica a tarii, in Moldova, pe langa denumirea de Capra este foarte des intalnita si Turca, un obicei popular foarte frumos, de o complexitate maxima. In ce consta de fapt aceasta traditie? In primul rand nu este folosita o capra adevarata, ci unul din membrii trupei va imbraca un costum creat special, alcatuit dintr-un bat lung de lemn la capatul caruia se afla un cap sculptat sub forma unui cap de capra. Atat costumul cat si coarnele caprei sunt acoperite cu mai multe oglinzi si panglici viu colorate, pentru a scoate in evidenta frumusetea acestui animal. De la zona la zona, capra este acompaniata de muzica special creata de ceilalti membri ai trupei, intruchipand diverse personaje precum doctorul, ciobanul, tiganul, si altii. Procesul prin care trece capra consta in omorarea acesteia, plangerea caprei (bocirea), inmormantarea si, in cele din urma invierea caprei. Acest ritual transpune incheierea vechiului an si intrarea intr-unul nou, mult mai bogat pentru toti romanii. Mersul cu capra la oras difera de manifestarile populare, fiind un obicei in vizibila disparitie, cu trecerea fiecarui an. In general acest obicei are loc pe data de 31 decembrie si consta in grupuri de cate 5-6 tineri care merg pe la usile rudelor si prietenilor pentru a juca scenele mortii, bocirii, inmormantarii si invierii caprei. Rolurile cele mai uzuale alese de tinerii membri sunt capra, ciobanul, doctorul, tiganul si tiganca, dar pe langa acestea mai exista si vanatorul, mosneagul, baba, fluierarul sau cumparatorul (pentru prestatii mai complexe). Povestea consta in

omorarea caprei din greseala de catre cioban si invierea acesteia in cele din urma dupa ce a fost tratata de doctor. Pe de cealalta parte, mersul cu capra in zonele rurale este un ritual mult mai complex, grupurile fiind mai numeroase, cu mai multe personaje, cu mascati si eventual cu doua capre sau chiar trei. De asemenea, pentru acompaniamentul muzical sunt folosite tobe, fluiere si scartaietori. Jocul caprei este recompensat de catre sateni cu mere, colaci si cu un pahar de vin rosu, toate elementele specifice unui an nou cat mai bun. Desi generatiile tinere nu dau o importanta prea mare celor mai frumoase traditii romanesti, mersul cu capra este o experienta unica, o experienta ce cred ca ar trebui sa o traiasca fiecare copil pentru a-si invinge anumite temeri, pentru a socializa cu alti copii, pentru a urma traditii vechi de sute de ani si pentru a simti cu adevarat spiritul sarbatorilor de iarna. Initial, mersul cu capra a luat nastere sub forma unui element cult si avea rolul de a stabili daca vremea va fi buna in anul ce va urma sau daca vor urma zile ploioase si friguroase. Acest ritual se manifesta de obicei in preajma Anului Nou, incepand cu o saptamana inaintea acestuia si incheiindu-se la cateva zile dupa intrarea in noul an. Pentru romani insa, data de 31 decembrie este considerata a fi cel mai reprezentativ si cel mai oportun moment in care poate avea loc jocul caprei, acesta nefiind limitat la aceasta zi, intocmai pentru a aduce bucurie, noroc si sanatate in fiecare casa pentru o perioada mai lunga. Desi mersul cu capra a fost creat pentru a prognoza viitorul meteorologic sau pentru a reprezenta un obicei cult, odata cu trecerea anilor, acest ritual a devenit extrem de semnificativ pentru agricultorii romani. Acestia considerau ca, prin jocul caprei avea loc o chemare a fortei divine pentru a aduce odata cu venirea noului an succes in toate domeniile de seama ale agriculturii: loturi de pamant mult mai fertile si rodnice, o recolta foarte bogata (invocata de primitorii caprei prin aruncarea mai multor seminte si boabe in dreptul caprei, in timp ce aceasta juca) si sporirea numarului de animale din turmele ciobanilor.

In prezent, mersul cu capra a ramas o traditie ce are principala menire de a aduce voie buna in casele tuturor oamenilor, prin manifestari artistice, prin costumarea in diverse personaje si crearea unor scene si ritualuri traditionale folosind masti, culorii vii, stridente si prin scoaterea diverselor sunete, a chiotelor, pentru a spori umorul acestui obicei. De asemenea, traditia are rolul de a transmite diverse mesaje si urari pentru noul an, neavand insa nicio legatura stransa cu sarbatorile crestine. In fiecare regiune a tarii, capra este celebrata intr-un mod aparte, in Hunedoara este inlocuita de Cerb, in Muntenia si in Oltenia poarta numele de Brezaie, in timp ce in Transilvania este cunoscuta sub numele de Bourita. In partea estica a tarii, in Moldova, pe langa denumirea de Capra este foarte des intalnita si Turca, un obicei popular foarte frumos, de o complexitate maxima. In ce consta de fapt aceasta traditie? In primul rand nu este folosita o capra adevarata, ci unul din membrii trupei va imbraca un costum creat special, alcatuit dintr-un bat lung de lemn la capatul caruia se afla un cap sculptat sub forma unui cap de capra. Atat costumul cat si coarnele caprei sunt acoperite cu mai multe oglinzi si panglici viu colorate, pentru a scoate in evidenta frumusetea acestui animal. De la zona la zona, capra este acompaniata de muzica special creata de ceilalti membri ai trupei, intruchipand diverse personaje precum doctorul, ciobanul, tiganul, si altii. Procesul prin care trece capra consta in omorarea acesteia, plangerea caprei (bocirea), inmormantarea si, in cele din urma invierea caprei. Acest ritual transpune incheierea vechiului an si intrarea intr-unul nou, mult mai bogat pentru toti romanii. Mersul cu capra la oras difera de manifestarile populare, fiind un obicei in vizibila disparitie, cu trecerea fiecarui an. In general acest obicei are loc pe data de 31 decembrie si consta in grupuri de cate 5-6 tineri care merg pe la usile rudelor si prietenilor pentru a juca scenele mortii, bocirii, inmormantarii si invierii caprei. Rolurile cele mai uzuale alese de tinerii membri sunt capra, ciobanul, doctorul, tiganul si tiganca, dar pe langa acestea mai exista si vanatorul, mosneagul, baba, fluierarul sau cumparatorul (pentru prestatii mai complexe). Povestea consta in

omorarea caprei din greseala de catre cioban si invierea acesteia in cele din urma dupa ce a fost tratata de doctor. Pe de cealalta parte, mersul cu capra in zonele rurale este un ritual mult mai complex, grupurile fiind mai numeroase, cu mai multe personaje, cu mascati si eventual cu doua capre sau chiar trei. De asemenea, pentru acompaniamentul muzical sunt folosite tobe, fluiere si scartaietori. Jocul caprei este recompensat de catre sateni cu mere, colaci si cu un pahar de vin rosu, toate elementele specifice unui an nou cat mai bun. Desi generatiile tinere nu dau o importanta prea mare celor mai frumoase traditii romanesti, mersul cu capra este o experienta unica, o experienta ce cred ca ar trebui sa o traiasca fiecare copil pentru a-si invinge anumite temeri, pentru a socializa cu alti copii, pentru a urma traditii vechi de sute de ani si pentru a simti cu adevarat spiritul sarbatorilor de iarna.