Mircea ELIADE DOUASPREZECE MII DE CAPETE DE VITE Definitie: Nuvela este specia genului epic in proza, cu un singur fir

narativ, urmarind un conflict unic, concentrat; personajele nu sunt numeroase, fiind caracterizate succint, in functie de contributia lor la desfasurarea actiunii. Nuvela prezinta fapte verosimile intr-un singur conflict, cu o intriga riguros construita, accentul fiind pus mai mult pe definirea personajului decat pe actiune. Nuvelele se clasifica dupa criteriile comune ale subiectului cu modalitatea lui de realizare in: nuvele istorice, psihologice, fantastice, filozofice, anecdotice. Dupa curentele literare in care se inscriu ca formula compozitionala, nuvelele sunt: renascentiste, romantice, realiste, naturaliste. Termenul de "nuvela" vine din frantuzescul "nouvelle" si inseamna "noutate, nuvela". inscriindu-se in proza fantastica a lui Mircea Eliade, nuvela "Douasprezece mii de capete de vite" a aparut in volumul "in curte la Dionis" din 1977, desi fusese scrisa in 1952. Nuvele din aceasta perioada fac parte din literatura contemporana. Privitor la aceasta creatie inedita si cu totul aparte, Mircea Eliade marturiseste o "concentrare aproape exclusiva asupra prozei fantastice" in esenta careia se manifesta conceptia lui despre gandirea mistica si imaginara ce compune "universuri paralele ale lumii de toate zilele". Nuvelele fantastice din aceasta perioada "se disting in primul rand printr-o alta experienta a timpului si a spatiului. Mircea Eliade respinge ideea conform careia prozele fantastice ar fi inspirate din studiile sale de istorie a religiilor ori din documentele mitologice, a caror semnificatie simbolica nu este utilizata in literatura: "Universurile paralele pe care le dezvaluia povestirea erau rodul imaginatiei creatoare, nu al eruditiei, nici al hermeneuticii (stiinta si arta interpretarii textelor vechi, in special biblice - n.n.) pe care o stapanea istoricul religiilor comparate" ( Subiectul nuvelei. Mituri. Semnificatii. Nuvela "Douasprezece mii de capete de vite" compune acelasi spatiu imaginar al Bucurestiului ca si nuvela "La tiganci", "un oras mitic", plin de semne, un oras in care personajele pot parcurge un drum spiritual initiatic, cu strazile lui misterioase ce ascund taine vechi. Tema nuvelei ilustreaza ideea iesirii din timp si spatiu, prin hierofanie, adica prin revelatia (manifestareA) sacrului in profan. Personajul din aceasta nuvela, Iancu Gore, intra fara sa vrea intr-o lume fantastica, desi continua cu indarjire sa creada intr-o lume normala, logica si coerenta, refuzand orice discontinuitate a existentei sale. Nuvela este construita dintr-wn plan real si altul ireal, intr-un epic dublu. Realizarea fantasticului in aceasta nuvela se face prin imbinarea planului real cu planul ireal, secventele epice fiind dominate, pe rand de unul din aceste planuri. Epicul dublu este relevat de existenta in planul secund a unor elemente semnificative, apartinand celuilalt plan, decat cel dominant

apoi ii spune cu mandrie carciumarului ca este un "ceas imparatesc". Deodata se auzi sirena. Nuvela "Douasprezece mii de capete de vite" este structurata in trei secvente ale epicului dublu. cu tencuiala crapata in mai multe locuri". El venise aici sa-1 intalneasca pe unul. deoarece se mutase dupa bombardament. cere plata pentru ca "suntem grabiti!() Avem treburi. unde vede "o casa modesta de mahala. gandi Gore. intr-o carciuma de cartier. intr-o liniste deplina. "un barbat intre doua varste. "sunt nebuni". aproape gras. Invitandu-1 la masa lui pe carciumar. Suntem grabiti!" Iese precipitat din carciuma spunand "ai sa mai auzi de Iancu Gore" si se indreapta hotarat spre numarul 14 de pe strada Frumoasa. desi abia trecuse de ora douasprezece. de aur. strigand: "Ionica! () Unde esti. Enervat. Iancu Gore. "poltron si escroc" care ii mancase trei milioane si a sters-o. unul real si altul ireal. nu mai sta pe strada Frumoasa la numarul 14. Uitandu-se la ceasul cu lant gros. Secventa intai. om de incredere si de viitor: asa-mi spun prietenii". Gore este cuprins de o agitatie brusca. Intra doi soferi