UCRAINIENII

Limba materna
 Limba ucraineană (украї́нська мо́ва, ukrajinśka mova, AFI [ukrɑˈjinʲsʲkɑ
ˈmɔʋɑ], translit. ukraíinska móva) este o limbă din subgrupul oriental al
limbilor slave. Se bucură cu statutul de limbă oficială în Ucraina și în
republica separatistă Transnistria. Ucraineana scrisă folosește o
versiune modificată a alfabetului chirilic. Împărtășește partea
vocabularului cu limbile națiunilor slave vecine – poloneză și slovacă
la vest, bielorusă la nord și rusă la nord și est.
 Limba ucraineană își are originile în limba slavă veche vorbită în
Rutenia Kievană, unul dintre primele state ale slavilor din Evul Mediu
. Mai demult era denumită limba ruteană. Este, împreună cu
bielorusa, urmașul direct al limbajului colocvial folosit în Rutenia
Kievană.
 Ucraineana a rămas în uz în ciuda faptului că utilizarea ei a fost
deseori limitată sau chiar interzisă. Limba a fost păstrată de ucraineni
în folclor, muzică și literatură.
 Port popular

 Partea de jos a corpului şi-o acoperă femeile cu

o catrinţă, numită „horbotka”, ţesută de
dânsele în diferite culori, mai mult sau mai
puţin intensive.
 Rutencele din părţile Nistrului, însă, poartă
zadii, ţesute cu dungile de-a curmezişul[1]
(aidoma celor maramureşene, cu negru şi
portocaliu – n.n.), pe când catrinţele din o
bucată sunt cu dungile în jos.
 Proverbe
 Cel mai aproape neam e vecinul.
 Vorbim despre lup, iar moscalul a furat iapa.
 Cine vine? Dracul! Bine, moscalul să nu vină.
 Ştie moscalul drumul, dar de întrebat tot
întreabă.
 Când te împrieteneşti cu moscalul, să nu laşi
parul din mână.
 Traditii
 Ca şi la români, cea mai mare bucurie este reprezentată de noaptea de
Înviere, când oamenii merg la biserică şi iau lumină pentru acasă şi
pentru mormintele celor din familie. A doua zi bucuria este dublată de
masa de Paște cu ouă, deserturi speciale de Paști şi preparate din carne.
Este destul de greu să faci faţă unui asemenea festin, mai ales după un
post de şase săptămâni în care nu ai mâncat ouă, brânză sau carne!
 Ucrainienii încep Săptămâna Sfântă (Mare) cu Duminica Sălciilor. În
cele mai multe țări, această celebrare a intrării lui Hristos în Ierusalim
este numit Duminica Floriilor, însă o combinație de simbolistică
ancestrală pre-creștină precum și inexistenţa palmierilor au făcut ca
ucrainenii să considere ramurile salciei ca fiind simbolice.
 În Săptămâna Sfântă oamenii fac curat, vopsesc şi pictează ouă, iar
fetele se duc la râu unde se spală dimineaţa cu apă curată ca să fie
frumoase când vor fi mari. În Vinerea Mare, oamenii nu mănăncă şi nu
fac curat.
 Ucraineni (українці, ukrainți, etnonimele istorice ruteni,
rusinii, cazaci) este un popor european de ramura slavă,
care în majoritatea lui trăiește în Ucraina, ei fiind a 6-a
cea mai mare națiune din Europa.[22] Ucraineni mai pot
fi întâlniți și în Polonia (sud-estul țării), Belarus
(extremul sud al țării), Republica Moldova (în nord,
inclusiv în Transnistria), România (vezi și articolul
Ucrainenii din România), Rusia (întreg sudul Rusiei,
precum și în Siberia), Kazahstan (în nord), Canada
(Manitoba), Statele Unite ale Americii, Argentina,
Brazilia, Australia etc.
 În Ucraina trăiesc aproape 40 de milioane de ucraineni.