Mircea ELIADE DOUASPREZECE MII DE CAPETE DE VITE Definitie: Nuvela este specia genului epic in proza, cu un singur fir

narativ, urmarind un conflict unic, concentrat; personajele nu sunt numeroase, fiind caracterizate succint, in functie de contributia lor la desfasurarea actiunii. Nuvela prezinta fapte verosimile intr-un singur conflict, cu o intriga riguros construita, accentul fiind pus mai mult pe definirea personajului decat pe actiune. Nuvelele se clasifica dupa criteriile comune ale subiectului cu modalitatea lui de realizare in: nuvele istorice, psihologice, fantastice, filozofice, anecdotice. Dupa curentele literare in care se inscriu ca formula compozitionala, nuvelele sunt: renascentiste, romantice, realiste, naturaliste. Termenul de "nuvela" vine din frantuzescul "nouvelle" si inseamna "noutate, nuvela". inscriindu-se in proza fantastica a lui Mircea Eliade, nuvela "Douasprezece mii de capete de vite" a aparut in volumul "in curte la Dionis" din 1977, desi fusese scrisa in 1952. Nuvele din aceasta perioada fac parte din literatura contemporana. Privitor la aceasta creatie inedita si cu totul aparte, Mircea Eliade marturiseste o "concentrare aproape exclusiva asupra prozei fantastice" in esenta careia se manifesta conceptia lui despre gandirea mistica si imaginara ce compune "universuri paralele ale lumii de toate zilele". Nuvelele fantastice din aceasta perioada "se disting in primul rand printr-o alta experienta a timpului si a spatiului. Mircea Eliade respinge ideea conform careia prozele fantastice ar fi inspirate din studiile sale de istorie a religiilor ori din documentele mitologice, a caror semnificatie simbolica nu este utilizata in literatura: "Universurile paralele pe care le dezvaluia povestirea erau rodul imaginatiei creatoare, nu al eruditiei, nici al hermeneuticii (stiinta si arta interpretarii textelor vechi, in special biblice - n.n.) pe care o stapanea istoricul religiilor comparate" ( Subiectul nuvelei. Mituri. Semnificatii. Nuvela "Douasprezece mii de capete de vite" compune acelasi spatiu imaginar al Bucurestiului ca si nuvela "La tiganci", "un oras mitic", plin de semne, un oras in care personajele pot parcurge un drum spiritual initiatic, cu strazile lui misterioase ce ascund taine vechi. Tema nuvelei ilustreaza ideea iesirii din timp si spatiu, prin hierofanie, adica prin revelatia (manifestareA) sacrului in profan. Personajul din aceasta nuvela, Iancu Gore, intra fara sa vrea intr-o lume fantastica, desi continua cu indarjire sa creada intr-o lume normala, logica si coerenta, refuzand orice discontinuitate a existentei sale. Nuvela este construita dintr-wn plan real si altul ireal, intr-un epic dublu. Realizarea fantasticului in aceasta nuvela se face prin imbinarea planului real cu planul ireal, secventele epice fiind dominate, pe rand de unul din aceste planuri. Epicul dublu este relevat de existenta in planul secund a unor elemente semnificative, apartinand celuilalt plan, decat cel dominant

daca e vorba de cel "de la Finante". apoi ii spune cu mandrie carciumarului ca este un "ceas imparatesc". desi abia trecuse de ora douasprezece. paralele. pe frunte" cu o batista colorata". printr-un "deget aratator vopsit in negru: . El se sterge "absent. nu mai sta pe strada Frumoasa la numarul 14. usi trantite. Ionica?". Secventa a II-a . care anunta atac aerian. Secventa a III-a . constata ca este douasprezece fara cinci. Paunescu. in timp ce din casele vecine strabateau glasuri. strigand: "Ionica! () Unde esti. i se prezinta acestuia: "Eu sunt Gore (). singur. se aude zgomotul unui camion supraincarcat. Suntem grabiti!" Iese precipitat din carciuma spunand "ai sa mai auzi de Iancu Gore" si se indreapta hotarat spre numarul 14 de pe strada Frumoasa. iar el este lasat "aici. care merg concomitent pe parcursul intregii nuvele.domina planul real. iar casa nu mai exista. epicul dublu este construit din doua planuri. "fara sa spuna nici un cuvant". cu tencuiala crapata in mai multe locuri". de aur. situata pe langa strada Frumoasa din Bucuresti. fara expresie" asteapta nerabdator pe cineva. unul real si altul ireal. Secventa intai. numai ca unul este planul principal si celalalt cel secundar. "a fost ceasul tarului". "din ordinul ministerului". cere plata pentru ca "suntem grabiti!