posomorati. "a fost ceasul tarului". paralele. Secventa a III-a . situata pe langa strada Frumoasa din Bucuresti.domina planul real. care parea parasita. usi trantite. congestionata. iar casa nu mai exista.in secventa epica respectiva. iar in plan secundar se manifesta discret si sugestiv celalalt plan: Secventa I . printr-un "deget aratator vopsit in negru: . Gore vorbeste tare cu personajul imaginar. iar el este lasat "aici. care merg concomitent pe parcursul intregii nuvele. conform secventelor epice care compun nuvela. Altfel spus. Lui Gore ii vin in minte cele "sase mii de capete de vita. in care domina unul din planuri. dublat de elemente ale realului. singur. cu elemente de ireal. La "douasprezece si zece". numai ca unul este planul principal si celalalt cel secundar. dar ii mai trebuia aprobarea de la Ministerul de Finante. se aude zgomotul unui camion supraincarcat. punandu-se la adapost. Paunescu. "din ordinul ministerului". fara expresie" asteapta nerabdator pe cineva. El se sterge "absent. bine legat. Gore isi scoate palaria "si-si propti palma intreaga pe butonul soneriei". schimbandu-se intre ele. sub bombardament!" injurand furios.domina planul ireal. cumparat de el la Odesa. Paunescu. peste care se inalta un tipat ascutit de femeie tanara. pentru care avea permisul de export. in timp ce din casele vecine strabateau glasuri. Ionica?". pe frunte" cu o batista colorata". care anunta atac aerian. daca e vorba de cel "de la Finante". Secventa a II-a . "fara sa spuna nici un cuvant". i se prezinta acestuia: "Eu sunt Gore ().domina planul real. despre care carciumarul ii spune ca. Secventa a doua. epicul dublu este construit din doua planuri. cu elemente din planul ireal. constata ca este douasprezece fara cinci. cu o fata rotunda. de cea mai buna calitate". care zguduie "singura fereastra care mai avea geam". Vede afisul binecunoscut al avertismentului care indica.

il privi batjocoritor. Pe usa statea scris "Adapost pentru zece persoane". aproape diforma. careia nu i se putea ghici varsta. isi pune palaria pe cap si se indreapta spre racoarea umeda a carciumii. Nu si-ar mai fi pierdut timpul la Bucuresti. se opreste in fata casei cu numarul 14 si striga "Hotilor!".La 20 de metri adapost antiaerian" si o ia la fuga spre pivnita-subsol din fundul curtii. obsedat de timpul ce pare sa aiba acum alte valente. dar el continua cu afirmatia: "Eu v-am atras atentia ca nu e om serios". Gore. Batranul -"cu o figura inca frumoasa: avea un par bogat carunt. aproape alb si. argumentand "Unu-i Gore. Se isca un dialog ce ilustreaza iritarea fiecaruia. in care ardea un bec murdar si in mijlocul careia erau doua banci de lemn. Gore. "o caldare cu apa si cativa saci de nisip se aflau asezati langa pereti". daca ar fi fost om de cuvant. Lipsa de reactie a celorlalti il enerveaza pe Gore. de cele sase mii de capete de vite. incepe sa se confeseze celorlalti. "e semn rau". "rasufland greu". cele sase mii de capete de vita. aceasta ridica din umeri. apoi se rasti la Elisaveta. in banal. clipind neincetat. batranul enervandu-se ca ei nu inteleg ca sunt doar niste banale exercitii de aparare antiaeriana. Gore se gandeste ca daca Paunescu "ar fi fost cinstit. toti se relaxeaza. intra in vorba cu ei. Secventa a treia. Iancu Gore!". pentru ca se anuntase la radio. isi face probleme daca o mai gasi loc. Gandul la cele sase mii de capete de vite il copleseste si din nou acuza: "Am auzit ca . Reintors in lumea reala. batranul o intreaba sarcastic pe madam Popovici daca mai are vesti de la Paunescu. si o gura mare. cu "fata latareata. servitoarea. in mod surprinzator. Gore saluta. se uita la ceas si reia ideea ca "a fost ceasul taruluiIa sa-1 luati in mana: o sa va speriati". orbit de "lumina soarelui" si obsedat de "escrocul de Paunescu". iar Gore ii da dreptate batranului ca a fost doar un exercitiu. pe batranul care era acolo si pe cele doua femei care-1 privesc fara interes. nu l-ar mai fi prins bombardamentul". i-ar fi scos de mult aprobarea de la Finante. Si acum ar fi fost cu marfa la frontiera. care ii injura: "Mama voastra de nebuni!". ca are douasprezece mii de capete de vita "de cea mai buna calitate".ii anunta cu o voce neasteptat de groasa ca este vorba doar de exercitii aeriene. Ca si pe Gavrilescu. pentru care ii avansase deja trei milioane. Una din femei. dupa care "se auzi semnalul de incetare a alarmei". adica nu se gandea sa se intample ceva deosebit. il invita din nou pe carciumar sa bea cu el un pahar cu vin si din nou il intreaba "ce fel de om e Paunescu?". Gore. intocmai ca profesorul Gavrilescu. ceilalti il privesc cu indiferenta. patata. intra intr-o "odaita cu ciment pe jos". confesandu-se ca nu credea "ca mai vin" avioanele inamice. Castig net: patruzeci de milioane. Se asaza pe "acelasi scaun pe care statuse cu o jumatate de ceas inainte". carora le spune ca este din Pitesti. ochii pareau ca-i inoata in lacrimi" . intrucat "nu s-a auzit nici un tun". Se uita din nou la ceas si constata ca "n-a durat nici cinci minute!". careia i se bate ochiul stang. cu dinti vesteji si neregulati".

ca se anuntase si la radio". Afla de la carciumar ca si ea "s-a prapadit" in bombardamentul din 4 aprilie. "nimeni nu se joaca cu Iancu Gore". Gore se opri "cu obrajii dogorind". Eroul priveste confuz "strada pustie". desi era mijlocul lunii mai. Gore este convins ca e vorba de alta doamna. Semnificatiile fantasticului Iancu Gore este un individ oarecare. Gore ii relateaza carciumarului cum se certau cucoanele cu chiriasul lor in adapost. Gore refuza cu fermitate varianta povestita de carciumar. Gore il ignora. atunci cand "s-a crezut ca e exercitiu. si nu i-a facut nimeni pomana". le spuse de departe. N-ati auzit de Iancu Gore. se sterge nervos cu batista pe fata. carciumarul il intreaba de unde stie de madam Popovici si ii spune ca au trecut "patruzeci de zile de cand s-a prapadit in bombardament. "in plin adapost" si s-a daramat si casa. carciumarul se mira de unde il cunoaste Gore pe judecatorul Protopopescu si-i spune ca "azi na fost nici o alarma". cu sase mii de capete de vita". nu 14. din cauza caruia el nu este acum "la frontiera. De-a lungul strazii nu se mai zarea "nici o casa in picioare". Muncitorii ii cer damigeana promisa si-1 acuza ca vrea sa dispara fara sa achite consumatia la carciuma. isi scoase portmoneul si incepu sa numere nervos bancnotele: "Voi nu stiti cine e Gore. Gore vede afisul pe care scria "Adapost aerian la 100 de metri". barne si moloz". Ei lucrasera acolo ca sa curete strada si nu ramasese "decat grilajul in picioare". el sustine ca aici locuiste madam Popovici. comanda "varza cu carne" si injura iar: "Mama voastra de nebuni!". Amenintator. insa "aici e numarul 74". O sa auziti de Iancu Gore". gramezile de caramizi si moloz si crede ca de toate este vinovat escrocul de Paunescu. pe nemancate". adauga. Gore pune ramasag ca exista casa si locatarii. care are o servitoare "cam nebuna". Afara. ruinele. cu o dorinta puternica de a se . scotandu-si portmoneul. fusese "saptamana trecuta". "om de incredere". pomeneste de "douasprezece mii de capete de vita" si se incurajeaza spunand ca nu se lasa escrocat "ca nebuna aia de madam Popovici". Un copil traversa tocmai atunci strada si un glas de femeie tanara il striga: "Ionica! Unde mi-ai fost. Ajunsi in dreptul "unui grilaj de fier in forma de lance". Intra un grup de muncitori care confirma ca azi n-a fost nici alarma. om de incredere si de viitor Dar o sa auziti. usor vanitos dar om de cuvant si cinstit. Bomba cazuse in fundul curtii. iar cineva adaugase cu creionul chimic "strada Frumoasa numarul 74". infuriat. A escrocat lumea". Si din nou injura: "Mama voastra de nebuni!". Elisaveta. Pentru Gore nu are importanta numarul. Nedumerit. invitandu-i sa mearga cu el ca sa se convinga. iar trotuarul "dogorea ca in timpul verii". Mirat. asta de care vorbeste el este "o cucoana cu nasul lung". constata ca din casa nu mai ramasese decat "o masa informa de caramizi. ca acesta nu platise chiria.e cam escroc. obisnuit. La randul lui. caldura era inabusitoare. Ionica? Te caut de un ceas. nici exercitiu. diavole!". crezand ca isi bate joc de el pentru ca bause "adineauri doi litri de vin.

revendicativ." . afirmand ca "Gore este un Mitica guraliv. modul lor de a nu face nimic este de a se agita. gestul repetat de a-si sterge fruntea cu batista. graba agitata. fiind puternic ancorat la evenimentul cotidian din planul real. graba (mistica deplasariI) si orgoliul (ambatuL) pentru a trece printr-o situatie enigmatica.inalta deasupra banalului. are inradacinate profund normele existentiale. motivandu-se cu "firea de artist" si cu iubirea ("am iubit"). se panicheaza si incearca o descarcare spirituala printr-o imprecatie profana ("Mama voastra de nebuni!"). El iese din timpul real (carciumA) si intra in timpul spiritual (adapostuL). inca de la prima replica ne dam seama ca Gore sufera de vanitate si ca. din lumea concreta in lumea fantastica. nu se poate initia din cauza ca este dominat de rational. pot deveni usor vicii: dorinta patologica de comunicare (marturiseste oricui ce i se intamplA). ca n-a murit!"). precum si tendinta permanenta de confesiune. corect si cinstit. infipt.ca sacrul. miticul se manifesta in aspectele banale ale existentei. cum ar fi caldura sufocanta. "O sa auziti de Iancu Gore". mai mult decat paguba il irita intentia lui Paunescu (amicul escroC) de a-1 duce de nas. ce a parcurs un drum initiatic dintre viata spre moarte. care vine ca o salvare a lui din lumea in care intrase si in care nu putea ramane. Din nou ideea -devenita axul intregii sale literaturi . Tipatul tinerei femei. evident. de logica umana ("fugi. in studiul "Scriitori romani de azi". continuand cu tarie sa creada in banal din neputinta de a suprapune cele doua planuri: profan si sacru. Eugen Simion face o paralela a acestei nuvele cu schitele lui Caragiale. Miraculosul exista in aceasta nuvela prin episodul adapostului. motivat numai pe plan etic. poate fi un simbol al formulei magice pentru iesirea din timp si spatiu.Eliade alege deliberat un individ comun {atributele lui. dar nu poate ramane. domnule. Gore este speriat de revelatie. () in fine. grabit (si eroii lui Caragiale sunt totdeauna impacientati. a reclama un stil al urgentei!). care-1 striga pe Ionica. Profanul si sacrul sunt aici mai putin sugestive decat la Gavrilescu. Iancu Gore. amenintator in clipa despartirii. reprezentat de escrocul Paunescu. de verosimil. napastuit de soarta sa treaca printr-o imprejurare grea. in care patrunde in mod enigmatic. () Gore este. prin intrarea lui Gore intr-o alta lume (persoanele respective murisera la bombardamenT) si intr-un alt timp (trecusera 40 de zile de la moartea loR) si este sugerat de cateva elemente. spune el amenintator in finalul nuvelei. () M. ca si acelea ale eroului caragialesc. El refuza timpul memoriei. orgoliul lui Gore izbucneste plenar.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful