Mircea ELIADE DOUASPREZECE MII DE CAPETE DE VITE Definitie: Nuvela este specia genului epic in proza, cu un singur fir

narativ, urmarind un conflict unic, concentrat; personajele nu sunt numeroase, fiind caracterizate succint, in functie de contributia lor la desfasurarea actiunii. Nuvela prezinta fapte verosimile intr-un singur conflict, cu o intriga riguros construita, accentul fiind pus mai mult pe definirea personajului decat pe actiune. Nuvelele se clasifica dupa criteriile comune ale subiectului cu modalitatea lui de realizare in: nuvele istorice, psihologice, fantastice, filozofice, anecdotice. Dupa curentele literare in care se inscriu ca formula compozitionala, nuvelele sunt: renascentiste, romantice, realiste, naturaliste. Termenul de "nuvela" vine din frantuzescul "nouvelle" si inseamna "noutate, nuvela". inscriindu-se in proza fantastica a lui Mircea Eliade, nuvela "Douasprezece mii de capete de vite" a aparut in volumul "in curte la Dionis" din 1977, desi fusese scrisa in 1952. Nuvele din aceasta perioada fac parte din literatura contemporana. Privitor la aceasta creatie inedita si cu totul aparte, Mircea Eliade marturiseste o "concentrare aproape exclusiva asupra prozei fantastice" in esenta careia se manifesta conceptia lui despre gandirea mistica si imaginara ce compune "universuri paralele ale lumii de toate zilele". Nuvelele fantastice din aceasta perioada "se disting in primul rand printr-o alta experienta a timpului si a spatiului. Mircea Eliade respinge ideea conform careia prozele fantastice ar fi inspirate din studiile sale de istorie a religiilor ori din documentele mitologice, a caror semnificatie simbolica nu este utilizata in literatura: "Universurile paralele pe care le dezvaluia povestirea erau rodul imaginatiei creatoare, nu al eruditiei, nici al hermeneuticii (stiinta si arta interpretarii textelor vechi, in special biblice - n.n.) pe care o stapanea istoricul religiilor comparate" ( Subiectul nuvelei. Mituri. Semnificatii. Nuvela "Douasprezece mii de capete de vite" compune acelasi spatiu imaginar al Bucurestiului ca si nuvela "La tiganci", "un oras mitic", plin de semne, un oras in care personajele pot parcurge un drum spiritual initiatic, cu strazile lui misterioase ce ascund taine vechi. Tema nuvelei ilustreaza ideea iesirii din timp si spatiu, prin hierofanie, adica prin revelatia (manifestareA) sacrului in profan. Personajul din aceasta nuvela, Iancu Gore, intra fara sa vrea intr-o lume fantastica, desi continua cu indarjire sa creada intr-o lume normala, logica si coerenta, refuzand orice discontinuitate a existentei sale. Nuvela este construita dintr-wn plan real si altul ireal, intr-un epic dublu. Realizarea fantasticului in aceasta nuvela se face prin imbinarea planului real cu planul ireal, secventele epice fiind dominate, pe rand de unul din aceste planuri. Epicul dublu este relevat de existenta in planul secund a unor elemente semnificative, apartinand celuilalt plan, decat cel dominant

Enervat. Secventa a doua. aproape gras. Deodata se auzi sirena. El venise aici sa-1 intalneasca pe unul. iar in plan secundar se manifesta discret si sugestiv celalalt plan: Secventa I . cu elemente de ireal. "fara sa spuna nici un cuvant".domina planul ireal. singur. epicul dublu este construit din doua planuri. Nuvela "Douasprezece mii de capete de vite" este structurata in trei secvente ale epicului dublu. Gore vorbeste tare cu personajul imaginar. Gore isi scoate palaria "si-si propti palma intreaga pe butonul soneriei". dar ii mai trebuia aprobarea de la Ministerul de Finante. cu o fata rotunda. fara expresie" asteapta nerabdator pe cineva. La "douasprezece si zece". punandu-se la adapost. de aur. Secventa a II-a . peste care se inalta un tipat ascutit de femeie tanara. cumparat de el la Odesa. care anunta atac aerian. paralele. Lui Gore ii vin in minte cele "sase mii de capete de vita.domina planul real. "un barbat intre doua varste. schimbandu-se intre ele. om de incredere si de viitor: asa-mi spun prietenii". Suntem grabiti!" Iese precipitat din carciuma spunand "ai sa mai auzi de Iancu