CEANGAII

Limba materna
 Potrivit unui cercetător finlandez, ceangăii din Moldova au o
dorinţă mai puternică pentru revigorarea limbii lor materne, în
comparaţie cu comunităţile sami sau laponă. Aceste grupuri
beneficiază de tot sprijinul statului finlandez pentru
revigorarea limbii lor materne, dar programele destinate
acestora au dat mai puţine rezultate faţă de programele de
predare a limbii maghiare pentru ceangăii din Moldova.
Profesorul Universităţii Jyvaskay din Finlanda, Petteri
Laihonen, care cercetează din 2016 în cadrul unui programul al
Academiei de Ştiinţe din Finlanda programul maghiar de
studii elaborat special pentru ceangăii moldoveni, a prezentat
recent rezultatele cercetărilor sale în cadrul unui seminar
organizat de Institutul de Etnografie şi Antropologie a
Universităţii Babes-Bolyai din Cluj-Napoca.
 Port popular
 Portul bărbătesc al ceangăilor seamănă in general cu cel din Moldova, dar atât cioarecii cît şi
iţarii sînt mai strâmţi, purtându-se cu bocanci. Se poartă deopotrivă cămaşa cu mânecă largă
sau cu manşetă brodată, micul guler fiind frumos ornat. Şerparul foarte lat, purtat pe vremuri,
este înlocuit printr-unul mult mai îngust, care fixează pe talie cămaşa semilungă, trasă în creţ.
Pe pălărioara neagră cu boruri mici se poartă, mai ales de către flăcăi, un buchet colorat.
Pieptarul este foarte bogat ornat; sumanul lung, de culoare neagră, se ornează discret cu şiret
şi şnur, dar numai prin părţile buzunarelor şi ale gulerului. Iarna, capul se acoperă cu căciulă
neagră.
 Portul ceangăiesc feminin seamănă şi el cu cel moldovenesc. Iia cu altiţa ornată pe vremuri cu
broderii de forme geometrice cusute pe dos, acum este brodată cu motive florale multicolore,
ornarea tradiţională păstrându-se doar la creţuri. Poalele ceangăieşti se confecţionează din
pânză sau giulgiu alb; ele nu sunt brodate, iar dantela care încadrează partea de jos a poalelor,
le conferă o frumuseţe discretă. Iia şi poalele sînt strânse, de asemenea, printr-un brâu lat de
lână, peste care se îmbracă catrinţa de culoare maro sau neagră, vărgată cu măsură şi fixată
mai sus de talie printr-un brâu îngust de lână. Cojocul de blană încheiat în faţă este
ornamentat printr-o broderie colorată. Femeile mai în etate îmbracă adesea pe sub cojoc şi
mâneci roşii tărcate, cu pătrăţele, prinse peste umăr printr-un fel de ham. Fetele şi tinerele
femei poartă la gât un şirag de mărgele strălucitoare cu panglică colorată, împodobită cu
motive florale. Este răspândit portul baticului. Tinerele îşi leagă baticurile cu trandafiri pe
ceafă, iar femeile mai în vârstă sub bărbie. Iarna se poartă bundiţă din blană de miel, de
culoare albă, ori sumanul negru asemănător sumanului bărbătesc. Acesta din urmă se poartă
de către femeile vârstnice. Vara femeile poartă pantofi, iarna ghete cu tureac.
 Proverbe
 A i se face urechile ca la măgar.      Cînd îţi lipsesc mijloacele de a ajuta
Adevărul a grăi nicicum să te sfieşti, măcar pe oarecine, răspunde-i cu vorba
că la puţini vei fi plăcut şi ascultat. dulce, că mulțumit se duce.
Adevărul e ca focul: cînd cauţi să-l acoperi, Ce e drept şi adevărat, nici la dracul
arde. nu e minciună.
Adevărul iese ca untdelemnul deasupra Ce poți face singur nu aștepta sa-ţi
apei.    
facă alții.    
Adevărul nu se teme de judecată.    
Cei ce se potrivesc se întîlnesc des.    
Adevărul strălucește mai tare ca soarele.    
Adunările cele rele strica deprinderile Cei mai mulţi sînt prieteni de masă,
bune.     iar nu de nevoi.
Ai bani, ai prieteni; n-ai bani, n-ai prieteni. Cel bătrîn şi fără minte/ Ca un copil
     fără dinte.
Ajuta celui slab, ca sa nu iei, în urmă, Cine aduna la tinereţe are la
povara lui asupra ta. bătrîneţe.    
Are omenie ca porcu-n căruţă.     Cine ajuta curînd dă îndoit.    
Ascultă şi nu te mînia, ca să te poți Cine are tovarăş nerod, ajunge din
îndrepta.     pod în glod.
Bătaia e rupta din rai.     Cine are un prieten bun nu mai are
Bătaia la copii e ca buruiana de leac.     nevoie de oglindă.
Cînd drumul e bătut pot trece cerutele.  Cine caută prieteni fără cusur, fără
prieteni rămîne.
 Traditii
 Una dintre tradiţiile care se
păstrează cu sfinţenie în satul
Oituz este aceea ca femeile să se
strângă la şezătoare şi să cânte
"ceangăieşte"
 Povestea ceangăilor din Oituz,
judeţul Constanţa, prinde contur
la sfârşitul Primului Război
Mondial. După ce mulţi au
luptat pentru apărarea frontierei
fostului Imperiu Austro-Ungar,
regele Carol I a decis să
împroprietărească 40 de familii
ale eroilor originari din satul
Luizi Călugăra, de lângă Bacău.
 Ceangăi (maghiară csángók, germană tschangos)
este denumirea etnografică și populară comună
[6]
a trei grupe de oameni:
 ceangăii din Moldova,[7] de confesiune
romano-catolică și de naționalitate română sau
maghiară;
 ceangăii din localitatea Ghimeș, județul Bacău,
[7]
de confesiune romano-catolică și de
naționalitate maghiară;