EVREII

Limba materna
 Ebraica (‫ִברית‬
ִ ‫ )ע‬este o limbă semitică – parte din
familia de limbi afro-asiatice (hamito-semitice)
– vorbită de peste cinci milioane de oameni în
Israel și folosită ca limbă rituală și de studii
religioase în comunitățile evreiești din lume. În
Israel este una din cele două limbi de stat:
ebraica, majoritară și araba, minoritară. Limba
ebraică este considerată „limba sfântă”, atât a
religiei iudaice, cât și a creștinismului, ca limbă
a Vechiului Testament.
Port popular
 Proverbe
 Toți cizmarii umblă desculți. (cizmar cu cizmele
stricate și croitor cu pantalonii rupți)
 În trei locuri nu se dă prioritate: în pușcărie, toaletă
și saună. (despre locuri/situații limită ale civilizației)
 Pe un tron și prostul e împărat. (deci aici "nu omul
sfințește locul", mai degrabă "haina face pe om")
 Mai bine o bodegă proprie, decât o firmă mare
străină. (despre capitalism și contra globalizării)
 Nevoia nu respectă legea. (despre o motivare a
răutăților infracționale)
 Personalitati
 Leon Alex a fost un pictor român (Petroșani 1907-1944 pe
front). S‑a format în ambianța bănățeană, unde l‑a avut
profesor pe Podlipny. În spiritul acestuia, a pictat și el, la
început, dezmoșteniți ai sorții cu care fraternizează tandru
deși, paradoxal, departe de a‑i idealiza, îi ironizează, ce‑i
drept, cu simpatie și blândețe, ca în Îndrăgostiții. Mai
târziu, războiul cu atrocitățile lui și propria experiență
existențială l‑a radicalizat deopotrivă ca militant social și
ca expresionist, imaginile din lagăr, lucrate în guașă,
dobândind mai multă vehemență de limbaj, mai mult
aplomb în culoare. Un tablou grăitor în acest sens este
Execuția, care amintește de 3 Mai a lui Goya.
 Traditii
 Sărbătoarile evreiești sunt sărbătorile consacrate de religia
iudaică, comemorări religioase sau laice ale unor
evenimente însemnate sau personalități din istoria evreilor
și alte zile festive din viața poporului evreu în Israel și în
Diaspora. În ebraică, sărbătorile și zilele festive, în funcție
de natura lor, pot fi numite "yom tov" (zi bună) (idiș:
yomtov), "hag" (plural:haghim) sau "moed"
(plural:moadim). Yom tov (plural:yamim tovim) sunt
sărbătorile în care munca este oprită. Zilele în care se
lucrează in timpul sărbătorilor Sukot și de Paște (Pesah) se
numesc Hol Hamoed. Originile diverselor sărbători
evreiești pot fi găsite în poruncile biblice (mițvot),
prescripțiile rabinice, și în istoria Israelului modern.
 Evreu (uneori, în trecut și în unele țări - israelit) este un termen
etno-confesional care denumește adepții religiei iudaice sau
mozaice, și cei care s-au convertit la iudaism și urmașii lor (
iudaismul ortodox recunoaște adesea, în anumite limite,
apartenența la poporul evreu și a evreilor converti ți la alte religii
și a copiilor lor născuți din mamă evreică, și există unele grupuri
de evrei convertiți la culte creștine care continuă să-și afirme
apartenența la poporul evreu). Evreii sunt populația majoritară
în Israel. În Israel marea majoritate a evreilor vorbesc
limba ebraică modernă. În antichitate limba vorbită a evreilor a
fost ebraica veche și apoi limba aramaică, folosind mai întâi
alfabetul paleoebraic, apoi alfabetul ebraic bazat pe cel aramaic
pătrat. În cursul răspândirii evreilor în lume evreii au vorbit, în
afara limbilor popoarelor în mijlocul carora au trăit, câteva limbi
proprii - ca limba idiș - (în rândurile evreilor așkenazi), scrisă în
alfabetul ebraic, limba iudeo-spaniolă , judezmo sau ladino (în
rândurile evreilor sefarzi) , folosind alfabetul ebraic, și apoi cel
latin, dialectele iudeo-arabe - în lumea arabă etc.