Gore" si se indreapta hotarat spre numarul 14 de pe strada Frumoasa. in care domina unul din planuri. daca e vorba de cel "de la Finante". intr-o carciuma de cartier. Gore este cuprins de o agitatie brusca. sub bombardament!" injurand furios. care parea parasita. strigand: "Ionica! () Unde esti. despre care carciumarul ii spune ca. "a fost ceasul tarului". iar el este lasat "aici. congestionata. Iancu Gore. bine legat. Invitandu-1 la masa lui pe carciumar. Altfel spus. desi abia trecuse de ora douasprezece. Paunescu. se aude zgomotul unui camion supraincarcat. "din ordinul ministerului".in secventa epica respectiva. El se sterge "absent. Secventa intai. "poltron si escroc" care ii mancase trei milioane si a sters-o. de cea mai buna calitate". i se prezinta acestuia: "Eu sunt Gore (). intr-o liniste deplina. apoi ii spune cu mandrie carciumarului ca este un "ceas imparatesc". cere plata pentru ca "suntem grabiti!() Avem treburi. gandi Gore. pe frunte" cu o batista colorata". care zguduie "singura fereastra care mai avea geam". Uitandu-se la ceasul cu lant gros. in timp ce din casele vecine strabateau glasuri. care merg concomitent pe parcursul intregii nuvele. Vede afisul binecunoscut al avertismentului care indica. constata ca este douasprezece fara cinci. situata pe langa strada Frumoasa din Bucuresti. Secventa a III-a . nu mai sta pe strada Frumoasa la numarul 14. conform secventelor epice care compun nuvela. Paunescu. deoarece se mutase dupa bombardament. cu elemente din planul ireal. iar casa nu mai exista. Ionica?". "sunt nebuni". unde vede "o casa modesta de mahala.domina planul real. unul real si altul ireal. numai ca unul este planul principal si celalalt cel secundar. dublat de elemente ale realului. Intra doi soferi posomorati. usi trantite. printr-un "deget aratator vopsit in negru: . cu tencuiala crapata in mai multe locuri". pentru care avea permisul de export.

orbit de "lumina soarelui" si obsedat de "escrocul de Paunescu". Gore. iar Gore ii da dreptate batranului ca a fost doar un exercitiu. Reintors in lumea reala. care ii injura: "Mama voastra de nebuni!". careia i se bate ochiul stang. se uita la ceas si reia ideea ca "a fost ceasul taruluiIa sa-1 luati in mana: o sa va speriati". se opreste in fata casei cu numarul 14 si striga "Hotilor!". Una din femei. adica nu se gandea sa se intample ceva deosebit. Gore.ii anunta cu o voce neasteptat de groasa ca este vorba doar de exercitii aeriene. ochii pareau ca-i inoata in lacrimi" . nu l-ar mai fi prins bombardamentul". isi face probleme daca o mai gasi loc. in banal. Gore se gandeste ca daca Paunescu "ar fi fost cinstit. confesandu-se ca nu credea "ca mai vin" avioanele inamice. "o caldare cu apa si cativa saci de nisip se aflau asezati langa pereti". Se isca un dialog ce ilustreaza iritarea fiecaruia. batranul o intreaba sarcastic pe madam Popovici daca mai are vesti de la Paunescu. Batranul -"cu o figura inca frumoasa: avea un par bogat carunt. pentru ca se anuntase la radio. Gore. i-ar fi scos de mult aprobarea de la Finante. daca ar fi fost om de cuvant. toti se relaxeaza. batranul enervandu-se ca ei nu inteleg ca sunt doar niste banale exercitii de aparare antiaeriana. Gandul la cele sase mii de capete de vite il copleseste si din nou acuza: "Am auzit ca . Lipsa de reactie a celorlalti il enerveaza pe Gore. ca are douasprezece mii de capete de vita "de cea mai buna calitate". apoi se rasti la Elisaveta. obsedat de timpul ce pare sa aiba acum alte valente. Se uita din nou la ceas si constata ca "n-a durat nici cinci minute!". "e semn rau". dupa care "se auzi semnalul de incetare a alarmei". in care ardea un bec murdar si in mijlocul careia erau doua banci de lemn. pentru care ii avansase deja trei milioane. "rasufland greu". Si acum ar fi fost cu marfa la frontiera. pe batranul care era acolo si pe cele doua femei care-1 privesc fara interes. aceasta ridica din umeri. clipind neincetat. ceilalti il privesc cu indiferenta. Iancu Gore!". intocmai ca profesorul Gavrilescu. il privi batjocoritor. Castig net: patruzeci de milioane. intra intr-o "odaita cu ciment pe jos". in mod surprinzator. cu "fata latareata. carora le spune ca este din Pitesti. il invita din nou pe carciumar sa bea cu el un pahar cu vin si din nou il intreaba "ce fel de om e Paunescu?". de cele sase mii de capete de vite. intra in vorba cu ei. dar el continua cu afirmatia: "Eu v-am atras atentia ca nu e om serios".La 20 de metri adapost antiaerian" si o ia la fuga spre pivnita-subsol din fundul curtii. cele sase mii de capete de vita. aproape diforma. si o gura mare. argumentand "Unu-i Gore. Gore saluta. aproape alb si. Secventa a treia. Nu si-ar mai fi pierdut timpul la Bucuresti. patata. incepe sa se confeseze celorlalti. cu dinti vesteji si neregulati". isi pune palaria pe cap si se indreapta spre racoarea umeda a carciumii. Se asaza pe "acelasi scaun pe care statuse cu o jumatate de ceas inainte". intrucat "nu s-a auzit nici un tun". Ca si pe Gavrilescu. careia nu i se putea ghici varsta. servitoarea. Pe usa statea scris "Adapost pentru zece persoane".

obisnuit. Ei lucrasera acolo ca sa curete strada si nu ramasese "decat grilajul in picioare". scotandu-si portmoneul. om de incredere si de viitor Dar o sa auziti. cu o dorinta puternica de a se . crezand ca isi bate joc de el pentru ca bause "adineauri doi litri de vin. Eroul priveste confuz "strada pustie".e cam escroc. Gore este convins ca e vorba de alta doamna. Intra un grup de muncitori care confirma ca azi n-a fost nici alarma. Gore ii relateaza carciumarului cum se certau cucoanele cu chiriasul lor in adapost. ruinele. De-a lungul strazii nu se mai zarea "nici o casa in picioare". pe nemancate". "om de incredere". le spuse de departe. Gore se opri "cu obrajii dogorind". isi scoase portmoneul si incepu sa numere nervos bancnotele: "Voi nu stiti cine e Gore. Nedumerit. invitandu-i sa mearga cu el ca sa se convinga. iar cineva adaugase cu creionul chimic "strada Frumoasa numarul 74". Gore pune ramasag ca exista casa si locatarii. atunci cand "s-a crezut ca e exercitiu. din cauza caruia el nu este acum "la frontiera. Afara. O sa auziti de Iancu Gore". Ajunsi in dreptul "unui grilaj de fier in forma de lance". Gore il ignora. Pentru Gore nu are importanta numarul. insa "aici e numarul 74". Mirat. Si din nou injura: "Mama voastra de nebuni!". N-ati auzit de Iancu Gore. fusese "saptamana trecuta". A escrocat lumea". constata ca din casa nu mai ramasese decat "o masa informa de caramizi. Muncitorii ii cer damigeana promisa si-1 acuza ca vrea sa dispara fara sa achite consumatia la carciuma. nu 14. Ionica? Te caut de un ceas. usor vanitos dar om de cuvant si cinstit. diavole!". comanda "varza cu carne" si injura iar: "Mama voastra de nebuni!". ca acesta nu platise chiria. asta de care vorbeste el este "o cucoana cu nasul lung". iar trotuarul "dogorea ca in timpul verii". Semnificatiile fantasticului Iancu Gore este un individ oarecare. care are o servitoare "cam nebuna". carciumarul se mira de unde il cunoaste Gore pe judecatorul Protopopescu si-i spune ca "azi na fost nici o alarma". "in plin adapost" si s-a daramat si casa. carciumarul il intreaba de unde stie de madam Popovici si ii spune ca au trecut "patruzeci de zile de cand s-a prapadit in bombardament. nici exercitiu. caldura era inabusitoare. Gore vede afisul pe care scria "Adapost aerian la 100 de metri". si nu i-a facut nimeni pomana". Elisaveta. gramezile de caramizi si moloz si crede ca de toate este vinovat escrocul de Paunescu. el sustine ca aici locuiste madam Popovici. se sterge nervos cu batista pe fata. infuriat. Amenintator. "nimeni nu se joaca cu Iancu Gore". ca se anuntase si la radio". adauga. cu sase mii de capete de vita". pomeneste de "douasprezece mii de capete de vita" si se incurajeaza spunand ca nu se lasa escrocat "ca nebuna aia de madam Popovici". barne si moloz". Bomba cazuse in fundul curtii. Afla de la carciumar ca si ea "s-a prapadit" in bombardamentul din 4 aprilie. Un copil traversa tocmai atunci strada si un glas de femeie tanara il striga: "Ionica! Unde mi-ai fost. La randul lui. Gore refuza cu fermitate varianta povestita de carciumar. desi era mijlocul lunii mai.

in care patrunde in mod enigmatic. pot deveni usor vicii: dorinta patologica de comunicare (marturiseste oricui ce i se intamplA). () Gore este. El refuza timpul memoriei. mai mult decat paguba il irita intentia lui Paunescu (amicul escroC) de a-1 duce de nas. Miraculosul exista in aceasta nuvela prin episodul adapostului. Profanul si sacrul sunt aici mai putin sugestive decat la Gavrilescu. () in fine.inalta deasupra banalului. orgoliul lui Gore izbucneste plenar. se panicheaza si incearca o descarcare spirituala printr-o imprecatie profana ("Mama voastra de nebuni!"). grabit (si eroii lui Caragiale sunt totdeauna impacientati. care vine ca o salvare a lui din lumea in care intrase si in care nu putea ramane. prin intrarea lui Gore intr-o alta lume (persoanele respective murisera la bombardamenT) si intr-un alt timp (trecusera 40 de zile de la moartea loR) si este sugerat de cateva elemente. din lumea concreta in lumea fantastica. motivat numai pe plan etic. El iese din timpul real (carciumA) si intra in timpul spiritual (adapostuL). revendicativ. nu se poate initia din cauza ca este dominat de rational. Din nou ideea -devenita axul intregii sale literaturi . de verosimil. fiind puternic ancorat la evenimentul cotidian din planul real. gestul repetat de a-si sterge fruntea cu batista. afirmand ca "Gore este un Mitica guraliv. ce a parcurs un drum initiatic dintre viata spre moarte. spune el amenintator in finalul nuvelei. domnule. precum si tendinta permanenta de confesiune. continuand cu tarie sa creada in banal din neputinta de a suprapune cele doua planuri: profan si sacru. miticul se manifesta in aspectele banale ale existentei. ca si acelea ale eroului caragialesc. in studiul "Scriitori romani de azi"." .ca sacrul. napastuit de soarta sa treaca printr-o imprejurare grea. corect si cinstit. dar nu poate ramane. "O sa auziti de Iancu Gore". ca n-a murit!"). inca de la prima replica ne dam seama ca Gore sufera de vanitate si ca. Gore este speriat de revelatie. reprezentat de escrocul Paunescu. amenintator in clipa despartirii. Iancu Gore. evident. care-1 striga pe Ionica. infipt. graba (mistica deplasariI) si orgoliul (ambatuL) pentru a trece printr-o situatie enigmatica. a reclama un stil al urgentei!). graba agitata. are inradacinate profund normele existentiale.Eliade alege deliberat un individ comun {atributele lui. () M. modul lor de a nu face nimic este de a se agita. poate fi un simbol al formulei magice pentru iesirea din timp si spatiu. de logica umana ("fugi. cum ar fi caldura sufocanta. motivandu-se cu "firea de artist" si cu iubirea ("am iubit"). Tipatul tinerei femei. Eugen Simion face o paralela a acestei nuvele cu schitele lui Caragiale.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful