Mircea ELIADE DOUASPREZECE MII DE CAPETE DE VITE Definitie: Nuvela este specia genului epic in proza, cu un singur fir

narativ, urmarind un conflict unic, concentrat; personajele nu sunt numeroase, fiind caracterizate succint, in functie de contributia lor la desfasurarea actiunii. Nuvela prezinta fapte verosimile intr-un singur conflict, cu o intriga riguros construita, accentul fiind pus mai mult pe definirea personajului decat pe actiune. Nuvelele se clasifica dupa criteriile comune ale subiectului cu modalitatea lui de realizare in: nuvele istorice, psihologice, fantastice, filozofice, anecdotice. Dupa curentele literare in care se inscriu ca formula compozitionala, nuvelele sunt: renascentiste, romantice, realiste, naturaliste. Termenul de "nuvela" vine din frantuzescul "nouvelle" si inseamna "noutate, nuvela". inscriindu-se in proza fantastica a lui Mircea Eliade, nuvela "Douasprezece mii de capete de vite" a aparut in volumul "in curte la Dionis" din 1977, desi fusese scrisa in 1952. Nuvele din aceasta perioada fac parte din literatura contemporana. Privitor la aceasta creatie inedita si cu totul aparte, Mircea Eliade marturiseste o "concentrare aproape exclusiva asupra prozei fantastice" in esenta careia se manifesta conceptia lui despre gandirea mistica si imaginara ce compune "universuri paralele ale lumii de toate zilele". Nuvelele fantastice din aceasta perioada "se disting in primul rand printr-o alta experienta a timpului si a spatiului. Mircea Eliade respinge ideea conform careia prozele fantastice ar fi inspirate din studiile sale de istorie a religiilor ori din documentele mitologice, a caror semnificatie simbolica nu este utilizata in literatura: "Universurile paralele pe care le dezvaluia povestirea erau rodul imaginatiei creatoare, nu al eruditiei, nici al hermeneuticii (stiinta si arta interpretarii textelor vechi, in special biblice - n.n.) pe care o stapanea istoricul religiilor comparate" ( Subiectul nuvelei. Mituri. Semnificatii. Nuvela "Douasprezece mii de capete de vite" compune acelasi spatiu imaginar al Bucurestiului ca si nuvela "La tiganci", "un oras mitic", plin de semne, un oras in care personajele pot parcurge un drum spiritual initiatic, cu strazile lui misterioase ce ascund taine vechi. Tema nuvelei ilustreaza ideea iesirii din timp si spatiu, prin hierofanie, adica prin revelatia (manifestareA) sacrului in profan. Personajul din aceasta nuvela, Iancu Gore, intra fara sa vrea intr-o lume fantastica, desi continua cu indarjire sa creada intr-o lume normala, logica si coerenta, refuzand orice discontinuitate a existentei sale. Nuvela este construita dintr-wn plan real si altul ireal, intr-un epic dublu. Realizarea fantasticului in aceasta nuvela se face prin imbinarea planului real cu planul ireal, secventele epice fiind dominate, pe rand de unul din aceste planuri. Epicul dublu este relevat de existenta in planul secund a unor elemente semnificative, apartinand celuilalt plan, decat cel dominant

deoarece se mutase dupa bombardament. "un barbat intre doua varste. iar el este lasat "aici. cumparat de el la Odesa. Lui Gore ii vin in minte cele "sase mii de capete de vita. intr-o carciuma de cartier. iar in plan secundar se manifesta discret si sugestiv celalalt plan: Secventa I . unde vede "o casa modesta de mahala. Intra doi soferi posomorati. i se prezinta acestuia: "Eu sunt Gore (). de cea mai buna calitate". gandi Gore. Paunescu. care merg concomitent pe parcursul intregii nuvele. "sunt nebuni". numai ca unul este planul principal si celalalt cel secundar. cu tencuiala crapata in mai multe locuri". pe frunte" cu o batista colorata". Secventa a II-a . dublat de elemente ale realului.domina planul real. fara expresie" asteapta nerabdator pe cineva. cu elemente de ireal. apoi ii spune cu mandrie carciumarului ca este un "ceas imparatesc". El se sterge "absent. paralele. Iancu Gore. singur. Uitandu-se la ceasul cu lant gros. pentru care avea permisul de export. printr-un "deget aratator vopsit in negru: . Deodata se auzi sirena. Gore vorbeste tare cu personajul imaginar. nu mai sta pe strada Frumoasa la numarul 14. conform secventelor epice care compun nuvela. Secventa a III-a .domina planul ireal. aproape gras. daca e vorba de cel "de la Finante". unul real si altul ireal. congestionata. Nuvela "Douasprezece mii de capete de vite" este structurata in trei secvente ale epicului dublu. intr-o liniste deplina. "din ordinul ministerului". care parea parasita. sub bombardament!" injurand furios. om de incredere si de viitor: asa-mi spun prietenii". Invitandu-1 la masa lui pe carciumar. iar casa nu mai exista.domina planul real. desi abia trecuse de ora douasprezece. se aude zgomotul unui camion supraincarcat. usi trantite. El venise aici sa-1 intalneasca pe unul. Gore isi scoate palaria "si-si propti palma intreaga pe butonul soneriei". constata ca este douasprezece fara cinci. dar ii mai trebuia aprobarea de la Ministerul de Finante. cere plata pentru ca "suntem grabiti!() Avem treburi. epicul dublu este construit din doua planuri. care anunta atac aerian. Gore este cuprins de o agitatie brusca. Secventa intai. Ionica?". Enervat. in timp ce din casele vecine strabateau glasuri. "poltron si escroc" care ii mancase trei milioane si a sters-o. de aur. cu elemente din planul ireal. Altfel spus. bine legat. Suntem grabiti!" Iese precipitat din carciuma spunand "ai sa mai auzi de Iancu Gore" si se indreapta hotarat spre numarul 14 de pe strada Frumoasa. punandu-se la adapost. schimbandu-se intre ele. Secventa a doua. "fara sa spuna nici un cuvant". cu o fata rotunda. strigand: "Ionica! () Unde esti. in care domina unul din planuri. peste care se inalta un tipat ascutit de femeie tanara. Paunescu.in secventa epica respectiva. despre care carciumarul ii spune ca. care zguduie "singura fereastra care mai avea geam". "a fost ceasul tarului". Vede afisul binecunoscut al avertismentului care indica. situata pe langa strada Frumoasa din Bucuresti. La "douasprezece si zece".

obsedat de timpul ce pare sa aiba acum alte valente. intrucat "nu s-a auzit nici un tun". Nu si-ar mai fi pierdut timpul la Bucuresti. cele sase mii de capete de vita. daca ar fi fost om de cuvant.ii anunta cu o voce neasteptat de groasa ca este vorba doar de exercitii aeriene. se uita la ceas si reia ideea ca "a fost ceasul taruluiIa sa-1 luati in mana: o sa va speriati". in care ardea un bec murdar si in mijlocul careia erau doua banci de lemn. patata. Se asaza pe "acelasi scaun pe care statuse cu o jumatate de ceas inainte". Se uita din nou la ceas si constata ca "n-a durat nici cinci minute!". in banal. Gore saluta. argumentand "Unu-i Gore. toti se relaxeaza. Lipsa de reactie a celorlalti il enerveaza pe Gore. adica nu se gandea sa se intample ceva deosebit. cu dinti vesteji si neregulati". isi face probleme daca o mai gasi loc. isi pune palaria pe cap si se indreapta spre racoarea umeda a carciumii. "o caldare cu apa si cativa saci de nisip se aflau asezati langa pereti". de cele sase mii de capete de vite. se opreste in fata casei cu numarul 14 si striga "Hotilor!". careia nu i se putea ghici varsta. Gandul la cele sase mii de capete de vite il copleseste si din nou acuza: "Am auzit ca . Una din femei. Gore. apoi se rasti la Elisaveta. pentru care ii avansase deja trei milioane. incepe sa se confeseze celorlalti. dar el continua cu afirmatia: "Eu v-am atras atentia ca nu e om serios". "e semn rau". pe batranul care era acolo si pe cele doua femei care-1 privesc fara interes. batranul enervandu-se ca ei nu inteleg ca sunt doar niste banale exercitii de aparare antiaeriana. nu l-ar mai fi prins bombardamentul". care ii injura: "Mama voastra de nebuni!". intra in vorba cu ei. dupa care "se auzi semnalul de incetare a alarmei". iar Gore ii da dreptate batranului ca a fost doar un exercitiu. i-ar fi scos de mult aprobarea de la Finante. Batranul -"cu o figura inca frumoasa: avea un par bogat carunt. Reintors in lumea reala. servitoarea. carora le spune ca este din Pitesti. Si acum ar fi fost cu marfa la frontiera. confesandu-se ca nu credea "ca mai vin" avioanele inamice. orbit de "lumina soarelui" si obsedat de "escrocul de Paunescu". in mod surprinzator. il invita din nou pe carciumar sa bea cu el un pahar cu vin si din nou il intreaba "ce fel de om e Paunescu?". aproape diforma. batranul o intreaba sarcastic pe madam Popovici daca mai are vesti de la Paunescu. intocmai ca profesorul Gavrilescu. ceilalti il privesc cu indiferenta. intra intr-o "odaita cu ciment pe jos". ca are douasprezece mii de capete de vita "de cea mai buna calitate". "rasufland greu". careia i se bate ochiul stang. ochii pareau ca-i inoata in lacrimi" . Se isca un dialog ce ilustreaza iritarea fiecaruia. aceasta ridica din umeri. Gore se gandeste ca daca Paunescu "ar fi fost cinstit. Gore. Iancu Gore!".La 20 de metri adapost antiaerian" si o ia la fuga spre pivnita-subsol din fundul curtii. Gore. cu "fata latareata. Ca si pe Gavrilescu. Pe usa statea scris "Adapost pentru zece persoane". si o gura mare. Secventa a treia. clipind neincetat. aproape alb si. pentru ca se anuntase la radio. il privi batjocoritor. Castig net: patruzeci de milioane.

usor vanitos dar om de cuvant si cinstit. infuriat. Eroul priveste confuz "strada pustie". caldura era inabusitoare. nici exercitiu. Ionica? Te caut de un ceas. Gore pune ramasag ca exista casa si locatarii. Gore se opri "cu obrajii dogorind". Gore il ignora. carciumarul se mira de unde il cunoaste Gore pe judecatorul Protopopescu si-i spune ca "azi na fost nici o alarma". le spuse de departe. Gore refuza cu fermitate varianta povestita de carciumar. "nimeni nu se joaca cu Iancu Gore". Mirat. si nu i-a facut nimeni pomana". De-a lungul strazii nu se mai zarea "nici o casa in picioare". Intra un grup de muncitori care confirma ca azi n-a fost nici alarma. diavole!". obisnuit. fusese "saptamana trecuta". pe nemancate". Bomba cazuse in fundul curtii. ruinele. Si din nou injura: "Mama voastra de nebuni!". Nedumerit. iar trotuarul "dogorea ca in timpul verii".e cam escroc. atunci cand "s-a crezut ca e exercitiu. Ei lucrasera acolo ca sa curete strada si nu ramasese "decat grilajul in picioare". carciumarul il intreaba de unde stie de madam Popovici si ii spune ca au trecut "patruzeci de zile de cand s-a prapadit in bombardament. Un copil traversa tocmai atunci strada si un glas de femeie tanara il striga: "Ionica! Unde mi-ai fost. comanda "varza cu carne" si injura iar: "Mama voastra de nebuni!". crezand ca isi bate joc de el pentru ca bause "adineauri doi litri de vin. cu o dorinta puternica de a se . O sa auziti de Iancu Gore". Pentru Gore nu are importanta numarul. se sterge nervos cu batista pe fata. Gore ii relateaza carciumarului cum se certau cucoanele cu chiriasul lor in adapost. barne si moloz". "om de incredere". Amenintator. adauga. Gore vede afisul pe care scria "Adapost aerian la 100 de metri". pomeneste de "douasprezece mii de capete de vita" si se incurajeaza spunand ca nu se lasa escrocat "ca nebuna aia de madam Popovici". nu 14. Afla de la carciumar ca si ea "s-a prapadit" in bombardamentul din 4 aprilie. iar cineva adaugase cu creionul chimic "strada Frumoasa numarul 74". "in plin adapost" si s-a daramat si casa. N-ati auzit de Iancu Gore. cu sase mii de capete de vita". Ajunsi in dreptul "unui grilaj de fier in forma de lance". Muncitorii ii cer damigeana promisa si-1 acuza ca vrea sa dispara fara sa achite consumatia la carciuma. constata ca din casa nu mai ramasese decat "o masa informa de caramizi. scotandu-si portmoneul. ca acesta nu platise chiria. isi scoase portmoneul si incepu sa numere nervos bancnotele: "Voi nu stiti cine e Gore. insa "aici e numarul 74". gramezile de caramizi si moloz si crede ca de toate este vinovat escrocul de Paunescu. Elisaveta. Gore este convins ca e vorba de alta doamna. ca se anuntase si la radio". invitandu-i sa mearga cu el ca sa se convinga. om de incredere si de viitor Dar o sa auziti. Semnificatiile fantasticului Iancu Gore este un individ oarecare. desi era mijlocul lunii mai. din cauza caruia el nu este acum "la frontiera. el sustine ca aici locuiste madam Popovici. Afara. A escrocat lumea". La randul lui. asta de care vorbeste el este "o cucoana cu nasul lung". care are o servitoare "cam nebuna".

graba agitata. Iancu Gore. El refuza timpul memoriei. in studiul "Scriitori romani de azi". modul lor de a nu face nimic este de a se agita. afirmand ca "Gore este un Mitica guraliv. poate fi un simbol al formulei magice pentru iesirea din timp si spatiu. din lumea concreta in lumea fantastica. ca si acelea ale eroului caragialesc. spune el amenintator in finalul nuvelei. motivat numai pe plan etic. pot deveni usor vicii: dorinta patologica de comunicare (marturiseste oricui ce i se intamplA). gestul repetat de a-si sterge fruntea cu batista. Miraculosul exista in aceasta nuvela prin episodul adapostului. orgoliul lui Gore izbucneste plenar. napastuit de soarta sa treaca printr-o imprejurare grea." . de logica umana ("fugi. are inradacinate profund normele existentiale. care vine ca o salvare a lui din lumea in care intrase si in care nu putea ramane. se panicheaza si incearca o descarcare spirituala printr-o imprecatie profana ("Mama voastra de nebuni!"). miticul se manifesta in aspectele banale ale existentei. graba (mistica deplasariI) si orgoliul (ambatuL) pentru a trece printr-o situatie enigmatica. dar nu poate ramane. prin intrarea lui Gore intr-o alta lume (persoanele respective murisera la bombardamenT) si intr-un alt timp (trecusera 40 de zile de la moartea loR) si este sugerat de cateva elemente. continuand cu tarie sa creada in banal din neputinta de a suprapune cele doua planuri: profan si sacru. () Gore este. Eugen Simion face o paralela a acestei nuvele cu schitele lui Caragiale. cum ar fi caldura sufocanta. in care patrunde in mod enigmatic. precum si tendinta permanenta de confesiune. El iese din timpul real (carciumA) si intra in timpul spiritual (adapostuL). ca n-a murit!").Eliade alege deliberat un individ comun {atributele lui. motivandu-se cu "firea de artist" si cu iubirea ("am iubit"). domnule. Din nou ideea -devenita axul intregii sale literaturi . corect si cinstit. reprezentat de escrocul Paunescu. revendicativ. ce a parcurs un drum initiatic dintre viata spre moarte. fiind puternic ancorat la evenimentul cotidian din planul real. nu se poate initia din cauza ca este dominat de rational. Tipatul tinerei femei. de verosimil. inca de la prima replica ne dam seama ca Gore sufera de vanitate si ca. evident. amenintator in clipa despartirii. grabit (si eroii lui Caragiale sunt totdeauna impacientati.ca sacrul. Gore este speriat de revelatie. () M. care-1 striga pe Ionica. () in fine. mai mult decat paguba il irita intentia lui Paunescu (amicul escroC) de a-1 duce de nas. a reclama un stil al urgentei!). infipt.inalta deasupra banalului. "O sa auziti de Iancu Gore". Profanul si sacrul sunt aici mai putin sugestive decat la Gavrilescu.