() Avem treburi. Intra doi soferi posomorati. aproape gras. care zguduie "singura fereastra care mai avea geam". cu elemente din planul ireal. intr-o liniste deplina. peste care se inalta un tipat ascutit de femeie tanara. La "douasprezece si zece". Paunescu. deoarece se mutase dupa bombardament. intr-o carciuma de cartier. unde vede "o casa modesta de mahala. Altfel spus. om de incredere si de viitor: asa-mi spun prietenii". Deodata se auzi sirena. Secventa a doua.domina planul ireal. iar in plan secundar se manifesta discret si sugestiv celalalt plan: Secventa I . bine legat. in care domina unul din planuri. despre care carciumarul ii spune ca. care parea parasita. Iancu Gore. "poltron si escroc" care ii mancase trei milioane si a sters-o. Vede afisul binecunoscut al avertismentului care indica. congestionata. dublat de elemente ale realului. "sunt nebuni". conform secventelor epice care compun nuvela. Invitandu-1 la masa lui pe carciumar. dar ii mai trebuia aprobarea de la Ministerul de Finante. cu elemente de ireal. Gore isi scoate palaria "si-si propti palma intreaga pe butonul soneriei". sub bombardament!" injurand furios. Gore vorbeste tare cu personajul imaginar. de cea mai buna calitate". Uitandu-se la ceasul cu lant gros. cumparat de el la Odesa. gandi Gore. pentru care avea permisul de export. Gore este cuprins de o agitatie brusca. El venise aici sa-1 intalneasca pe unul. Enervat. Nuvela "Douasprezece mii de capete de vite" este structurata in trei secvente ale epicului dublu.in secventa epica respectiva. cu o fata rotunda. Lui Gore ii vin in minte cele "sase mii de capete de vita. schimbandu-se intre ele. "un barbat intre doua varste. punandu-se la adapost.domina planul real.

se opreste in fata casei cu numarul 14 si striga "Hotilor!". Gore saluta. batranul o intreaba sarcastic pe madam Popovici daca mai are vesti de la Paunescu. Gore.ii anunta cu o voce neasteptat de groasa ca este vorba doar de exercitii aeriene. clipind neincetat. "rasufland greu". Ca si pe Gavrilescu. aceasta ridica din umeri. de cele sase mii de capete de vite. pentru care ii avansase deja trei milioane. cu dinti vesteji si neregulati". batranul enervandu-se ca ei nu inteleg ca sunt doar niste banale exercitii de aparare antiaeriana. Se asaza pe "acelasi scaun pe care statuse cu o jumatate de ceas inainte". Una din femei. pentru ca se anuntase la radio. Iancu Gore!". Reintors in lumea reala. pe batranul care era acolo si pe cele doua femei care-1 privesc fara interes. dar el continua cu afirmatia: "Eu v-am atras atentia ca nu e om serios". carora le spune ca este din Pitesti. Se isca un dialog ce ilustreaza iritarea fiecaruia. Batranul -"cu o figura inca frumoasa: avea un par bogat carunt. Castig net: patruzeci de milioane. argumentand "Unu-i Gore. Gandul la cele sase mii de capete de vite il copleseste si din nou acuza: "Am auzit ca . care ii injura: "Mama voastra de nebuni!". in care ardea un bec murdar si in mijlocul careia erau doua banci de lemn. "o caldare cu apa si cativa saci de nisip se aflau asezati langa pereti". Si acum ar fi fost cu marfa la frontiera. in mod surprinzator. Secventa a treia. i-ar fi scos de mult aprobarea de la Finante. il invita din nou pe carciumar sa bea cu el un pahar cu vin si din nou il intreaba "ce fel de om e Paunescu?". intra intr-o "odaita cu ciment pe jos". confesandu-se ca nu credea "ca mai vin" avioanele inamice. Se uita din nou la ceas si constata ca "n-a durat nici cinci minute!". daca ar fi fost om de cuvant. intra in vorba cu ei. aproape diforma. careia nu i se putea ghici varsta. orbit de "lumina soarelui" si obsedat de "escrocul de Paunescu". Lipsa de reactie a celorlalti il enerveaza pe Gore. Gore. servitoarea. ochii pareau ca-i inoata in lacrimi" . cele sase mii de capete de vita. iar Gore ii da dreptate batranului ca a fost doar un exercitiu. si o gura mare. in banal. nu l-ar mai fi prins bombardamentul". Pe