P. 1
Mircea Eliade Douasprezece Mii de Capete de Vite

Mircea Eliade Douasprezece Mii de Capete de Vite

|Views: 1,085|Likes:
Published by Teo Rotaru

More info:

Published by: Teo Rotaru on Feb 16, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

03/03/2015

pdf

text

original

Mircea ELIADE DOUASPREZECE MII DE CAPETE DE VITE Definitie: Nuvela este specia genului epic in proza, cu un singur fir

narativ, urmarind un conflict unic, concentrat; personajele nu sunt numeroase, fiind caracterizate succint, in functie de contributia lor la desfasurarea actiunii. Nuvela prezinta fapte verosimile intr-un singur conflict, cu o intriga riguros construita, accentul fiind pus mai mult pe definirea personajului decat pe actiune. Nuvelele se clasifica dupa criteriile comune ale subiectului cu modalitatea lui de realizare in: nuvele istorice, psihologice, fantastice, filozofice, anecdotice. Dupa curentele literare in care se inscriu ca formula compozitionala, nuvelele sunt: renascentiste, romantice, realiste, naturaliste. Termenul de "nuvela" vine din frantuzescul "nouvelle" si inseamna "noutate, nuvela". inscriindu-se in proza fantastica a lui Mircea Eliade, nuvela "Douasprezece mii de capete de vite" a aparut in volumul "in curte la Dionis" din 1977, desi fusese scrisa in 1952. Nuvele din aceasta perioada fac parte din literatura contemporana. Privitor la aceasta creatie inedita si cu totul aparte, Mircea Eliade marturiseste o "concentrare aproape exclusiva asupra prozei fantastice" in esenta careia se manifesta conceptia lui despre gandirea mistica si imaginara ce compune "universuri paralele ale lumii de toate zilele". Nuvelele fantastice din aceasta perioada "se disting in primul rand printr-o alta experienta a timpului si a spatiului. Mircea Eliade respinge ideea conform careia prozele fantastice ar fi inspirate din studiile sale de istorie a religiilor ori din documentele mitologice, a caror semnificatie simbolica nu este utilizata in literatura: "Universurile paralele pe care le dezvaluia povestirea erau rodul imaginatiei creatoare, nu al eruditiei, nici al hermeneuticii (stiinta si arta interpretarii textelor vechi, in special biblice - n.n.) pe care o stapanea istoricul religiilor comparate" ( Subiectul nuvelei. Mituri. Semnificatii. Nuvela "Douasprezece mii de capete de vite" compune acelasi spatiu imaginar al Bucurestiului ca si nuvela "La tiganci", "un oras mitic", plin de semne, un oras in care personajele pot parcurge un drum spiritual initiatic, cu strazile lui misterioase ce ascund taine vechi. Tema nuvelei ilustreaza ideea iesirii din timp si spatiu, prin hierofanie, adica prin revelatia (manifestareA) sacrului in profan. Personajul din aceasta nuvela, Iancu Gore, intra fara sa vrea intr-o lume fantastica, desi continua cu indarjire sa creada intr-o lume normala, logica si coerenta, refuzand orice discontinuitate a existentei sale. Nuvela este construita dintr-wn plan real si altul ireal, intr-un epic dublu. Realizarea fantasticului in aceasta nuvela se face prin imbinarea planului real cu planul ireal, secventele epice fiind dominate, pe rand de unul din aceste planuri. Epicul dublu este relevat de existenta in planul secund a unor elemente semnificative, apartinand celuilalt plan, decat cel dominant

in timp ce din casele vecine strabateau glasuri. printr-un "deget aratator vopsit in negru: . nu mai sta pe strada Frumoasa la numarul 14. Ionica?".in secventa epica respectiva. "poltron si escroc" care ii mancase trei milioane si a sters-o. apoi ii spune cu mandrie carciumarului ca este un "ceas imparatesc". Uitandu-se la ceasul cu lant gros. in care domina unul din planuri.domina planul ireal. Paunescu. care parea parasita. Nuvela "Douasprezece mii de capete de vite" este structurata in trei secvente ale epicului dublu. "din ordinul ministerului". deoarece se mutase dupa bombardament. El se sterge "absent. unde vede "o casa modesta de mahala. intr-o carciuma de cartier. Secventa a II-a . constata ca este douasprezece fara cinci. dublat de elemente ale realului. pe frunte" cu o batista colorata". Altfel spus. Secventa a III-a . om de incredere si de viitor: asa-mi spun prietenii". schimbandu-se intre ele. conform secventelor epice care compun nuvela. care zguduie "singura fereastra care mai avea geam". de aur. situata pe langa strada Frumoasa din Bucuresti. iar in plan secundar se manifesta discret si sugestiv celalalt plan: Secventa I . "sunt nebuni". El venise aici sa-1 intalneasca pe unul. Vede afisul binecunoscut al avertismentului care indica. aproape gras. singur. care merg concomitent pe parcursul intregii nuvele.domina planul real. "un barbat intre doua varste. Paunescu. paralele. cu o fata rotunda. cu elemente din planul ireal. Secventa intai. Iancu Gore. gandi Gore. intr-o liniste deplina. cumparat de el la Odesa. Enervat. Gore isi scoate palaria "si-si propti palma intreaga pe butonul soneriei". La "douasprezece si zece". cu elemente de ireal. care anunta atac aerian. "a fost ceasul tarului". dar ii mai trebuia aprobarea de la Ministerul de Finante. de cea mai buna calitate". unul real si altul ireal. pentru care avea permisul de export. daca e vorba de cel "de la Finante". Secventa a doua. epicul dublu este construit din doua planuri. se aude zgomotul unui camion supraincarcat. Gore este cuprins de o agitatie brusca. Deodata se auzi sirena. cere plata pentru ca "suntem grabiti!() Avem treburi. iar el este lasat "aici. cu tencuiala crapata in mai multe locuri". sub bombardament!" injurand furios. fara expresie" asteapta nerabdator pe cineva. congestionata. Intra doi soferi posomorati. despre care carciumarul ii spune ca. bine legat. Lui Gore ii vin in minte cele "sase mii de capete de vita. Suntem grabiti!" Iese precipitat din carciuma spunand "ai sa mai auzi de Iancu Gore" si se indreapta hotarat spre numarul 14 de pe strada Frumoasa. peste care se inalta un tipat ascutit de femeie tanara. numai ca unul este planul principal si celalalt cel secundar. usi trantite.domina planul real. "fara sa spuna nici un cuvant". i se prezinta acestuia: "Eu sunt Gore (). punandu-se la adapost. iar casa nu mai exista. strigand: "Ionica! () Unde esti. desi abia trecuse de ora douasprezece. Invitandu-1 la masa lui pe carciumar. Gore vorbeste tare cu personajul imaginar.

orbit de "lumina soarelui" si obsedat de "escrocul de Paunescu". careia nu i se putea ghici varsta. Gore se gandeste ca daca Paunescu "ar fi fost cinstit. argumentand "Unu-i Gore. isi pune palaria pe cap si se indreapta spre racoarea umeda a carciumii. dupa care "se auzi semnalul de incetare a alarmei". "e semn rau". il privi batjocoritor. Gore. dar el continua cu afirmatia: "Eu v-am atras atentia ca nu e om serios". carora le spune ca este din Pitesti.La 20 de metri adapost antiaerian" si o ia la fuga spre pivnita-subsol din fundul curtii. toti se relaxeaza. se uita la ceas si reia ideea ca "a fost ceasul taruluiIa sa-1 luati in mana: o sa va speriati". se opreste in fata casei cu numarul 14 si striga "Hotilor!". obsedat de timpul ce pare sa aiba acum alte valente. servitoarea. intrucat "nu s-a auzit nici un tun".ii anunta cu o voce neasteptat de groasa ca este vorba doar de exercitii aeriene. Nu si-ar mai fi pierdut timpul la Bucuresti. adica nu se gandea sa se intample ceva deosebit. isi face probleme daca o mai gasi loc. Secventa a treia. Si acum ar fi fost cu marfa la frontiera. Gore. confesandu-se ca nu credea "ca mai vin" avioanele inamice. Batranul -"cu o figura inca frumoasa: avea un par bogat carunt. Castig net: patruzeci de milioane. cu "fata latareata. pentru care ii avansase deja trei milioane. Ca si pe Gavrilescu. pe batranul care era acolo si pe cele doua femei care-1 privesc fara interes. Iancu Gore!". Gandul la cele sase mii de capete de vite il copleseste si din nou acuza: "Am auzit ca . de cele sase mii de capete de vite. intra in vorba cu ei. Gore saluta. aproape alb si. Gore. patata. Se isca un dialog ce ilustreaza iritarea fiecaruia. aceasta ridica din umeri. batranul enervandu-se ca ei nu inteleg ca sunt doar niste banale exercitii de aparare antiaeriana. Una din femei. i-ar fi scos de mult aprobarea de la Finante. aproape diforma. Se uita din nou la ceas si constata ca "n-a durat nici cinci minute!". in banal. iar Gore ii da dreptate batranului ca a fost doar un exercitiu. Pe usa statea scris "Adapost pentru zece persoane". "rasufland greu". si o gura mare. clipind neincetat. ceilalti il privesc cu indiferenta. intra intr-o "odaita cu ciment pe jos". batranul o intreaba sarcastic pe madam Popovici daca mai are vesti de la Paunescu. in mod surprinzator. care ii injura: "Mama voastra de nebuni!". in care ardea un bec murdar si in mijlocul careia erau doua banci de lemn. Lipsa de reactie a celorlalti il enerveaza pe Gore. daca ar fi fost om de cuvant. cu dinti vesteji si neregulati". careia i se bate ochiul stang. cele sase mii de capete de vita. Reintors in lumea reala. ca are douasprezece mii de capete de vita "de cea mai buna calitate". Se asaza pe "acelasi scaun pe care statuse cu o jumatate de ceas inainte". intocmai ca profesorul Gavrilescu. incepe sa se confeseze celorlalti. "o caldare cu apa si cativa saci de nisip se aflau asezati langa pereti". pentru ca se anuntase la radio. ochii pareau ca-i inoata in lacrimi" . apoi se rasti la Elisaveta. nu l-ar mai fi prins bombardamentul". il invita din nou pe carciumar sa bea cu el un pahar cu vin si din nou il intreaba "ce fel de om e Paunescu?".

om de incredere si de viitor Dar o sa auziti.e cam escroc. usor vanitos dar om de cuvant si cinstit. Gore refuza cu fermitate varianta povestita de carciumar. nici exercitiu. Ionica? Te caut de un ceas. iar trotuarul "dogorea ca in timpul verii". carciumarul il intreaba de unde stie de madam Popovici si ii spune ca au trecut "patruzeci de zile de cand s-a prapadit in bombardament. cu o dorinta puternica de a se . "in plin adapost" si s-a daramat si casa. pomeneste de "douasprezece mii de capete de vita" si se incurajeaza spunand ca nu se lasa escrocat "ca nebuna aia de madam Popovici". Nedumerit. Intra un grup de muncitori care confirma ca azi n-a fost nici alarma. insa "aici e numarul 74". Gore il ignora. Eroul priveste confuz "strada pustie". desi era mijlocul lunii mai. O sa auziti de Iancu Gore". "om de incredere". adauga. el sustine ca aici locuiste madam Popovici. Amenintator. Gore este convins ca e vorba de alta doamna. infuriat. Gore ii relateaza carciumarului cum se certau cucoanele cu chiriasul lor in adapost. Gore pune ramasag ca exista casa si locatarii. invitandu-i sa mearga cu el ca sa se convinga. se sterge nervos cu batista pe fata. N-ati auzit de Iancu Gore. crezand ca isi bate joc de el pentru ca bause "adineauri doi litri de vin. caldura era inabusitoare. Gore se opri "cu obrajii dogorind". iar cineva adaugase cu creionul chimic "strada Frumoasa numarul 74". Si din nou injura: "Mama voastra de nebuni!". care are o servitoare "cam nebuna". diavole!". carciumarul se mira de unde il cunoaste Gore pe judecatorul Protopopescu si-i spune ca "azi na fost nici o alarma". Mirat. Muncitorii ii cer damigeana promisa si-1 acuza ca vrea sa dispara fara sa achite consumatia la carciuma. Pentru Gore nu are importanta numarul. si nu i-a facut nimeni pomana". La randul lui. Bomba cazuse in fundul curtii. Afara. le spuse de departe. Elisaveta. atunci cand "s-a crezut ca e exercitiu. scotandu-si portmoneul. barne si moloz". nu 14. "nimeni nu se joaca cu Iancu Gore". isi scoase portmoneul si incepu sa numere nervos bancnotele: "Voi nu stiti cine e Gore. ca se anuntase si la radio". constata ca din casa nu mai ramasese decat "o masa informa de caramizi. A escrocat lumea". Gore vede afisul pe care scria "Adapost aerian la 100 de metri". comanda "varza cu carne" si injura iar: "Mama voastra de nebuni!". fusese "saptamana trecuta". gramezile de caramizi si moloz si crede ca de toate este vinovat escrocul de Paunescu. De-a lungul strazii nu se mai zarea "nici o casa in picioare". Un copil traversa tocmai atunci strada si un glas de femeie tanara il striga: "Ionica! Unde mi-ai fost. pe nemancate". din cauza caruia el nu este acum "la frontiera. Ajunsi in dreptul "unui grilaj de fier in forma de lance". ruinele. cu sase mii de capete de vita". Ei lucrasera acolo ca sa curete strada si nu ramasese "decat grilajul in picioare". obisnuit. ca acesta nu platise chiria. Afla de la carciumar ca si ea "s-a prapadit" in bombardamentul din 4 aprilie. asta de care vorbeste el este "o cucoana cu nasul lung". Semnificatiile fantasticului Iancu Gore este un individ oarecare.

() Gore este.ca sacrul. care-1 striga pe Ionica. inca de la prima replica ne dam seama ca Gore sufera de vanitate si ca. Din nou ideea -devenita axul intregii sale literaturi . corect si cinstit. se panicheaza si incearca o descarcare spirituala printr-o imprecatie profana ("Mama voastra de nebuni!"). Tipatul tinerei femei. Iancu Gore. care vine ca o salvare a lui din lumea in care intrase si in care nu putea ramane. de verosimil. de logica umana ("fugi. nu se poate initia din cauza ca este dominat de rational. modul lor de a nu face nimic este de a se agita. graba agitata. grabit (si eroii lui Caragiale sunt totdeauna impacientati. Profanul si sacrul sunt aici mai putin sugestive decat la Gavrilescu. miticul se manifesta in aspectele banale ale existentei. cum ar fi caldura sufocanta. () M. motivat numai pe plan etic. din lumea concreta in lumea fantastica. prin intrarea lui Gore intr-o alta lume (persoanele respective murisera la bombardamenT) si intr-un alt timp (trecusera 40 de zile de la moartea loR) si este sugerat de cateva elemente. pot deveni usor vicii: dorinta patologica de comunicare (marturiseste oricui ce i se intamplA). afirmand ca "Gore este un Mitica guraliv. orgoliul lui Gore izbucneste plenar. El iese din timpul real (carciumA) si intra in timpul spiritual (adapostuL). infipt. reprezentat de escrocul Paunescu. gestul repetat de a-si sterge fruntea cu batista. mai mult decat paguba il irita intentia lui Paunescu (amicul escroC) de a-1 duce de nas. in care patrunde in mod enigmatic. spune el amenintator in finalul nuvelei. () in fine. revendicativ.Eliade alege deliberat un individ comun {atributele lui. a reclama un stil al urgentei!). ca n-a murit!"). dar nu poate ramane. "O sa auziti de Iancu Gore". evident. Miraculosul exista in aceasta nuvela prin episodul adapostului.inalta deasupra banalului. ce a parcurs un drum initiatic dintre viata spre moarte. graba (mistica deplasariI) si orgoliul (ambatuL) pentru a trece printr-o situatie enigmatica. Gore este speriat de revelatie. amenintator in clipa despartirii. napastuit de soarta sa treaca printr-o imprejurare grea. precum si tendinta permanenta de confesiune. continuand cu tarie sa creada in banal din neputinta de a suprapune cele doua planuri: profan si sacru. ca si acelea ale eroului caragialesc. domnule. fiind puternic ancorat la evenimentul cotidian din planul real. motivandu-se cu "firea de artist" si cu iubirea ("am iubit"). poate fi un simbol al formulei magice pentru iesirea din timp si spatiu." . Eugen Simion face o paralela a acestei nuvele cu schitele lui Caragiale. in studiul "Scriitori romani de azi". are inradacinate profund normele existentiale. El refuza timpul memoriei.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->