Proiect Sociologia Comunitatilor

Ceangai

Prezentul referat are ca subiect principal o comunitate ce se regaseste pe teritorul tarii

romanesti, care este pe cale de disparitie, despre care romanii stiu prea putin, denumita ceangai,
un subiect cu care de-a lungul vremii au cochetat mai degraba strainii.
Ceea ce ni s-a parut interesant la aceasta comunitate a fost faptul ca desi nu stiam ca poarta
denumirea de ceangai, ne-am intalnit cu ea sau am auzit de ea destul de des. Ceangaii sunt
pstrtorii structurilor arhaice ale istoriei culturii maghiare, de mai bine de 500 de ani.
Potrivit literaturii de specialitate, ceangaii sunt o populatiei neomogena, de grai romanesc si
maghiar, de religie catolica, emigrata de-a lungul timpului din sud-estul Transilvaniei in
Moldova.
Acest grup etnic dateaza din vechime, din anii 1227. Religia pe care o imbratiseaza aceasta
comunitate este romano-catolica, fiind vorbitori ai unui dialect maghiar. "Ceangaiasca" este
limba traditionala a ceangailor, o forma veche a limbii ungare, folosita inca de minoritatea
etnica. De fapt limba este un amestec de cuvinte unguresti, secuiesti, nemtesti si romanesti. Multi
ceangai vorbesc insa si romaneste.
Un document istoric vechi spune ca au fost adusi de imparateasa Maria Tereza de undeva de la
granita dintre Austria si Ungaria, pentru a pazi granitele estice ale Imperiului Austro-Ungar si
dupa aceea s-au asezat aici, intemeind sate pe malul Siretului, in judetele Iasi si Neamt.
Potrivit unei teorii, ceangaii de impart in doua categorii entice si anume ceangaii romani de
religie romano-catolica, care isi au originile pe teritoriul Transilvanean si care sunt vorbitori ai
unui grai specific si ceangaii de origine secuiasca, care se gasesc pe valea Trotusului, Tazlaului
si pe valea Siretului. Acestia din urma vorbesc un grai apropiat de cel secuiesc si au traditii si
obiceiuri secuiesti.
Denumirea acestei populatii ceangau, izvorte din verbul csang/csng,ceea ce nseamn a
pribegi, a vagabonda, a hoinri etc., trimitandu-ne cu gandul la caracterul de populaie
dislocat, colonizat a ceangilor.
Procesele de asimilare i aculturaie sunt cele mai mari probleme ale acestei comunitati. Ele terg
tot mai mult deosebirile culturale existente n cultura popular tradiional, n limb sau n
contiina istoric, astfel c populaia de origine secuiasc, care mai demult nu se considerase
defel a fi ceangu, pare s accepte astzi i n privina sa aceast denumire. Astzi acest termen

desemneaz pentru ambele comuniti o lips de apartenen, o distanare att de comunitatea

romneasc ct i de cea maghiar, purtnd totodat n sine i sensul peiorativ de corcitur,
mixtur, imperfeciune.
Acest lucru se vede si din declaratiile unui ceangau, din cadrul derularii unui reportaj despre
comunitatea lor, care spune ca cuvantul ceangau inseamna om fara patrie, dar nu acceptam acest
termen. Este folosit mai ales de cei care vor sa-si bata joc. Cand se supara cineva pe noi, ne
numeste ceangai.
Unii istorici spun ca in special in zona de est a Ardealului, la grania cu Moldova, ceangii sunt
considerai un fel de "dezertori", o comunitate ce a ales s se rup de adevratele sale origini, n
schimbul unor bunuri materiale.
In cadrul unei cercetari, ceangaii le-au marturisit ziaristilor straini ca cea mai mare frica a lor este
ca atat cultura, cat si limba li se erodeaza. Ei au spus ca comunitatea ceangailor se afla la ultima
generatie din cauza ca de cand Romania a aderat la Uniunea Europeana, o generatie intreaga de
adulti au emigrat. Conform recensamantului din anul 2011, la nivel national, doar 1.266 de
persoane s-au declarat "ceangai".
Ceangaii au o retinere fa de cei care nu sunt din comunitatea lor. Se mndresc, n schimb, cu
costumele populare pe care le-au pstrat de la strbunici i bunici i nu trece nicio srbtoare
important din calendar fr s nu le mbrace.
Ceangaii traiesc si in prezent mai mult sau mai putin izolati in sate din Moldova si din Muntii
Apuseni, ocupandu-se cu cresterea animalelor, cultivarea de legume si nuci. Cei mai multi dintre
ei si-au pastrat obiceiul de a face troc cu produsele din ograda lor, dandu-le la schimb pe ulei,
orez si alte alimente de care au nevoie.
Graiul lor a conservat cuvinte i structuri vechi de mai multe secole, cntecele lor populare,
baladele lor, credina lor, obiceiurile, arhitectura lor popular prezint acea faz care a fost
caracteristic pentru ntreaga maghiarime acum 2-3 sau 5-6 secole.
Din punct de vedere sociologic, ceangaii sunt o comunitate neunitara din mai multe
puncte de vedere (istoric, nici etnografic sau lingvistic) astfel ca nici in ceea ce priveste
organizarea teritoriala nu sunt omogeni.
In evul mediu, ceangaii erau unitari numai in ceea ce priveste aspectul etnic i cel religios,
stabilindu-se in spaiile nelocuite sau slab populate ale Moldovei. Deorece cele mai rodnice
pmnturi erau deja ocupate, noii venii trebuiau s se mulumeasc cu vile mai nguste ale
micilor ruri, astfel c pn i aceste mari sate secuieti au un caracter oarecum montan.
Ca dovada ca ei nu au avut niciodata un teritoru al lor, mai tarziu, ceangaii au emigrat in grupuri
mai mici si s-au stabilit n sate romneti sau n mprejurimile acestora, asezari care erau deja

populate simultan de romni i secui. Migratiile sunt motivul principal pentru care limba i
cultura ceangailor au fost influentate de populatiile aezrilor in care se stabileau.
Ca urmare a procesului de asimilare majoritatea catolicilor din Moldova astzi nu-i mai cunosc
limba strmoilor lor i se consider romni.
Socializarea intre ciangai s-a materializat printr-o asociatie infiintata la inceputul anilor 2000,
denumita Asociaia Maghiarilor Ceangi din Moldova, care are ca scop continuarea traditiilor
cengaiesti, prin transmiterea acestora celor tineri, de nume consacrate n folclorul ceangiesc.
In acest scop asociatia a organizat ntlniri n localitile ceangieti unde s-au pus bazle unor
grupuri folclorice i de pstrare a tradiiilor. Aceste grupuri au participat la diferite manifestaii
culturale att n ar, ct i peste hotare, prezentnd publicului larg cntece, balade, dansuri,
obiceiuri, poveti i jocuri ale ceangilor. Balul Ceangiesc de la Budapesta, Tabra
Internaional de Dans i Cntece Populare de la Jszberny, Zilele Sf. Gheorghe, Festivalul i
Sptmna Satului Fundu-Rcciuni, Sptmna Satului Somuca, Zilele Pustiana, Tabra de
Folclor de la Lunca de Jos, Ziua Ceangilor - organizat anual n oraele din Ardeal sunt doar
cateva festivaluri la care ciangaii sunt invitati sa ii incante pe oameni cu folclorul lor. Aceasta
este dovada perfecta ca ceangaii sunt uniti de simtul cooperarii si a ajutorului reciproc.
Participarea sociala a ceangailor este atat formala, pentru ei insitutia bisericeasca este foarte
importanta, fiind catolici, dovada faptul ca sunt prezenti la fiecare sarbatoare la biserica, cat si
informal, datorita faptului ca sunt o comunitate restransa, relatiile de familie, de rudenie, de
prietenie si de vecinatate fiind foarte importante.
Din cauza faptului ca "identitatea lor etnica este pusa sub semnul intrebarii" si fiindca
"sunt aserviti unei asimilari necrutatoare", ceangaii consituie o problema prioritara si in cadrul
Parlamentului European, ridicata chiar de un ceangau ales de aceasta comunitate sa o reprezinte
in U.E.

Proiect realizat de Costantin Andreea si Filip Petra, Sociologie, Anul II