usa statea scris "Adapost pentru zece persoane". aproape alb si. dupa care "se auzi semnalul de incetare a alarmei". ceilalti il privesc cu indiferenta. incepe sa se confeseze celorlalti. patata. adica nu se gandea sa se intample ceva deosebit. ca are douasprezece mii de capete de vita "de cea mai buna calitate". "e semn rau". se uita la ceas si reia ideea ca "a fost ceasul taruluiIa sa-1 luati in mana: o sa va speriati". obsedat de timpul ce pare sa aiba acum alte valente. isi pune palaria pe cap si se indreapta spre racoarea umeda a carciumii. Gore se gandeste ca daca Paunescu "ar fi fost cinstit.La 20 de metri adapost antiaerian" si o ia la fuga spre pivnita-subsol din fundul curtii. apoi se rasti la Elisaveta. toti se relaxeaza. Nu si-ar mai fi pierdut timpul la Bucuresti. cu "fata latareata. careia i se bate ochiul stang. isi face probleme daca o mai gasi loc. Gore. il privi batjocoritor. intrucat "nu s-a auzit nici un tun". intocmai ca profesorul Gavrilescu.

Afla de la carciumar ca si ea "s-a prapadit" in bombardamentul din 4 aprilie. La randul lui. Pentru Gore nu are importanta numarul. Un copil traversa tocmai atunci strada si un glas de femeie tanara il striga: "Ionica! Unde mi-ai fost. Muncitorii ii cer damigeana promisa si-1 acuza ca vrea sa dispara fara sa achite consumatia la carciuma. comanda "varza cu carne" si injura iar: "Mama voastra de nebuni!". Gore refuza cu fermitate varianta povestita de carciumar. ca se anuntase si la radio". invitandu-i sa mearga cu el ca sa se convinga. Eroul priveste confuz "strada pustie". De-a lungul strazii nu se mai zarea "nici o casa in picioare". fusese "saptamana trecuta". Gore pune ramasag ca exista casa si locatarii. infuriat. se sterge nervos cu batista pe fata. Ei lucrasera acolo ca sa curete strada si nu ramasese "decat grilajul in picioare". Gore este convins ca e vorba de alta doamna. care are o servitoare "cam nebuna". Nedumerit. crezand ca isi bate joc de el pentru ca bause "adineauri doi litri de vin. gramezile de caramizi si moloz si crede ca de toate este vinovat escrocul de Paunescu. Gore il ignora. Mirat. constata ca din casa nu mai ramasese decat "o masa informa de caramizi. pe nemancate". Intra un grup de muncitori care confirma ca azi n-a fost nici alarma. ruinele. N-ati auzit de Iancu Gore. A escrocat lumea". Ajunsi in dreptul "unui grilaj de fier in forma de lance". nici exercitiu. caldura era inabusitoare. pomeneste de "douasprezece mii de capete de vita" si se incurajeaza spunand ca nu se lasa escrocat "ca nebuna aia de madam Popovici".e cam escroc. "nimeni nu se joaca cu Iancu Gore". ca acesta nu platise chiria. nu 14. Gore ii relateaza carciumarului cum se certau cucoanele cu chiriasul lor in adapost. le spuse de departe. Gore se opri "cu obrajii dogorind". isi scoase portmoneul si incepu sa numere nervos bancnotele: "Voi nu stiti cine e Gore. O sa auziti de Iancu Gore". Elisaveta. insa "aici e numarul 74". scotandu-si portmoneul. "in plin adapost" si s-a daramat si casa. adauga. om de incredere si de viitor Dar o sa auziti. usor vanitos dar om de cuvant si cinstit. asta de care vorbeste el este "o cucoana cu nasul lung". iar trotuarul "dogorea ca in timpul verii". Si din nou injura: "Mama voastra de nebuni!". si nu i-a facut nimeni pomana". "om de incredere". carciumarul se mira de unde il cunoaste Gore pe judecatorul Protopopescu si-i spune ca "azi na fost nici o alarma". Ionica? Te caut de un ceas. Bomba cazuse in fundul curtii. atunci cand "s-a crezut ca e exercitiu. obisnuit. Afara. diavole!". el sustine ca aici locuiste madam Popovici. Amenintator. din cauza caruia el nu este acum "la frontiera. desi era mijlocul lunii mai. barne si moloz". Gore vede afisul pe care scria "Adapost aerian la 100 de metri". cu sase mii de capete de vita". carciumarul il intreaba de unde stie de madam Popovici si ii spune ca au trecut "patruzeci de zile de cand s-a prapadit in bombardament. iar cineva adaugase cu creionul chimic "strada Frumoasa numarul 74". cu o dorinta puternica de a se . Semnificatiile fantasticului Iancu Gore este un individ oarecare.

mai mult decat paguba il irita intentia lui Paunescu (amicul escroC) de a-1 duce de nas. continuand cu tarie sa creada in banal din neputinta de a suprapune cele doua planuri: profan si sacru. () in fine. dar nu poate ramane. nu se poate initia din cauza ca este dominat de rational. infipt. modul lor de a nu face nimic este de a se agita. din lumea concreta in lumea fantastica. napastuit de soarta sa treaca printr-o imprejurare grea. miticul se manifesta in aspectele banale ale existentei.inalta deasupra banalului. Miraculosul exista in aceasta nuvela prin episodul adapostului. motivat numai pe plan etic. Eugen Simion face o paralela a acestei nuvele cu schitele lui Caragiale. ca n-a murit!"). motivandu-se cu "firea de artist" si cu iubirea ("am iubit"). in studiul "Scriitori romani de azi". "O sa auziti de Iancu Gore". care-1 striga pe Ionica. Profanul si sacrul sunt aici mai putin sugestive decat la Gavrilescu. in care patrunde in mod enigmatic. Iancu Gore. ca si acelea ale eroului caragialesc. cum ar fi caldura sufocanta. prin intrarea lui Gore intr-o alta lume (persoanele respective murisera la bombardamenT) si intr-un alt timp (trecusera 40 de zile de la moartea loR) si este sugerat de cateva elemente. revendicativ." . () Gore este. are inradacinate profund normele existentiale. El iese din timpul real (carciumA) si intra in timpul spiritual (adapostuL). a reclama un stil al urgentei!). reprezentat de escrocul Paunescu. spune el amenintator in finalul nuvelei. graba (mistica deplasariI) si orgoliul (ambatuL) pentru a trece printr-o situatie enigmatica.ca sacrul. inca de la prima replica ne dam seama ca Gore sufera de vanitate si ca. Gore este speriat de revelatie. El refuza timpul memoriei. Din nou ideea -devenita axul intregii sale literaturi . afirmand ca "Gore este un Mitica guraliv. () M. corect si cinstit.Eliade alege deliberat un individ comun {atributele lui. gestul repetat de a-si sterge fruntea cu batista. poate fi un simbol al formulei magice pentru iesirea din timp si spatiu. graba agitata. se panicheaza si incearca o descarcare spirituala printr-o imprecatie profana ("Mama voastra de nebuni!"). grabit (si eroii lui Caragiale sunt totdeauna impacientati. fiind puternic ancorat la evenimentul cotidian din planul real. evident. precum si tendinta permanenta de confesiune. amenintator in clipa despartirii. pot deveni usor vicii: dorinta patologica de comunicare (marturiseste oricui ce i se intamplA). care vine ca o salvare a lui din lumea in care intrase si in care nu putea ramane. ce a parcurs un drum initiatic dintre viata spre moarte. orgoliul lui Gore izbucneste plenar. de verosimil. domnule. Tipatul tinerei femei. de logica umana ("fugi.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful