Mircea ELIADE DOUASPREZECE MII DE CAPETE DE VITE Definitie: Nuvela este specia genului epic in proza, cu un singur fir

narativ, urmarind un conflict unic, concentrat; personajele nu sunt numeroase, fiind caracterizate succint, in functie de contributia lor la desfasurarea actiunii. Nuvela prezinta fapte verosimile intr-un singur conflict, cu o intriga riguros construita, accentul fiind pus mai mult pe definirea personajului decat pe actiune. Nuvelele se clasifica dupa criteriile comune ale subiectului cu modalitatea lui de realizare in: nuvele istorice, psihologice, fantastice, filozofice, anecdotice. Dupa curentele literare in care se inscriu ca formula compozitionala, nuvelele sunt: renascentiste, romantice, realiste, naturaliste. Termenul de "nuvela" vine din frantuzescul "nouvelle" si inseamna "noutate, nuvela". inscriindu-se in proza fantastica a lui Mircea Eliade, nuvela "Douasprezece mii de capete de vite" a aparut in volumul "in curte la Dionis" din 1977, desi fusese scrisa in 1952. Nuvele din aceasta perioada fac parte din literatura contemporana. Privitor la aceasta creatie inedita si cu totul aparte, Mircea Eliade marturiseste o "concentrare aproape exclusiva asupra prozei fantastice" in esenta careia se manifesta conceptia lui despre gandirea mistica si imaginara ce compune "universuri paralele ale lumii de toate zilele". Nuvelele fantastice din aceasta perioada "se disting in primul rand printr-o alta experienta a timpului si a spatiului. Mircea Eliade respinge ideea conform careia prozele fantastice ar fi inspirate din studiile sale de istorie a religiilor ori din documentele mitologice, a caror semnificatie simbolica nu este utilizata in literatura: "Universurile paralele pe care le dezvaluia povestirea erau rodul imaginatiei creatoare, nu al eruditiei, nici al hermeneuticii (stiinta si arta interpretarii textelor vechi, in special biblice - n.n.) pe care o stapanea istoricul religiilor comparate" ( Subiectul nuvelei. Mituri. Semnificatii. Nuvela "Douasprezece mii de capete de vite" compune acelasi spatiu imaginar al Bucurestiului ca si nuvela "La tiganci", "un oras mitic", plin de semne, un oras in care personajele pot parcurge un drum spiritual initiatic, cu strazile lui misterioase ce ascund taine vechi. Tema nuvelei ilustreaza ideea iesirii din timp si spatiu, prin hierofanie, adica prin revelatia (manifestareA) sacrului in profan. Personajul din aceasta nuvela, Iancu Gore, intra fara sa vrea intr-o lume fantastica, desi continua cu indarjire sa creada intr-o lume normala, logica si coerenta, refuzand orice discontinuitate a existentei sale. Nuvela este construita dintr-wn plan real si altul ireal, intr-un epic dublu. Realizarea fantasticului in aceasta nuvela se face prin imbinarea planului real cu planul ireal, secventele epice fiind dominate, pe rand de unul din aceste planuri. Epicul dublu este relevat de existenta in planul secund a unor elemente semnificative, apartinand celuilalt plan, decat cel dominant

unde vede "o casa modesta de mahala. care parea parasita. Ionica?". Paunescu. pentru care avea permisul de export. printr-un "deget aratator vopsit in negru: .domina planul real. Suntem grabiti!" Iese precipitat din carciuma spunand "ai sa mai auzi de Iancu Gore" si se indreapta hotarat spre numarul 14 de pe strada Frumoasa. cu tencuiala crapata in mai multe locuri". numai ca unul este planul principal si celalalt cel secundar. dar ii mai trebuia aprobarea de la Ministerul de Finante. nu mai sta pe strada Frumoasa la numarul 14. La "douasprezece si zece". de cea mai buna calitate". iar casa nu mai exista. fara expresie" asteapta nerabdator pe cineva. se aude zgomotul unui camion supraincarcat. singur. despre care carciumarul ii spune ca. "a fost ceasul tarului". apoi ii spune cu mandrie carciumarului ca este un "ceas imparatesc". om de incredere si de viitor: asa-mi spun prietenii". El se sterge "absent. Iancu Gore. unul real si altul ireal. dublat de elemente ale realului. gandi Gore. in timp ce din casele vecine strabateau glasuri. usi trantite. Lui Gore ii vin in minte cele "sase mii de capete de vita. "din ordinul ministerului". intr-o liniste deplina. iar in plan secundar se manifesta discret si sugestiv celalalt plan: Secventa I . i se prezinta acestuia: "Eu sunt Gore (). epicul dublu este construit din doua planuri.domina planul ireal. deoarece se mutase dupa bombardament. pe frunte" cu o batista colorata". Altfel spus. Invitandu-1 la masa lui pe carciumar.in secventa epica respectiva. conform secventelor epice care compun nuvela. intr-o carciuma de cartier. "poltron si escroc" care ii mancase trei milioane si a sters-o. Gore isi scoate palaria "si-si propti palma intreaga pe butonul soneriei". cu elemente de ireal. "fara sa spuna nici un cuvant". desi abia trecuse de ora douasprezece. cere plata pentru ca "suntem grabiti!() Avem treburi. care zguduie "singura fereastra care mai avea geam". iar el este lasat "aici. care merg concomitent pe parcursul intregii nuvele. daca e vorba de cel "de la Finante". cumparat de el la Odesa. de aur. Secventa a doua. Deodata se auzi sirena. Gore vorbeste tare cu personajul imaginar. Intra doi soferi posomorati.domina planul real. El venise aici sa-1 intalneasca pe unul. Secventa a II-a . aproape gras. punandu-se la adapost. Gore este cuprins de o agitatie brusca. in care domina unul din planuri. Secventa intai. Uitandu-se la ceasul cu lant gros. bine legat. congestionata. Enervat. sub bombardament!" injurand furios. constata ca este douasprezece fara cinci. Secventa a III-a . Paunescu. "sunt nebuni". "un barbat intre doua varste. care anunta atac aerian. paralele. strigand: "Ionica! () Unde esti. schimbandu-se intre ele. cu o fata rotunda. cu elemente din planul ireal. Nuvela "Douasprezece mii de capete de vite" este structurata in trei secvente ale epicului dublu. peste care se inalta un tipat ascutit de femeie tanara. Vede afisul binecunoscut al avertismentului care indica. situata pe langa strada Frumoasa din Bucuresti.

care ii injura: "Mama voastra de nebuni!". Se asaza pe "acelasi scaun pe care statuse cu o jumatate de ceas inainte". ca are douasprezece mii de capete de vita "de cea mai buna calitate". cu "fata latareata. "e semn rau". daca ar fi fost om de cuvant. toti se relaxeaza. il invita din nou pe carciumar sa bea cu el un pahar cu vin si din nou il intreaba "ce fel de om e Paunescu?". cu dinti vesteji si neregulati". isi pune palaria pe cap si se indreapta spre racoarea umeda a carciumii. confesandu-se ca nu credea "ca mai vin" avioanele inamice. pentru ca se anuntase la radio. dupa care "se auzi semnalul de incetare a alarmei". aproape alb si. Si acum ar fi fost cu marfa la frontiera. Gore. patata. dar el continua cu afirmatia: "Eu v-am atras atentia ca nu e om serios". intra intr-o "odaita cu ciment pe jos". Gore saluta. intrucat "nu s-a auzit nici un tun". adica nu se gandea sa se intample ceva deosebit. orbit de "lumina soarelui" si obsedat de "escrocul de Paunescu". isi face probleme daca o mai gasi loc. si o gura mare. pe batranul care era acolo si pe cele doua femei care-1 privesc fara interes. careia nu i se putea ghici varsta. de cele sase mii de capete de vite.La 20 de metri adapost antiaerian" si o ia la fuga spre pivnita-subsol din fundul curtii. Iancu Gore!". se opreste in fata casei cu numarul 14 si striga "Hotilor!". il privi batjocoritor. batranul o intreaba sarcastic pe madam Popovici daca mai are vesti de la Paunescu. Pe usa statea scris "Adapost pentru zece persoane". Gore. Una din femei. Se isca un dialog ce ilustreaza iritarea fiecaruia. intra in vorba cu ei. nu l-ar mai fi prins bombardamentul". i-ar fi scos de mult aprobarea de la Finante. aceasta ridica din umeri. Secventa a treia. Castig net: patruzeci de milioane. pentru care ii avansase deja trei milioane. Nu si-ar mai fi pierdut timpul la Bucuresti. batranul enervandu-se ca ei nu inteleg ca sunt doar niste banale exercitii de aparare antiaeriana. Gandul la cele sase mii de capete de vite il copleseste si din nou acuza: "Am auzit ca . intocmai ca profesorul Gavrilescu. se uita la ceas si reia ideea ca "a fost ceasul taruluiIa sa-1 luati in mana: o sa va speriati". in mod surprinzator. in care ardea un bec murdar si in mijlocul careia erau doua banci de lemn. apoi se rasti la Elisaveta. in banal. argumentand "Unu-i Gore. Gore se gandeste ca daca Paunescu "ar fi fost cinstit. "rasufland greu". incepe sa se confeseze celorlalti. careia i se bate ochiul stang. Lipsa de reactie a celorlalti il enerveaza pe Gore. Gore. servitoarea. Ca si pe Gavrilescu. obsedat de timpul ce pare sa aiba acum alte valente. cele sase mii de capete de vita. Se uita din nou la ceas si constata ca "n-a durat nici cinci minute!". ceilalti il privesc cu indiferenta. Batranul -"cu o figura inca frumoasa: avea un par bogat carunt.ii anunta cu o voce neasteptat de groasa ca este vorba doar de exercitii aeriene. Reintors in lumea reala. carora le spune ca este din Pitesti. ochii pareau ca-i inoata in lacrimi" . "o caldare cu apa si cativa saci de nisip se aflau asezati langa pereti". aproape diforma. clipind neincetat. iar Gore ii da dreptate batranului ca a fost doar un exercitiu.

crezand ca isi bate joc de el pentru ca bause "adineauri doi litri de vin. insa "aici e numarul 74". barne si moloz". comanda "varza cu carne" si injura iar: "Mama voastra de nebuni!". Ei lucrasera acolo ca sa curete strada si nu ramasese "decat grilajul in picioare". Amenintator. De-a lungul strazii nu se mai zarea "nici o casa in picioare". se sterge nervos cu batista pe fata. "om de incredere". cu sase mii de capete de vita". Semnificatiile fantasticului Iancu Gore este un individ oarecare. ca acesta nu platise chiria. carciumarul il intreaba de unde stie de madam Popovici si ii spune ca au trecut "patruzeci de zile de cand s-a prapadit in bombardament. om de incredere si de viitor Dar o sa auziti. Ajunsi in dreptul "unui grilaj de fier in forma de lance". Bomba cazuse in fundul curtii. obisnuit. O sa auziti de Iancu Gore". scotandu-si portmoneul. ruinele. pomeneste de "douasprezece mii de capete de vita" si se incurajeaza spunand ca nu se lasa escrocat "ca nebuna aia de madam Popovici". iar trotuarul "dogorea ca in timpul verii". usor vanitos dar om de cuvant si cinstit. La randul lui. le spuse de departe. fusese "saptamana trecuta". constata ca din casa nu mai ramasese decat "o masa informa de caramizi. Si din nou injura: "Mama voastra de nebuni!". Muncitorii ii cer damigeana promisa si-1 acuza ca vrea sa dispara fara sa achite consumatia la carciuma. "in plin adapost" si s-a daramat si casa. infuriat. A escrocat lumea". asta de care vorbeste el este "o cucoana cu nasul lung". nici exercitiu. N-ati auzit de Iancu Gore. Afara. cu o dorinta puternica de a se . isi scoase portmoneul si incepu sa numere nervos bancnotele: "Voi nu stiti cine e Gore. carciumarul se mira de unde il cunoaste Gore pe judecatorul Protopopescu si-i spune ca "azi na fost nici o alarma". Un copil traversa tocmai atunci strada si un glas de femeie tanara il striga: "Ionica! Unde mi-ai fost. desi era mijlocul lunii mai. Pentru Gore nu are importanta numarul. si nu i-a facut nimeni pomana". atunci cand "s-a crezut ca e exercitiu. Gore ii relateaza carciumarului cum se certau cucoanele cu chiriasul lor in adapost. el sustine ca aici locuiste madam Popovici. Mirat. care are o servitoare "cam nebuna". din cauza caruia el nu este acum "la frontiera.e cam escroc. invitandu-i sa mearga cu el ca sa se convinga. Gore refuza cu fermitate varianta povestita de carciumar. Afla de la carciumar ca si ea "s-a prapadit" in bombardamentul din 4 aprilie. Nedumerit. pe nemancate". Gore pune ramasag ca exista casa si locatarii. Gore vede afisul pe care scria "Adapost aerian la 100 de metri". iar cineva adaugase cu creionul chimic "strada Frumoasa numarul 74". diavole!". "nimeni nu se joaca cu Iancu Gore". Intra un grup de muncitori care confirma ca azi n-a fost nici alarma. Eroul priveste confuz "strada pustie". Gore il ignora. Ionica? Te caut de un ceas. Elisaveta. gramezile de caramizi si moloz si crede ca de toate este vinovat escrocul de Paunescu. Gore este convins ca e vorba de alta doamna. nu 14. adauga. caldura era inabusitoare. Gore se opri "cu obrajii dogorind". ca se anuntase si la radio".

ca sacrul. napastuit de soarta sa treaca printr-o imprejurare grea. amenintator in clipa despartirii. () M. miticul se manifesta in aspectele banale ale existentei. pot deveni usor vicii: dorinta patologica de comunicare (marturiseste oricui ce i se intamplA). motivandu-se cu "firea de artist" si cu iubirea ("am iubit"). dar nu poate ramane.inalta deasupra banalului. graba (mistica deplasariI) si orgoliul (ambatuL) pentru a trece printr-o situatie enigmatica. domnule. ce a parcurs un drum initiatic dintre viata spre moarte. orgoliul lui Gore izbucneste plenar. Miraculosul exista in aceasta nuvela prin episodul adapostului. care vine ca o salvare a lui din lumea in care intrase si in care nu putea ramane. El iese din timpul real (carciumA) si intra in timpul spiritual (adapostuL). spune el amenintator in finalul nuvelei. de verosimil. Gore este speriat de revelatie. Eugen Simion face o paralela a acestei nuvele cu schitele lui Caragiale. din lumea concreta in lumea fantastica. precum si tendinta permanenta de confesiune. afirmand ca "Gore este un Mitica guraliv. gestul repetat de a-si sterge fruntea cu batista. mai mult decat paguba il irita intentia lui Paunescu (amicul escroC) de a-1 duce de nas. de logica umana ("fugi. reprezentat de escrocul Paunescu. nu se poate initia din cauza ca este dominat de rational. "O sa auziti de Iancu Gore". motivat numai pe plan etic. () in fine." . cum ar fi caldura sufocanta. continuand cu tarie sa creada in banal din neputinta de a suprapune cele doua planuri: profan si sacru. fiind puternic ancorat la evenimentul cotidian din planul real. Din nou ideea -devenita axul intregii sale literaturi . () Gore este. evident. se panicheaza si incearca o descarcare spirituala printr-o imprecatie profana ("Mama voastra de nebuni!"). El refuza timpul memoriei. ca n-a murit!"). are inradacinate profund normele existentiale. poate fi un simbol al formulei magice pentru iesirea din timp si spatiu. Profanul si sacrul sunt aici mai putin sugestive decat la Gavrilescu. corect si cinstit. Iancu Gore. a reclama un stil al urgentei!). graba agitata. ca si acelea ale eroului caragialesc. grabit (si eroii lui Caragiale sunt totdeauna impacientati. in care patrunde in mod enigmatic. Tipatul tinerei femei. infipt. care-1 striga pe Ionica. modul lor de a nu face nimic este de a se agita. in studiul "Scriitori romani de azi". inca de la prima replica ne dam seama ca Gore sufera de vanitate si ca. prin intrarea lui Gore intr-o alta lume (persoanele respective murisera la bombardamenT) si intr-un alt timp (trecusera 40 de zile de la moartea loR) si este sugerat de cateva elemente.Eliade alege deliberat un individ comun {atributele lui. revendicativ.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful